Opinia, ianuarie 1921 (Anul 17, nr. 4102-4121)
1921-01-24 / nr. 4116
Menţinerea iritatului din Sevres Un radio Lyon, enumerind chestiunile care vor forma obiectul preocupărilor conferinţei interaliate de la Paris, adăugi textual: „Cum ostilităţile între greci şî kemalişti sunt încă în curs, consiliul nu se va ocupa cu modificarea tratatului de la Sevres, care pare puţin oportună astăzi". Aşa dar, punctul de vedere francez a căzut, şi aceasta datorită faptului că temerile guvernului de la Paris — în legătură cu revenirea regelui Constantin la tronul Greciei—erau nefon-'îate. Relevlnd acest lucru, fdn tem in largul nostru întrucît noi am arătat din capul locului că tratatul din Sevres nu va putea fi aşa uşor revizuit şi că de fapt nemulţumirea aliaţilor nu era legată de persoana regelui Constantin, ci de o eventuală schimbare în raporturile militare din orient, odată cu revenirea la Atena a izgonitului monarh. Am arătat că revizuirea tratatului din Sevres ar fi un precedent primejdios care ar alimenta dorinţa popoarelor învinsa de a se revizui toate tratatele de război - ceia ce n’ar conveni absolut de loc aliaţilor ci în special Franţei. Am arătat de asemenea că interesul primordial al statelor din occident este ca o armată de talia cehi greceşti să sprijine planurile aliaţilor înAsia, împotriva naţionaliştilor turci şi, indirect, a bolşevicilor ruşi. Teama Franţei era ca nu cumva, prin prevenirea regelui Constantin la tron, armatele greceşti să fie retrase din slujba aliaţilor. Dar regele Constantin e prea dibaci ca sr fi făcut un asemenea act. Şi astfel...tratatul din Sevres nu se mai revizueşte şi e de prevăzut că curînd aliaţii vor lega „cele mai cordiale“ raporturi cu „germanofilul“ rege. Putem fi mulţumiţi de faptul că, prin aranjarea chestiunei greceşti, se statorniceşte pentru un timp liniştea la Balcani. Dar odată cu aceasta, a triumfat din nou sistemul cozilor de topor la care sunt constrânse micile puteri din orientul apropiat, în folosul imperialismului marilor puteri. Din acest punct de vedere nu invidiem nici pe greci, nici pe poloni, după cum nici aceștia n’au vreun motiv sa ne invidieze pe noi. ■ I »i>iiiiimieaKiBHiaBeB»aawa Z. ASPECTE Ştiinţă şi oră Peste imperioasele cerinţe ale vremurilor şi împrejurărilor, popoarele se încăpăţinează încă în izolarea lor tembelă. Faptul de a fi reuşit prin mijloace tot atât de odioase ca şi acele întrebuinţate de adversar, să-l l înfrângă deocamdată, contribue ca dispreţul suveran fie singurul apanaj al învingătorilor. Şi acest dispreţ, tinctorat cu celmai acut şovinism, merge până la crimă. Pentru că nu poate fi calificat altfel gestul savanţilor francezi care au refuzat să participe la congresul internaţional de patologie convocat la Roma, atâta tmp cât savanţii germani invitaţi şi ei la acel congres nu vor fi vestejit răsbunul purtat de propria lor patrie. Meschinele patimi politice, ars sădită de sângeroşii ani din urmă, nu trebue să-şi afle locul în sufletul unui savant, care se presupune a fi cu ceva flăcar superior unui popescu oarecare. De zidul laboratoriilor trebue să se sfarme tot ce este convenţiune, resentiment, desgust, şi numai singură ştiinţa să troneze peste lentilela microscoapelor, peste preparatele pregătitoare ale unei nărţi din fericirea pământească. Durerile omenire!, istovită prea mult de neînţelegerea acelora cari o compun, au nevoe de leacuri. Şi dacă bolile sociale nu pot fi tămăduite încă, este pentru că bolile Mzîce cari îl fac pe om rău, posomorât, egoist, n’au putut fi încă remediate. Mizeria lumii întregi îşi aşteaptă mântuirea nu dela doctorii politici cu reţete la tratatul din Versailles, ci dela medicii cari îşi jertfesc viaţa în sălile de operaţie ale spatelor, dela întregiie cohorte de studenţi cari îşi dau tinereţea în schimbul “’unui ceas de laborator sau de disecţie. De aceea nu puteai înţelege stupidul gest al patologilor francezi cari, de dragul unui învechit spirit de revanşă, ţintuesc pentru cine ştie câtă vreme încă în paturile lor de suferinţă, sute de mii de semeni cari îi priveau cu atâta veneraţie. Koch şi Ehrlich n’au muncit numai pentru Germania, după cum Claude Bernard şi Pasteur nu şi-a istovit geniul numai pentru Franţa. Q. Synna x O dtlegdle compuse gin d nil Tasu, Rasovici, Grim Iliescu şl N. StolonoV cl a luat contact erl cu dual P. Dragomirescu şeful partidulul portatului şl dl Gtorget Icârzescu şeful ratidului liberaIn vederea discuţiilor pentru problema agrară. Romanul-oglinda vieţii Pe vremuri, cititorii de romane voiau să râdă sau să plângă, au aşteptau de la cartea pe care o deschideau, alt efect, decât o emoţiune sentimentală, sau o dulce ilaritate; şi nu prea te păsa de realitatea caracterelor, sau de verosimilitatea Întâmplărilor. Acuma s’au schimbat lucrurile Trăim Intr’un secol ştiinţific; totul tinde spre adevăr. Omul care citeşte un roman, nu vrea să-şi piardă preţiosul său timp. ^ Cu toate că consideră această cetire ca o recreaţie faţă de studiul severelor tractate filozofice sau ştiinţifice, totuşi, nu vrea ca recreaţiunea lui să fie în dezacord prea mare cumentalitatea lui, şi deci,cere romanului să provoace gândirea. Inafară de cazurile când prin perfecţiunea formei, produce o devină senzaţie artistică, şi atunci n'are importanţă despre ce tratează, îi se cere Romanului să fie aşezat pe o bază solidă, şi nu pe ipoteze; să fie rezultatul unei observaţiuni, nu al unei imaginaţiuni; să fie un studiu, cu viaţa ca obiect şi să ne prezinte, ca într’o oglindă cu spoitură impecabilă, o reflecţie cât de exactă a oamenilor aşa cum s’ar oglindi şi în ochii noştri, dacă ochii noştri ar ştie să vadă, nu numai să privească. Fidelitatea redării, iată ce i se cere ca să devie o istorie a moravurilor, necesară şi pentru noi care dorim să cunoaştem pe semenii noştri, şi pentru generaţiile viitoare, care vor putea, cu aceste materiale exacte, să reconstituie o vreme dispărută. Astfel, romanul încetează de a fi o simplă petrecere pentru autor şi cititor şi o cauză de eroare pentru posteritate pentru ca să şi ia locul ce-i se cuvine în rândurile ştiinţei. Genul care are supremaţia şi păstrează preferinţa cititorului luminat, eus realismul. , Câte voci nu s’au ridicat în potriva sa! Ce nu-i s*a imputat pentrucă in redarea vieţii, nu pune nici un văl pe “urâţenie, şi nici un piedestal sub frumuseţe / Oameni, bine intenţionaţi poate, l-au reproşat amar, că arată râul „cea-ce-zic ei—echivalează cu a-l propaga, căci răul e atât e singura care ne poate ajuta in desluşirea caracterelor, prin prezentarea singurului rezultat vizibil al gândirelor: — faptele. Numai prin cunoaşterea faptelor ne putem remurca până la ultima formă ce au luat-o toate gândirile nenumărate, care trec prin creerul omului, din care multe se pierd şi puţine servesc la această ultimă formă. Izvor de acţiune, singura pe care, cu mijloacele ce le avem, o vom cunoaşte. Celelalte gândiri, care nu s’au materializat prin acţiune, rămân literă moartă pentru noi; putem doar să ni le închipuim, dar n’avem dreptul săimpunem ipotezele noastre, ca fiind dobîndite prin observaţiune. Romanul realist procedează deci prin imagini, dându-ne un material din care noi inşi ne extragem abstracta, fără ca autorul că aibă nevoie să ne plimbe prin labirintul gândirilor. Întocmai ca un pictor, care dacă a pictat o femeie cu faţa paldâ şi trasă, cu colţurile gurei lăsate în jos, cu ochii tulburi, nu mai are nevoe să eticheteze tabloul „Durere“, căcinoi am recunoscut imediat, prin deformarea obrazului, sentimentul ce agită sufletul. Şi suntem recunoscători autorului, pentru că nu ne arată decât cea ce a putut observa, asigurându-neastfel de realitatea observaţiunei sale. DONA DALIA In lunul alegere! pentru Senat - Discuţiile în partidel«»-terfuflla I' l»sHrul tsklst.—CantSldituI grupSrei aversssane. Să ştift că în zilele de 15 şi 16 Februar va avea loc alegerea unui senator de Iaşi, în locul vacant. _____ Dintre partidele nu luptă, numai acel ţărănesc pare a fi hotărât asupra candidaturei. In sinule celorlalte partide, discuţile încă nu s-au terminat asupra acestei chestiuni. Pentru liberali, fără a fi vreun fitiv de oarecare neînţelegeri, problema sepune dacă candidatul trebue să fie un nume cu vază în partid, sau numai "un element cunoscut la ţară şi care să atragă cât mai multe voturi ţărăneşti. Partidul va decide şi d. Mirzescu se va supune acestei deriziuni.* Altfel *tJ chestiunea în *« iriveşte lagărul guvernamental. Partidul democrat revendică scaunul de senator, considerăndu-l că Intră tn lotul său. In aceasta privință al clubişti sunt de acord. Dar când e vorba de fixarea candidaturii, acordul nu se mai menţine. Astfel d. dr. Menicescu vrea să candideze, ’dar majoritatea clubaiui na aproba. D Meziicescu a plecat la Bucureşti pentru a suimne catul şefului. Pe de altă parte, o telegramă a d-M T ke lontsen Tcheamă la București pe d-nii M- Negrazzi și N. Cananău. Aceștia vor pleca tn astă stată. • Dar cuvintul haturilor VI ara organizaţia partidului poporului dUi ioralitate- Ea ««** didst propriu. P« rine? Se pSitreazS discreție asupra persoanei, dar se asta ori totusi «i este vorba de un personaj cu vezi, cu un frumos trecut politic le Ieși* . _ Aceasta candidatura este foarte probabril. Totusi ultimul cuvin! Iaca n»a fost spus. Concerte AL 9-LEA CONCERT -----SIMFONIC Wagner a fost profund itr.pre- sionat de open poetică a* lui . Goethe, operă care este fără în- doială, una din cele mai pu- ternice creaţiuni ale gândirii o- jurneşti. E explicabilă deci frământa- î rea ce l’a cuprins pe genialul compozitor şi a făcut să încolţească în egantul tălmăcirii prin strofe muzicale a cugetării atât de covârşitoare dinFaust“ al lui Goethe. Şi dacă Wagner şi-ar fi putut duce planul până la capăt, am fi avut cea mai puternică aromă muzicală izvorîtă vreodată din sufletul întregei omeniri. Din nefericire nu ne-a rămas decât uvertura (celelalte mici fragmente nu contează). In acest prolog, introducerea tema uriaşă, ce urma să fie dezvoltată, se întrezăresc numai motive nespus de dramatice, care te fac să presimţi cât de viguros şi de profund ne -ar fi răscolit sufletele îmbinarea geniilor—Goethe şi Wagner. Deşi execuţia a fost bună, totuşi uvertura a fost primit cu răceală. In schimb „dlou-ul“ ser I l’a format un talentat violonist Dl. Zadd, care a executat, fiind foarte bine secundat de întreaga orchestră. Concertat p, vioară şi orchestră al lui Tschaikowsky. Deşi plină de multe şi frumoase motive — de la cantilenă până la polifonia dramatică, totuşi lucrarea are lungimi obositoare. E adevărat, că solistul — înzestrat cu deosebite calităţi — atât ca technică cât şi ca simţire, a ştiut si ne ţină sub vrajă In tot timpul execuţianeî, dar rezultatul a fost, că după descărcarea produsă — prin zgomotoasele aplauze şi rechemări, nu a mal fost atmosfera necesară pentru savurarea măisuri 'Simfonii a Iul Beethoven, care încheia programul audiţiei. Nădăjduesc s’o mal aud în această stagiune; voi putea să fac atunci ce face spaţiul mă Împiedecă acum, să mă opresc mai mult asupra edel mol mr?fe Simfonii ce s’a scris vreodată, Simfonia a 7-a şi în care Beethoven apus toată strălucirea care luminează exuberanta sărbătoare dionisiacăCa alcătuire de program concertul de aseară stă în frunte şi poate nu mai prejos ca execuţie Wlatislavius . Cantinele ş coalelor primare publice din Iaşi vor reîncepe a funcţiona din ziua de Marţi 25 Ianuarie a. c.. D-nii directori şi drectoare sunt rugaţi a lua cunoştinţă de aceasta şi a ridica panaa cuvenită cantinelor dela centrele respective tot în acelaş chip ca mai înainte. Direcţiunile şcoalelor No. 5, 6 şi 8 fete; 2, 3, 4 şi 8 băeţi; şcoalei mixte din Ţicău, cari nau căpătat bon, precum şi direcţiunile celorlalte şcoli ce au obţinut şi posedă încă bonul casierului societăţii, sunt invitate a ridica restul de zahar necesar cantinelor, de la şcoala No. 5 băeţi „V. Alexandri“ tot în ziua de Marţi 25 Ianuarie ora 9 dimineaţa, de atrăgător, încât de-l vezi, II şi adopţi“. Se poate uşor replica că omul care rătăceşte prin cetirea unei reproducţiuni a vieţi, va fi încă mai rătăcit chiar de viaţă , că dacă imaginea otravei e Îndestulătoare pentru a otrăvi, cu atât mai îndestulătoare este însăşi otrava . Din punctul de vedere literar, o carte nu e rea, decât când e rău scrisă, istoria vieţii, nefiind o propagandă morală sau religioasă, nu se preocupă de binele şi de răul social ce-l face şi când te studiază, o face cu imparţialitatea unei botanist, care studiază două varietăţi de plante ca aceiaş meticulositate, chiar dacă una din ele e veninoasă şi cealaltă nu. Descrierea realistă a Omenirii . Duminică va avea loc în localul Sindicatului agricol întrunirea tuturor sindicatelor agrare din Moldova. „ Atât ziarele din Capitală cât şi corespondenţii ziarelor locale au adus ştrea cum că d. Pan Halipa ar combate candidatura d-lui C. Stere la Soroca. Este la mijloc o manevră abilă spre a produce confuzie în spirite. De fapt d. Halipa susţine şi va lupta pentru candidatura d-lui Stere. D. C. Stere se află în localitate. D-sa va pleca în curând la Soroca pentru a-şi susţine candidatura la alegerile parţiale. E de remarcat că întru susţinerea candidatură d-sale, D. Stere are nevoe de un permis al Comandamentului trupelor de est, întrucât Soroca face parte din zona de râzboiu. Aseară a circulat svonul că s’ar fi întâmplat o nenorocire la podul dela Cozmești. Din fericire este vorba de o născocire fără nici o urmă de adevăr. Nu numai că nu s’a întâmplat nimic la Cozmeşti, dar acceleratul de azi dimineaţă a realizat un record de la izbucnirea războiului încoace. A sosit cu cinci minute mai devreme decât trebuia să sosească, adică la ora 9 şi 5 minute în loc de 9 şi 10 minute. „ Ştirea publicată ori de ziarul nostru "- *ru că d. Pogonat ar fi tot cuvântul la întrunirea de la Podul Iloaei nu corespunde adevărului. De altfel ar fi fost şi greu ca un prefect să ia cuvântul la o întrunire electorală. x Serviciul de aprovizionare a primăriei eliberează bonuri pentru făină de popuşoi cu preţuri maximale. x Sărătorîrea Teatrului Moldovenesc.— Comitetul special instituit pentru serbătorirea Teatrului Moldovenesc, a însărcinat pe d. Mihai Negruzzi să invite pe Suveran a partipa la serbările care vor avea loc în localitate, cu prilejul împlinirei a 100 ani dela prima reprezentaţie teatrală în linba rominâ. Se crede că Suveranul, împreună cu întreaga familie regală va participa, la fesivitatea cultural naţională organizată de d. Th. Burada. Serbările vor avea loc la începutul lunei Mart, cînd se va reprezenta la Teatrul Naţional piesa „Mîrtil şî Chloe“, în traducerea lui Gh. Asachi, prima lucrare dramatică jucată în româneste acum 104 ani. Spectacolul va fi interesant prin aceia cî va fi păstrată cu fidelitate culoarea locali, în care scop au fost aduse costume speciale. Vor apărea pe scenă figurile Mitropolitului Veniamin Costache, Gh. Arache, Ghica, şi un mare număr de boeri moldoveni. Se vor juca apoi lucrări din diferite perioade ale artei dramatice romaneşti, in evoluiia ei, din vremea lui Matei Milic, D. Negruzzi V. Alexandri etc. piă la Caragiale. De prisos să eubliem marea importanţă cnthra şi naţională a acestei serbătoriri organizate din iniţiativa d-lui Th. Burada. Un incendiu se declarase zilele trecute la locuinţa d-nei Petrovanu din str. Cuza-Voda. Cu ocazia lucrărilor de localizare a incendiului, câţiva pompieri au intrat şi în casa alăturată unde locueşte d-na Clarisa Wagner. Lipsind d-na Wagner de acasă, iar pompierii lăsând uşa deschisă, necunoscuţi făcători de rele au furat din casă un covor în valoare de 2000 lei şi o geantă de piele cu 500 lei. Un bun prieten al şefului democraţilor, aflător în Iaşi de ieri cu interese personale, a declarat textual cele ce urmează unui prieten al ziarului nostru.„Convingerea dlui Takeonescu este că toate frământările actualei formaţiuni ministeriale sunt zadarnice. Dacă guvernul ar reuşi să pornească discuţia în jurul proiectelor sale va fi imposibil ca să treacă reforma agrară, electorală și concordatul*. Amicul d lui Take Ionescu a declarat că socoteşte situaţia guvernului ca excesiv de precară. '' " ’ ' 1 J'lf^ __ LUNI 24 IANUArtlE 1921 AN t N C U R I Se trimesc la AGENȚIA DE PUBLICITATE Sir. Sü. §4lr««v«« 1? - - Concesionară exclusivă a publicității —