Opinia, mai 1921 (Anul 17, nr. 4195-4215)

1921-05-16 / nr. 4205

I.UNI 16 MAI l921O rea 4205 ANUNCIURI Se primește la toat® Agențiile de Publioitat® ȘI LA - ADimiSTITIA ZIARULUI,— — Sfr. Gh. Mfirzetfcu 17 ^ f , * ^ — UN NUMĂR VECHII’ 2 LE! - -Sâ ne’n Am trăit pînă acum într’o mare eroare. Ne-am închipuit, de pildă, că sîntem dominaţi de-un regim constituţional, — şi de aici toate încurcăturile !... Căci, dacă a® fi ştiut din timp că trăim în arbitrar,—n’am fi discutat şi nu ne-am fi stricat inima degeaba. Credeam că regimul nostru interzice numai faptele, protivnice rîndueiilor actuale,— că orice regim, de altfel. Nu ne-a trecut Insă niciodată prin minte că şi părerile sunt interzise. Odată ce guvernul a admis acest punct de vedere, noi n’avem nici o obiecţie da făcut. Ne permitem însă să dăm nişte sfaturi, in perfactă concordanţă, cu guvernul. Fiecare guvern ar trebui ca, luind puterea, să şi redacteze imediat programul. Acest program ar trebui afişat şi adus la cunoştinţa neştiutorilor de curte prin sunete de darabană şi de clopot. Cu modul acesta, poporul ar şti —la o anumită dată--ce Păreri are, şi nu numai activitatea lui dar şi cugetarea şi-ar conforma-o întocmai. Nu-i nimic straniu. Viaţa psihică se poat® foarte uşor guverna prin decret-lege. Astfel ar proceda un guvern loial. Loialitatea însă are într’însa ceva naiv. Şi d. Argetoianu nu poat fi acuzat de naivitate. Guvernul actual nu şi-a publicat programul politic şi practic, şi nici n’a interzis pa cale de regulament anumite idei politice. Asta a fost aşa—o abilitate .. Adversarii discutau ca’n stî tul lui Cremene, se înfierbln tau, f&ceau gesturi violente din mâni, şi, mai ales, răcneau de-ţi luau auzul. Atunci, d Argetoianu : pac! şi amf ai!... O’ntreagă strategie... Totuşi această strategie s’ar putea desfăşura mâne împotriva liberalilor, conservatorilor şi chiar a unor oameni perfect independenţi, cum suntem noi. De aceia noi l-am ruga pe d. Ministru de Interne — să nu scutească de surprizele dumnealui.... Tot mai bine-i sâ-şi public® programul ! Credem că toată lumea va primi fără murmur ideile politice promulgate şi publicate in „Monitorul Oficial“. Dacă totuşi vre-un rebel nu va simţi să cuget® în ritmul darabanei de la Ministerul de Interne, — cu atâta mai rău pentru dânsul. Noi n’avem ce face — dacă-i jelesem... neînţelegător. Totuşi, cum ne-am permis să sfătuim guvernul, credem de a noastră datorie sâsim câteva sfaturi şi acestor răzvrătiţi pentru evitam unui eventual conflict. Cetăţeanul, care are alte păreri decât guvernul, să nu scrie articole la gazetă şi nici să nu ţie discursuri la întruniri. Mai mult —■ să nu vorbească de loc. Iar dacă el ar® urâtul obiceiu de a vorbi prin somn,—să şi alunge din casă nevasta, copii, mama... şi să doarmă singur, c’un prosop legat peste gură, după ce-şi va fi căptuşit cu sa tel® pârâţii şi după ce şi va fi proptit toate mobilele, în uşă. M. Sfivastos !» Groaza morţii, Inerentă tuturor vieţţilor, a provocat toate Încercările oamenilor de a se aDmăgi în dorinţa lor de nemurire şi de a justifica speranţele lor. Unii s’au mulţumit să-şi picteze încrederea în afară de sfera pământească, acolo unde neputându-se dovedi nimic, se dă liber curs Închipuire!. Alţii, bazându-ne pe recente descoperire şi experienţe covârşitoare, vor pricăra o logică strânsă, şi ne convingă că Ştiinţa va reuşi si izgonească moartea de pe planeta noastră. Alţii au multă fantazie şi elaborează unele ipoteze foarte curioase. Aşa de pildă, îmi aduc aminte că i-am auzit pe Domnul Titulescu expunându-şi părerea asupra morţii, la nijipcd unui curs de drept. Eminentul profesor, care pe atunci nu meritase încă celebritatea pe care o are acum, era optimist. Credea că va veni vremea, poate mai curând decât ne aşteptăm, când ştiinţa biruitoare "va mări pretutindeni frontierele vieţii. A* ceastă izbandă o prevedea săvârşită, prin lucrăriie de laborator. Era sigur că se va putea crea materie vie. Cum ? prin c® mijloace ? nu ne-a spus-o, probabil pentru că nu era de resortul dreptulu!, dar ne*a asigurat că se vor putea face, In laboratory, organe omeneşti, Intrebuinţsbile, care vor înlocui ceie uzate d® boli şi da timp. Vă Închipuiţi ce imensă Industrie de inimi, intestin®, rinich’e etc, ar înflori In toate ţările. Cine ar dori să-şi schimbe, un organ defectuos, n’ar avea decât să telefoneze fabricel : „Alboailo ! Daţi-mi vă rog, urgent, o Inimă ultimul model patentat S. G. G“. Înlocuirea bine înţeles că s’ar face repede şi fără durere. Ba chiar fie care ar putea să aibă într’un dulap, câteva organe de schimb, şi dacă este adevărat, precum pretind unii şi neagă alţii, că mentalitatea este strâns legată de tot organismul, omul ar avea posibilitatea să-şi formeze o colecţie de conştiinţe mobile, cum are haine diferite pentru toate împrejurările. Din nefericire Insă, se pare că Dl. Titulescu se amăgea când credea In uşoara realizare a emergerori grele. Ştiinţa au s’a grăbit să urmeze calea de D-sa indicată; ori când s’a apropiat păţi». d® Idealul Titulescian al Invocabil, s’a dorit de greutăţi zdrobitoare. T e n t a 11 v e r •iul Brown-Siguard, Metchnikoff şi opotterapis lui Voronoff s’au dovedit inutilizabile pentru o aplicaţie gecoidă . Tot aşa şi cu încercările unor savanţi ruşiMetschnikoff şi Bakhmetief, care descoperind că germenul matierd vii este nemuritor, când este plasat intr’un mediu vital mereu renncit, au încercat să producă această re- Inoire prin anabioză. Se ştie că anabioza este moartea aparentă a vietăţilor, produsă prin secare (deshydraţiune) sau prin congelaţiune. Ca aceasta din afară a’au ocupat dânşii. Expeienţele asupra animalelor cu sânge rece, au fost minunate. Peşti congeriţi transportaţi în blocuri de ghiaţă, n’au merit, ci s’au deşteptat cînd au fost scoşi din anabioză. Şi animale cu temperatură variabili ca liliacul, au suportat operaţia. Era un succes nemaipomenit. Rămânea să se facă încercare® asupra animalelor cu temperatură statornici, lucru care prezintă multe greutăţi, din care unele erau de acum pe cale de a fi învinse, insă moartea ameninţată, aparat Întrerupând opera lui Bakhmedef. Nimeni n'a reluat o. De osre ce s'a constat că scăderea temperaturei cu 10 grade, la nişte larve de aricim de mare, a prelungit de o mie de ori viaţa lor, se pricepe lesne ce prelungire a visţei omeneşti ar putea produce anabioza. Ar mai avea încă alt folos. • Sunt bacii care nu suportă frigul, microbii tuberculozei sunt distruşi fiind expuşi la o temperatură de—6 grade timp de câteva săptămâni.Ftizicul trezit din anabioză ar fi vindecat ! Dar la ce bun să ne gândim la foloasele anabiosei, când earămâne Încă d® domeniul utopiei ! Moartea est® învingătoare. Mulţi ’învăţaţi descurajaţi de a lupta pentru înlăturarea ei definitivă, caută mai bine să înlăture groaza morţii din sufletele omeneşti. Frica morţii provinedin faptul că omul moare înainte de termenul său natural. O parte din organism, slăbită, tinde să moară,cealaltă intatase acsta de viaţă. De acolo, sbucium şi spaimă. Dacă toate organele ar îmbătrâni in mod normal, cimintar, fără a fi atacate de boli, conştiinţa ar slăbi treptat, treptat, şi s'ar stinge binişor. Omul n’ar mai simţi groază înainte de a muri, cum n’a simţit frică înainte de a se naşte. Lupta împotriva morţii ar deveni inutilă, pentru că omul obosit de viaţă ar dori să moară, cum doreşte să doarmă după o zi de muncă. DONA DALIA CRONICA IDEILOR Moartea victorioasă LEI 150 80 , 40 M REDACȚIA — Str. Gh. Mârzescu 17 — — T E£L E P O W No. 200 — ASPECTEI SOCIETATEA SCRIITORILOR ! Oricât ar fi de imposibilă real Uzarea Junei societăţi a scriito- ţ rilor—pentrucă acea existenţă s'a dovedit a fi o simplătovărăşie pentru exploatarea de baluri şi loterii— sunt necesităţi imperioase cari cer fiinţarea unei asemenea organizaţii. Pe când chelnerii, covrigarii, biăjarii şi chiar cioclii au societăţi cari se apără interesele de breaslă şi cele morale câteodată, mânuitorii condeiului nu s'au învrednicit până astăzi să se constitue în adunare şi să fixeze normele după care : au a fi exploataţi mai puţin, respectaţi mai mult, dar în aceiaşi timp şi limitele până la care unul din membrii confreriei are * dreptul să abuzeze de răbdarea, îngăduinţa şi prostia pubicului cititor. Un caz dintr’o mie. Există un individ pe care gustul literar al d-lui C. Miile l-a plasat vremea îndelungată in subsolul „Adevă- rului“. Spiritul fin al bucureş- teanului l-a sacrat poet in urma a câţiva chiloratri de răvaşe de plăcintă, iar puţin literara vreme a refugiul din laşi a consa- crat prozator, individul analfabet şi prost, deşi se zice că este membru al corpului didactic, a stăruit, şi odată cu succesul la guvernante în grădina Copoului aci, şi a Cişmigiului la Bucureşti ,i-a crescut şi faima de scriitor. E atâta imbecilitate şi tâmpe- ■ nie In ceea ce scrie individul, încât obicinuiţii fascicolelor de roman, râd în hohote; totuşi el înaintează şi astfel a ajuns la al douăzecilea volum. Dacă ar exista însă o societate a scriitorilor, care să impusă şi editorilor şi gustului public, desigur că Radu Cosmin, în realitate Neculai Tănăsescu, nu şi ar îngădui să publice stupiditatea pornografică pe care forţa ziarului „Rampa“ o adăposteşte sub titlul „Babylon“. G. SPINA JPJU Conferinţa d-lui Stere —"Ea va avea Ioc mama Duminică ora 10 dimineaţa In sala teatrului Lyric din Piaţa Unirii. — Cetăţenii ieşeni sunt din nou vestiţi căd. Constantin Stere va vorbi mâne de la tribuna Teatrului Lyric, despre toate problemele la ordinea zilei. Importanţa faptului în sine n’are nevoe sâ fie subliniată. El constitue un eveniment pentru cei de aici părăsiţi de centru, nesocotiţi de aleşii ieşeni cari nu cred de cuviinţă să expue alegătorilor lor credinţa despre soluţiile ce se pregătesc problemelor la ordinea zilei. El constitue un eveniment, fiindcă discursul d-lui Stereu va constitui nucleul închegării adevăratei democraţii romîneşti de mâine. CETĂŢENI IEŞENI! Cu toţii dar, mia®, ia marea fi importanta tntrunire In care ss vor cerceta cm »seassemuitl competinţi toate problemele importante astăzi la ordinea zi!«!. 50 BANI NUMĂRUL In convorbiri particulare, d. Petrovici actualul ministri al lucrărilor public® se plângea mereu d® imputarea ce i se face ci ss de »intereseasă de nevoii® lașului, *și spune» ică va veni mo», mul când va dovedi ci soarta »cestui oraș nu-1 lasă iridif«rk«. ^ * Prilejul s’a prezentat. Simultan cu însărsinarea ei păată d® d. inspector »lminis- trativ Vararu, ca să fac o cercetare minuţioasă la Primărie, a sos.it şi d. Petrovici pentru a cerceta de aproape şi a soluţiona conflictul de la Primărie.* Din cele ce răspândeşte anturajul d-lui Petrovici, rezultă că actualul ministru al lucrărilor publice se solidarizează cu ce care urmează a fi anchetat de d. Vararu. Se afirmă într’adevăr, că d. Petropici a venit la Iaşi pentru că, în înţelegere cu d. Negruzzi să fixeze numele prietenilor săi personali cari urmează să ia locul consilierilor demisionaţi cu atâta sgomot din actuala comisiune interimară. Se citează nume, se prezintă liste, alcătuite zice se de către prinţul Albert Ghica Nu interesează însă nici Clm face listele nici cine va primi să stea alături de preşedintele comisiei interimare, interesează numai că d. Petrovici dă dovada preocupărilor sale pentru Iaşi, prin singurul fapt al solidarizării sale cu d. Negruzzi, căruia îi dă latitudinea de a conduce mai departe treburile comunei Iaşi * *. Toate ateiste» sa spun şi urmează ca fapte ulterioara să dovedească de partea cui este adevărul. Dar cu actualul guvern si cu d. Petrovici este posibil orie». TIATA politica D. Petrovici si Iasul —Sosirea d-sa!e in lasi-Solidarizarea cu d. Negruzzi. — Nou! consilieri.—Scandalul va continua. — Discuţia reformelor Bucureşti.— Incertările guvernamentale se afirmă că reforma agrară va fi votată de Cameră tet mai tărziu până la 23 Mai. In schimb, dimţia reformei financiare va fi mult mai lungă Fraudele de la Aprovizionare — Traficul cu bonurile da tezaur. — București.— Comisiunea în frunte cu d. Titulesasi, pentru anchetarea fraudelor de la subsecretariatul aprovizionărei, își continuă cu febrilitate lucrările. Sunt bănueli d nu toate bonurile de teraur emise la acast departament, au servit pentru cumpărarea de mărfuri. Se cercetează acum dacă bonurile emise corespund comenzilor înscrise în registre. . * ProestsS« d® Impozitate sS-Im? TîîuIîsîu, cont^iai si formez© preocuparea tuturora, căci tot mal mult se învederează că ele vor însemna cea mai sângeroasă Impunere din câte au existai vreodată In turn®. Pentru a m lavedara la ca vor servi aceste Impuneri, nu fmt suficienta citarea de pini acum a fapteior notorii şi & ristpel făcuta, dar s’a produs o ilustrare: hoţiile da la Aprovizionare, care se cifrează Sa miliard®. Guvernul are temi să se arate alarmat deasesta lucruri. Cât face această alarmă se poate daduce din faptul că voci autorizate afirmă cie! astăzi mărfuria se ridică pur şi simplu in mssii Cetăţenii cari vor avan si piltuască impoilisle, si,ştie cel puţin la ce va vrvi jertfa lor. La agapa midiallor, ce a avut loc aseară, şi a ctreia dare de seamă, cethoric o gătesc in corpul ziarului, a venit vorba, de foştii miniştrii de Interne, un cari în Interesul de apărarea sanitară, au putut luară d-nii dr. Slatineanu şi Cazaco D. d. Slătineanu, site în cuvăntarea sarcă cu d. AL A. Badirsa, ca ministru de Interne, a putut să se înţeleagă repede şi să găsească soluţiunea imediată, ori de căte ori a fost vorba de o grea chestie atingând starea sanitară a ţărei. x D-na Sonia Roznovanu a fost invitată la cabinetul 3 de instruiţie, unde i s’au cerut eduva noul lămuriri, dupa cum se afirmă, cu privire la Leontonul, care urmează să fie retrimis la Bucureşti. x Examenul de capacitate la şcoala normală Vasile Lupu a fost fixat pentru 1 Iulie. x Delegaţiunea Iaşului a oferit principesei moştenitoara Elena o agrafă cu un safir mare, înconjurat cu briliante. x Sa aduce la cunoştinţa publicului că incepându-se de Dolj minică 15 Mal ac, trenurile de Călători din Iaşi spre Paşcani vor pleca cu 15 minute mai Inainte adică: trenul 150 personal la ora 5.45 In ’loc de 6 00 iar trenul 34 accelerat la ora 17.00 la loc de 17.15, primul va sosi la Paşcani la ora 8.20 iar al doilea la ora 19.30. Tot cu începere de Duminică 15 I 5 trenurile de persoane după linia laşi-Dorohoi vor sosi atât în Iaşi cit şi In Dorohoi ca 30 minute mai tlrziu adică la ora 10.30 în Iaşi şi 22.40 In Dorohoi , plecările lor din Iaşi şi Dorohoi rămân neschimbate. In O telegramă sosită azi în localitate, anunţă că I. P.S S. Mitropolitul Pimen d, Ministru Goga, şi alte 15 persoane , au plecat spre Chişinău, via I Reni, unde vor ajunge astă - seară, şi vor asista mâine la investitura episcopului Grurie. I I. P. S.S. Mitropolitul Primat a fost silit sâ rămâe în Bucureşti, prezidând o şedinţă ■ importantă a comisiei bisericeşti. I Mitropolitul Primat şi Ministrul Goga vor vizita Luni laşul. — Un parastas la Ragi-Hoasa. — Mâne Duminică iS Maiu st. n. (2 Maia st. v.) Ateneul Popular serbătoreşt® printr’o şezătoare, aniversarea împroprietărim ţăranilor de la 1864, bsfâptuirea de neoauritorul Vodă Ouşa şi marel® aău sfetnic Mihail Kogilniceanu, —■ precum şi împlinirea a 30 ani de la moarta» acestuia din urmă. D-l prof C. Siazabolia va vorbi despre „Opera naţional socială a lui Mogâlniceanu*. O delegaţi® a At®neu!*f în frunte cu preotul I. Iiacoea, va merge să se închine ilustrului mormânt d® la Ruginoasa, să oficie ca un parast«® şi să depui® o coroană. Din partea Româncelor din Tataraşi vor merge d-nel» Savinescu şi Tei» Cirpus. Doamnei® profesoare şi Domnii profesori de gimnastică, d®x terităţi şi muzică din localitate sunt invitaţi Duminică 15 Mai crt. orele 4 p. m. în localul Societăţei de Gimnastică, Sport şi Muzică pentru a li se face darea de seamă asupra chestiunilor şi hotărârilor Congresului profesorilor, ce a avut loc In Bucureşti in luna curentă. f.x un Dispontiv Model fi o Ba® Populară— O alegaţie a cetăţenilor din Tataraş! s’a prezentat d-lui doctor Slătineanu, directorul general al Serviciului Sanitar. Delegaţia era compusă din preotul V. Agape şi d-nii C. N. Ifrim, Victor Munteanu, M. Breviman, V. Carpus şi Leon Popovici. Ea a expricaat mulţumirele populaţiei tătăreşene pentru înfiinţarea dispensarului de sugaci, care este o binefacere pentru suburbie, solicitând Îndeplinirea celorlalte două cereri: legea şi farmacia. Dr. director Dr. Slătineanu, a mulţumit mişcat, făgăduind autorizarea farmaciei, de îndată după ţinurea concursului din iunie, precum şi înfiinţarea unei băi şi crearea unui dispensar modal. Pentru aceste două din urmă a şi luat disposiţiuni pentru cumpărarea locului. Delegația Tătărişeană a plecat deplin mulţumită.