Opinia, iunie 1921 (Anul 17, nr. 4215-4238)

1921-06-29 / nr. 4237

ANUL XVII-lea No. t*3& Ap \)l ii:NTE: UN 0^' SJ ^ TI 4 Str. S­ y TELEFON IVo. 200 c-» ZIAR POLITIC COTIDIAN­ ­.EI 150 w 80 SD BARI HOMARUL IASIMERCURI 29 iUtitt 1921 ' ANUNCIURI Se primesc la toate \ Agențiile de Publicitate ,tl LA . ~ ADMIKISTRAȚIA ZIARULUI ~ v Str. Gh. Mârzescu 17. -f *■3 UN NUMĂR VECHIU 2 LEI«-» împotriva stadiului la sate al medicilor — Memoriul duduiţilor medicinişti ieşeni­ — ^ Io treags atadenţime univer­­sita.. * a facultăţilor de me­dici­nă se ridic* împotriva proi­ectu­lui da loga depus în Par­la­ment de d. Argeto’aim prin c­re se institua stagiul de un a­n la sate pentru medicii noni­eşiţi. Studenţii ieşeni ai Facul­tăţii de medicină au adresat la rândul lor un documentat memoriu d-lui prof. dr. Ba­­caloglu decanul Facultîţii, memoriu pe care din lipsă de spsţ l­ ne vedem siliţi a l publica fragmentar. * „Societatea Studenţilor in Me­dicină intrunindu-ne azi 24 iunie' a. c. ro şedinţa extraordinară a luat In dib­ure proectul de Irge rrent *1 aducă oblicat!vitatea stagiului la ţară ne un an îna­inte de a nl ae da libara prac­tici. Contra acesta! proect de na­tur* a ne impună o ruşinoasă rechîziţie flecare din noi »’a sim­ţit cutremurat de Indignare. Ne­am raliat la moţiunea de pro­testare a Medicilor şi studenţilor in medicină din Bucureşti vota­tă in şidenţa din 10 Iunie a. c, despre care a­ţi luat desigur cu­noştinţă prn ziare. După «triduinţl­e nenumărate, după examene in care adesea ne-am­ măsurat cu ultima dis­perare puterea de rezistenţă a crierului nostru, după ce am tras In piept ani de zile mirosul greu al sălilor de spital al am trecut flecare din noi prin m­icuri ale vieţii pe care nici o află ca­rieră nu le cunoaşte coi suntem singura categorie de oameni al cărui suflet nu preţueşte nimic, suntem singura categorie de o-­ferte de rechiziţie, la bunul plic a unor persoane ca totul in afară de cariera medicală. Cine Întreabă de aspiraţiunile fiecă­ruia din noi, ce-l cu libertatea noastră individuali ? N'am per­­dut o drept pentru că ne-am fă­cut medici; io orice altă cari­ră eram liberi. Zădarnic ae luvoacă ostrlotis­­­mul cuvânt de care s’a făcut abuz In timpul din urmă. E drept că nici unul din noi nu vrea al­te ducă la ţară, dar a­­ceasta nu din cauză că n‘au du­rere de formă pentru ţiranii f­oşti, ci pentru că acolo la ţară in situaţia materială de az! nu ae poate face nimic pentru el. Desigur ştiţi şi Domnia-Voastră a insemna un medic la ţară azi. Tot ce poita face el acolo nu e decât doar de a încheia procese de contravenţie şi a da din u­­meri In faţa cazurilor ce i s'ar presenta pentru ei nu are me­dicamente. Soluţionarea lipsei de medic! Ia ţară nu se poate găti credem decât într'o reorganizare gene­rală a ser­viciului sanitar, căci rădăcinile răului stau tocmai în lipsa de spitale şi de dispensare moderne, de material medical şi In plus de aceasta de prestigiul şl de o situaţie­­materială, care punând pe medic la adăport de alte griji si­­ dea răgazul şi pu­tinţa să se ocupe de ştiinţă. Dacă ar fi astfel credeţi ci ar mai fi nevoie de Pg! constrictive pentru a hotărî pe­­tinerii ab­solvenţi să ceară câte o plasă? Dacă la plasa aceia el ar putea nu să progreseze, dar măcar ai nu uite medicina pe care a î n­­văţat-o; dacă la plasa aceia el ar putea aă vadâ realizându-se visurile Ini romantice de vieţi scăpate de dânsul, de alinări de suf­erint­e prin ştiinţa leljcemîn­­dru ar fi med cui din plasa sa. Atunci ar fi atitea candidaţi In cât ar trebui să se instituească concursuri la care numai cei mai distinşi ar fi aleşii. Iată de ce nu trebue si ne ducem la ţară. Nu trebue să dăm guvernului iluzia că răul e înlăturăt prin o lege brutală. Si lăsăm să rămână idolul care si-l moalce conştiinţa pânâ as va în­lătura răul. Sunt ţări in care pentru a practica medicina nu este nevoie de vre'un titlu academic, de vr­s’o garanţie de învăţătură, pentru gnssleîe ne car* le va *?rt f e­es re e pasibil de pedeapra me­ritată. La no!, acest titlu se cere, şi pe drept Societatea plăteşte pe d-nul profesor al Facultăţii de Medicini pentru ca aceştia exa­minând candidaţii să se pronun­­ţe dică pot fl apţi aceste! ca­riere Dar dacă această restric­ţie fşl are ’logica el pe care o admitem, nu înţelegem cum pe cineva căruia Facultatea II dă titlul academic şi I cons'd’Tă apt să prictce 'medicina să-l o* press’I un domn Ministru de Interne sub orice pretext ar fi. Aceasta nu se poate admite. Pentru a avea dreptul de iberă practică a medicine! în ţară *ri­­gurul care e în măsură s* ce pronunţe să fiţi decât Domnia VnasTa, Decanul Facultăţei noa­stre de Medicină“. Represalii contra pogro­­mistilor —Condamnare* lor p* cale Judiciara - Baeutsstl. — Si anunţă tile- P’afh din Ukraina cd comitetul umanei evreilor ik^alnlenl a Intervenit la grittnul sovietic pentru darea în judecat* a ce* lor care s’au făcut vinovaţi de pcg^niurl. Pogromista an fost daţi în judecată­ Procesul a durat 4 zile. 21 pogromişti au fost con­damnaţi la moarte; 90 au fost condamnaţi la câte 5 ani muncă silnice, fără drept de apel. IMPOZITUL ASPECTE pe literaţi La discuţia reformei finan­ciare, în punctul privitor la Im­pozitul pe salarii, d. Titulescu a dec­orat că literaţii şi ziariştii vor fi uşuraţi de impozite, de­oarece „aceşti intelectuali sunt foarte rău răuplătiţi pentru manea lor, care ocupă primul rang în ţară*. Ştiam de mult că literaţii şi gazetarii ocupă un joc de frunte ln activitatea oricărei ţări. Cu o singură condiţie fnţă: să se facă triajul acelor Indivizi strecuraţi prin fraudă în mijlocul literaţi­lor şi gazetarilor, care pe lângă profesie îndeplinesc şî o misiune socială , să fie îndepărtaţi toţi paraziţi­ înfipţi în vitrinele lib­răriilor graţie unui infam gust editoresc sau lansaţi de maha­­lagiamul critic al societăţilor de admiraţie mutuală. Literatul pur şi gazetarul a­­devărat sunt cu desăvârşire să­raci. Nici produsul unui volum de versor?, netricoîore, nici mi­zerul Isalariu al rubricel coti­dian®, nu Ingărfue plata «Itui Impozit decât acela dat ‘copţilor de in­omnie, nearaitenîel şi îm­bătrânire! însinte de vreme. Li­teratul pur şi ziaristul adevărat sunt ultimele vestigii ale truba­­durismului de mult înecat în va­lurile de permisuri, navete, rub­le şi coroane. Dar, pentru că aceşti nenoroci­ţi visitor­ formează o infimă minoritate, şi cum de­­odată le­gile nu sânt pentru minorităţi, desigur că de avantagiile pre­conizate de ministru­ Titulescu vor beneficia, Coiminii, Cornelii Moldoveni şi ceilalţi îmbogăţiţi de subvenţii ministeriale în ce priveşte­­„literatura“ şi Gongo­­polii, Mavrodian­ şi Coatsforii în ce priveşte „gazetăria“. O. SPINA După un discurs admirabil ca formă, care a dat prilej sufletelor sensibile şi entuzi­aste să se emoţioneze văzînd în actual­ul ministru de finanţe un reformator de mare im­portanţi, s’a dovedit la cele dîn urmă că la baza f­ori­or de stil ale d-lui Titulescu era mult Jesuitism şi mulţi fal­sitate. Pentru că astfel fiu se poate explica votul obţinut de guvern pentru reforma fis­cala, vot care învederea da că suntem foarte departe de ceea c ce aştepta întreaga ţară de la opera mult trâmbiţată a ministrului de finanţe. Sâmbătă noaptea, cuvântul opoziţiei a fost pur şi simplu gătuit neutru ca cea mai im­portantă reformă fiscală pe care a văzut-o ţara vreodată să poată fi trecută prin fraudă şi ilegalitate.­ ­ Evident că guvernul şi camera au făcut tot ce le a stat în putinţă, ca să com­promită parlamentarismul şi să dovedească inutilitatea acestei prea costisitoare in­stituţii constituţionale. La urma urmei s’ar pu­tea admite violenţa de câte ori este vorba de o chestiune mai puţin importantă pen­tru ţară însă importantă pentru existenţa guvernului. Şi de altfel moravurile­ noastre politice au consacrat aceste violenţe mărunte ca o condiţie Esi­e qua non a vieţii politice. Nu tot astfel însă stau lucrurile când e vorba de o reformă ca acea votată în şedinţa de Sâmbătă noapte. • Pâni şi liberali cari !! In privinţa reformai fis­cala adoptaseră sistemul abstenţiartist, n*au putut sta impacabil l a 11 da actul neongiduit, flatalt de inamicul majorităţii cu asentimentul guvernului. Incidentul pe care d. Duca l-a avut cu d. Titu- Ivseun, dovedeşte această noui atitudine pe care partidul liberal înţelege **o adopte de azi înainta faţa da adele violente ale guvernului actual. viaţa,politica Votarea reformei fiscale — După susces, sca*dal — Votsrea prin falsificaraa da voturi. - Ce $*a petrecu! im­­ediate da Săm­­bătă a Camere!* — Indignarea HboralS. — Impresii dela peleri­najul din Iiliceşti Sub impresiunea inălţătoaril şi ne­deplin reuşitei conferinţi a D-lul C. Jfrim, despre vieaţa şi opera lul Alexandri, pelerinii en­­tezismaţi de întregul program al şezătorii dela Ateneul Popu­lar din Tataraşî, plecarăm dea­­dreptul la gară în seara zilei de 19 a. c. Ploaia ce începuse, nu ne rări rândurile şi bucuroşi de bine­facerile ei, ne îndreptarăm cu hotărâre spre trenul ce ne aş­tepta să ne duci la Mirceşti, la mormântul Coroului, la sfântul mormânt a unuia din cei mai mari români. Nici nu apucarăm bine să pă­răsim Iaşul şi cerd se însenină. Luna ni se ivi plină, nu fosta frumuseţea ei, şi noaptea cea noi frumoasă de vară o trăirăm vab­rinii până'n Mirceşti, nu cân­tări de slavă... Corurile dela A­­teneu şi al Mitropolii ne ferme­­cară cu alesele bucăţi naţionale în tot drumul Un flaut vrăjit cântă doine, o vioară fermecă­toare spune „steluţa* cea nepe­­rîtoare a lui Alexandri, cu o du­­ioş­e ce mişcă plnă la lacrimi. Nici nu ne-am dat seamă cum am ajuns în Paşcani. Aci începe sâ se lumineze de a lua....Privi­răm pi un admirabil răsărit de soare, care repede, repede, ne lumină zările luncii de la Mîr­­ceşti— Am ajuns in gara Mir­­ceşti. De aci ne'ndreptarim în valuri sute de pelerini spre sat. Iată* ne ajunşi la conacul lui A­­Iexandri. O casă modestă cu grădină frumoaşi. Un stejar şi un brad, bătrâni amândoi ca doi strejeri stau de pază la faţa casei Aproape e cavoul nemurito­rului poet. Ne inchipăm cu smerenie la mormântul lui. Se face un pa­rastas impunător. Corurile şi mu­zica militară cântă Imnuri de slava. Ingenunchiem muţi de e- Eioţie. Se ţin apoi cuvântări înălţă­toare despre vieaţa şi opera cea mare săvârşită de Alexandri. Ne îndreptăm spre Lunca cea atât de iubită şi dntată aşa de frumos de poet. Intr’adevăr e minunată. Dum­nezeu a ştiut ce colţ de raia să aleagă poetului ca să-i preaslă­­vească frumuseţea operei. Aci, la lunca cea vrăjită, se ţine o şezătoare care nu se va uita pe veci de toţi acei cari au avut norocul să ia parte. Sătenii socotiau o minune fn ceia ce au văzut şi ceia ce au auzit. Spu­neau bi­rău­l că sufletul Iul A­­Iexandrl pluteşte In văzduh dea­supra luncii şi inspiră cerurile ■ă date aşa dumnezeeşte. Ei fi socotesc un sfâat pe bardul din Mirceşti. Şi au dreptate. El este •fiatul, care prin întreaga opera a sa, a desăvârşit cu cea mai largă misivă redeşteptarea na­ţiunii române,­­ HUO. D. STERE ŞI RE­FORMA AGRARĂ Rezumattli ziarelor au del impresia că discursul d lui C. Stere, a font cel mal mare fl ceî mal frumos din tăie s‘au pronunţit în această almtime. D Stere a’a dovidlt nu nu­mai economical şi sociologul profund cunoscător al proble­­mei d şl omul politia ears a lămurit clar care t­bie sâ fie rolul propritaţi ţărănişti şi cam trebue să fie asigurată a­­ceastă proprietate. Latura politică a amnul dis­curs a fost şi ea la înălţime, întru ăt­a, Sten a ţinut sâ ac­centueze două chestiuni de o importanţă capitală : întâi, cam trg bas conceput an partid ţără­nesc în Rmânia, şl In al doul­­lea rănd ca aţipirea nouilor te­ritorii s’a făcut fără cond puii p­arktlmul luminat al oame­nilor politici dîn aedi ţinutari neputănd da loc benaelic că asemenea condiţlunl au stat la baza activităţii lor politice. Aşteptăm să „ Monitorul Ofl­­elai"să publice textul discursu­lui d­­al Stere, pentrma să re­venim mai amănunțit asupra do­cumentuld exnumir a depu­tatului de Sorosa. | ■■ mm ■ INFORHATIOM :: D«c!ar«tiunea pe «are nu­ a «Scut o d. Ciu­bl­­dache și care a fost înregistrată In ultimul nu­măr al „Opiniei", cum d­ d. Negruczi s'a făcut to­varăş la cumpărarea unor imobile cu un antrape­­nor da santan are o gravitate excepţională. Nu esta vorbi da un particular care a făcu­t asemenea tovărăşia înainte da accepa o funcţiune publică, d. Nagruxzi a făcut această tovărăşie după ce a fost pus in fruntea comunei Iaşi. Chestiunea aceasta va fi «dasi, după care ni se com­plsl, înainte parlamentului, » Situaţia de la primirie.’ In şedinţa de azi a Sena­tului, d. general Popovici, senator de Roman, va ridica chestia situaţiei de la Pri­măria din Iaşi. D. general Popovici văzut de un colaborator al nostru a declarat: — nVom răspunde în primul rănd, la întrebarea pusă de d. Negruzzi ca privire la d­re­il b­­do the, prefect de poliţie din Iaşi. D. Cil­bldathi, s’a găsit sub comanda mea, de la 1916 şi un memorial seu nu se poate năd ceva care să atingă onora­­b­ităţei d-sale. Memorial poate 'i adus, pentru convingerea tu­turora. In al doilea rând vom întreba pe d. ministru de Interne dacă multă vreme laşul poate fi lă­sat în situaţia In care se găseşte şi dacă nu a sosit ora pentru restabilirea ordînei". D. general Popovici a ple­cat aseară la Bucureşti.­­ Astăzi a apărut în locali­tate noul ziar de dimineaţă „Noutatea“, in exce’ente rond!m puni ridocponale şl Hrhnice. mNoutateam tşi impune an pro­gram larg democratic şi dă o mere dezvoltare părfel Informa­tive. Urâm noului confrate viaţă îndelungată şi spor In luptă în­treprinsă.­­ La Prefă­tur­a de judeţ, s’a primit deasemenea o telegramă prin care ministerul de Interne cere ca preţurile maximale, în comunele rurale, să fie puse în aplicare tot după norma stabi­lită de acest minister.­­ Prin telegrama trimisă administraţiei Comunale, ministrul de interne, nu numai că cere aplicarea taxelor maximale, dar cere in acelaşi timp si­ i se adu­că la cunoştinţă numele comercianţilor reclamanţi pentru a lua cuvenitele mă­suri de represalii.­­ Din Iniţiativa d-nei EU na Dr. Cazam, s’a constituent an comllit sub preşedinţia d lai Pitre Toni, care a luat Iniţia­tiva InfiltiţSrel unei Biblioteci publice complete, pentru a re­zolvi întru căte­ va lipsa de corp.Zde care suferă studenţi­mea, căt şi persoanele doritoare de cultură. Ne asortăm cu drog la acea­stă atât de frumoasă Iniţiativa şi promitem tot concursul. Kf La oficiul stirei civile, din localitate, s'a înregistrat In cursul land Mal 227 naşteri, 158 mor­ţi, 99 căsătorii şi 6 diversuri. „ E vorba ca azi comer­cianţii, de diferite ramure ali­mentare, să fie chemaţi la Pri­mărie. In vederea stabilirei pre­ţurilor maximale, după ordinul ministerului de Interne,­­ Banca de Bruxeles a cerut administraţiei comunale lămuriri, cu privire la data, când va pu­tea acoperi la „franci belgieni“, plata cupoanelor şi a titlurilor es­te la sorţi, din împrumutul comunal de 4 şi jumătate, reali­zat în Belgia în 1905. Astăzi 15 lesni®' ora 9 seara are loc în amfiteatrul de Fizică la Universitate întrunirea studen­ţilor institutelor technice. * Serbare şcolară.—Toate şcoalele primare din Tataraşi au sărbătorit sfârşitul anului şcolar la sala frumos decorată a Ate­­neului popular. Pe scenă, la jurul a 6 mese incîrcate cu daruri pentru elevi, iau foc membrii comitetelor şco­lare, membrii comitetului Ate­neului In frunte cu Preşedintele C. Ifrim, şi Profesorii. In sala cea mare arhiplină de cetăţenii Tataraşului se simte o atmosferă de veselie şi mulţi­­­mire. Orhestra căută cântece de serbătoare. Serbarea se începe cu Imnul regal cântă de elevii şcoalei „Cuza-Vodă“ sub conducerea d lui Dorin. Urmează cuvântarea de D-l Victor Munteanu. Dl. T. Ghîga vorbeşte la nu­mele celor 4 Comitete şc­olare. Dl. C. Ifrim în numele Ate­neului. Absolvenţii şcoalei „C. Negri“ Ştefănescu şi Şerban Îşi iau duios rămas bun dela Profesori şi colegi. Urmează distribuirea datărilor la numeroşi elevi şi eleve care s’au distrus la învăţătură şi bună purtare.? 2) După serbarea foarte reu­şită, membrii comitetelor şcolare ai Ateneului şi corpul didactic iau dejunul Impreună In sala bufetului, unde Iintr'o frăţie­tate şi mulţ­unire sufletească înălţă­toare, revăd trecutul muncii de un an şi fac ffrumoase proecte de activitate pentru anul viitor. Dl. Colonel Zamfirescu la Ini­ţiativa creierii unui fond de aju­torare a elevilor şi se subscrie suma da 16oo.­­ Liberalii, sub impulsiu­­nea d-lui Vintilă Brâtianu, vor provoca agitaţiuni pe chestiunea concesiunei ate­­lierilor şi­ a Reşiţei. Acest fapt va grăbi ca să se rupă acordul dintre li­berali şi guvern.­­ Azi dimineaţă, toţi co­muniştii din localitate, au fost transportaţi U Bucureşti. Transportarea a’a făcut latr’ un vagon special penitenciar cu două compartimente, u­­nul pentru femei şi altul pen­tru barbsţi.’ Comuniştii au fost însoţiţi de un număr de agenţi de siguranţă, în frunte cu Mar­tiriul şi o puternică gardă de jandarmi pedeştri. Toţi vor fi internaţi la Ji­lava.­­ La Ateneul popular din Tataraşi se va serba Duminică cu mare solemnitate aniversarea a 80 ani de la moartea lui Mi­­hai Cogălniceanu. „ Au fost declaraţi absol­venţi ai facultăţei de farmacie din loca­itate: D rele Aborel Florica, Grobo- I­copatel Riva, Ishati Maria, Katz- I­mann Stefănes­u, Tomida, Platz­­man, d-tia Popp Gal şi d nli: Frenchel, Ghelberg William, Je- Tea Traian, O­his Savei, Pop Const. Pol­ac, Rosenberg, Mar­­covici şi Zitnerstein.­­ Membrii d­­­a Comitet a* Cooperativei corpului didactic s’au întrunit aseară, şi au sta­bilit preţuri foarte redate, la a- Iimentele şi obiectele de prima necesitate, ce se gătesc Ia a­­ceastă cooperativă.

Next