Opinia, iunie 1921 (Anul 17, nr. 4215-4238)
1921-06-29 / nr. 4237
ANUL XVII-lea No. t*3& Ap \)l ii:NTE: UN 0^' SJ ^ TI 4 Str. S y TELEFON IVo. 200 c-» ZIAR POLITIC COTIDIAN .EI 150 w 80 SD BARI HOMARUL IASIMERCURI 29 iUtitt 1921 ' ANUNCIURI Se primesc la toate \ Agențiile de Publicitate ,tl LA . ~ ADMIKISTRAȚIA ZIARULUI ~ v Str. Gh. Mârzescu 17. -f *■3 UN NUMĂR VECHIU 2 LEI«-» împotriva stadiului la sate al medicilor — Memoriul duduiţilor medicinişti ieşeni — ^ Io treags atadenţime universita.. * a facultăţilor de medicină se ridic* împotriva proiectului da loga depus în Parlament de d. Argeto’aim prin cre se institua stagiul de un an la sate pentru medicii nonieşiţi. Studenţii ieşeni ai Facultăţii de medicină au adresat la rândul lor un documentat memoriu d-lui prof. dr. Bacaloglu decanul Facultîţii, memoriu pe care din lipsă de spsţ l ne vedem siliţi a l publica fragmentar. * „Societatea Studenţilor in Medicină intrunindu-ne azi 24 iunie' a. c. ro şedinţa extraordinară a luat In dibure proectul de Irge rrent *1 aducă oblicat!vitatea stagiului la ţară ne un an înainte de a nl ae da libara practici. Contra acesta! proect de natur* a ne impună o ruşinoasă rechîziţie flecare din noi »’a simţit cutremurat de Indignare. Neam raliat la moţiunea de protestare a Medicilor şi studenţilor in medicină din Bucureşti votată in şidenţa din 10 Iunie a. c, despre care aţi luat desigur cunoştinţă prn ziare. După «triduinţle nenumărate, după examene in care adesea ne-am măsurat cu ultima disperare puterea de rezistenţă a crierului nostru, după ce am tras In piept ani de zile mirosul greu al sălilor de spital al am trecut flecare din noi prin micuri ale vieţii pe care nici o află carieră nu le cunoaşte coi suntem singura categorie de oameni al cărui suflet nu preţueşte nimic, suntem singura categorie de o-ferte de rechiziţie, la bunul plic a unor persoane ca totul in afară de cariera medicală. Cine Întreabă de aspiraţiunile fiecăruia din noi, ce-l cu libertatea noastră individuali ? N'am perdut o drept pentru că ne-am făcut medici; io orice altă cariră eram liberi. Zădarnic ae luvoacă ostrlotismul cuvânt de care s’a făcut abuz In timpul din urmă. E drept că nici unul din noi nu vrea alte ducă la ţară, dar aceasta nu din cauză că n‘au durere de formă pentru ţiranii foşti, ci pentru că acolo la ţară in situaţia materială de az! nu ae poate face nimic pentru el. Desigur ştiţi şi Domnia-Voastră a insemna un medic la ţară azi. Tot ce poita face el acolo nu e decât doar de a încheia procese de contravenţie şi a da din umeri In faţa cazurilor ce i s'ar presenta pentru ei nu are medicamente. Soluţionarea lipsei de medic! Ia ţară nu se poate găti credem decât într'o reorganizare generală a serviciului sanitar, căci rădăcinile răului stau tocmai în lipsa de spitale şi de dispensare moderne, de material medical şi In plus de aceasta de prestigiul şl de o situaţiematerială, care punând pe medic la adăport de alte griji si dea răgazul şi putinţa să se ocupe de ştiinţă. Dacă ar fi astfel credeţi ci ar mai fi nevoie de Pg! constrictive pentru a hotărî petinerii absolvenţi să ceară câte o plasă? Dacă la plasa aceia el ar putea nu să progreseze, dar măcar ai nu uite medicina pe care a î nvăţat-o; dacă la plasa aceia el ar putea aă vadâ realizându-se visurile Ini romantice de vieţi scăpate de dânsul, de alinări de suferinte prin ştiinţa leljcemîndru ar fi med cui din plasa sa. Atunci ar fi atitea candidaţi In cât ar trebui să se instituească concursuri la care numai cei mai distinşi ar fi aleşii. Iată de ce nu trebue si ne ducem la ţară. Nu trebue să dăm guvernului iluzia că răul e înlăturăt prin o lege brutală. Si lăsăm să rămână idolul care si-l moalce conştiinţa pânâ as va înlătura răul. Sunt ţări in care pentru a practica medicina nu este nevoie de vre'un titlu academic, de vrs’o garanţie de învăţătură, pentru gnssleîe ne car* le va *?rt f ees re e pasibil de pedeapra meritată. La no!, acest titlu se cere, şi pe drept Societatea plăteşte pe d-nul profesor al Facultăţii de Medicini pentru ca aceştia examinând candidaţii să se pronunţe dică pot fl apţi aceste! cariere Dar dacă această restricţie fşl are ’logica el pe care o admitem, nu înţelegem cum pe cineva căruia Facultatea II dă titlul academic şi I cons'd’Tă apt să prictce 'medicina să-l o* press’I un domn Ministru de Interne sub orice pretext ar fi. Aceasta nu se poate admite. Pentru a avea dreptul de iberă practică a medicine! în ţară *rigurul care e în măsură s* ce pronunţe să fiţi decât Domnia VnasTa, Decanul Facultăţei noastre de Medicină“. Represalii contra pogromistilor —Condamnare* lor p* cale Judiciara - Baeutsstl. — Si anunţă tile- P’afh din Ukraina cd comitetul umanei evreilor ik^alnlenl a Intervenit la grittnul sovietic pentru darea în judecat* a ce* lor care s’au făcut vinovaţi de pcg^niurl. Pogromista an fost daţi în judecată Procesul a durat 4 zile. 21 pogromişti au fost condamnaţi la moarte; 90 au fost condamnaţi la câte 5 ani muncă silnice, fără drept de apel. IMPOZITUL ASPECTE pe literaţi La discuţia reformei financiare, în punctul privitor la Impozitul pe salarii, d. Titulescu a decorat că literaţii şi ziariştii vor fi uşuraţi de impozite, deoarece „aceşti intelectuali sunt foarte rău răuplătiţi pentru manea lor, care ocupă primul rang în ţară*. Ştiam de mult că literaţii şi gazetarii ocupă un joc de frunte ln activitatea oricărei ţări. Cu o singură condiţie fnţă: să se facă triajul acelor Indivizi strecuraţi prin fraudă în mijlocul literaţilor şi gazetarilor, care pe lângă profesie îndeplinesc şî o misiune socială , să fie îndepărtaţi toţi paraziţi înfipţi în vitrinele librăriilor graţie unui infam gust editoresc sau lansaţi de mahalagiamul critic al societăţilor de admiraţie mutuală. Literatul pur şi gazetarul adevărat sunt cu desăvârşire săraci. Nici produsul unui volum de versor?, netricoîore, nici mizerul Isalariu al rubricel cotidian®, nu Ingărfue plata «Itui Impozit decât acela dat ‘copţilor de inomnie, nearaitenîel şi îmbătrânire! însinte de vreme. Literatul pur şi ziaristul adevărat sunt ultimele vestigii ale trubadurismului de mult înecat în valurile de permisuri, navete, ruble şi coroane. Dar, pentru că aceşti nenorociţi visitor formează o infimă minoritate, şi cum deodată legile nu sânt pentru minorităţi, desigur că de avantagiile preconizate de ministru Titulescu vor beneficia, Coiminii, Cornelii Moldoveni şi ceilalţi îmbogăţiţi de subvenţii ministeriale în ce priveşte„literatura“ şi Gongopolii, Mavrodian şi Coatsforii în ce priveşte „gazetăria“. O. SPINA După un discurs admirabil ca formă, care a dat prilej sufletelor sensibile şi entuziaste să se emoţioneze văzînd în actualul ministru de finanţe un reformator de mare importanţi, s’a dovedit la cele dîn urmă că la baza forior de stil ale d-lui Titulescu era mult Jesuitism şi mulţi falsitate. Pentru că astfel fiu se poate explica votul obţinut de guvern pentru reforma fiscala, vot care învederea da că suntem foarte departe de ceea c ce aştepta întreaga ţară de la opera mult trâmbiţată a ministrului de finanţe. Sâmbătă noaptea, cuvântul opoziţiei a fost pur şi simplu gătuit neutru ca cea mai importantă reformă fiscală pe care a văzut-o ţara vreodată să poată fi trecută prin fraudă şi ilegalitate. Evident că guvernul şi camera au făcut tot ce le a stat în putinţă, ca să compromită parlamentarismul şi să dovedească inutilitatea acestei prea costisitoare instituţii constituţionale. La urma urmei s’ar putea admite violenţa de câte ori este vorba de o chestiune mai puţin importantă pentru ţară însă importantă pentru existenţa guvernului. Şi de altfel moravurile noastre politice au consacrat aceste violenţe mărunte ca o condiţie Esie qua non a vieţii politice. Nu tot astfel însă stau lucrurile când e vorba de o reformă ca acea votată în şedinţa de Sâmbătă noapte. • Pâni şi liberali cari !! In privinţa reformai fiscala adoptaseră sistemul abstenţiartist, n*au putut sta impacabil l a 11 da actul neongiduit, flatalt de inamicul majorităţii cu asentimentul guvernului. Incidentul pe care d. Duca l-a avut cu d. Titu- Ivseun, dovedeşte această noui atitudine pe care partidul liberal înţelege **o adopte de azi înainta faţa da adele violente ale guvernului actual. viaţa,politica Votarea reformei fiscale — După susces, sca*dal — Votsrea prin falsificaraa da voturi. - Ce $*a petrecu! imediate da Sămbătă a Camere!* — Indignarea HboralS. — Impresii dela pelerinajul din Iiliceşti Sub impresiunea inălţătoaril şi nedeplin reuşitei conferinţi a D-lul C. Jfrim, despre vieaţa şi opera lul Alexandri, pelerinii entezismaţi de întregul program al şezătorii dela Ateneul Popular din Tataraşî, plecarăm deadreptul la gară în seara zilei de 19 a. c. Ploaia ce începuse, nu ne rări rândurile şi bucuroşi de binefacerile ei, ne îndreptarăm cu hotărâre spre trenul ce ne aştepta să ne duci la Mirceşti, la mormântul Coroului, la sfântul mormânt a unuia din cei mai mari români. Nici nu apucarăm bine să părăsim Iaşul şi cerd se însenină. Luna ni se ivi plină, nu fosta frumuseţea ei, şi noaptea cea noi frumoasă de vară o trăirăm vabrinii până'n Mirceşti, nu cântări de slavă... Corurile dela Ateneu şi al Mitropolii ne fermecară cu alesele bucăţi naţionale în tot drumul Un flaut vrăjit cântă doine, o vioară fermecătoare spune „steluţa* cea neperîtoare a lui Alexandri, cu o duioşe ce mişcă plnă la lacrimi. Nici nu ne-am dat seamă cum am ajuns în Paşcani. Aci începe sâ se lumineze de a lua....Privirăm pi un admirabil răsărit de soare, care repede, repede, ne lumină zările luncii de la Mîrceşti— Am ajuns in gara Mirceşti. De aci ne'ndreptarim în valuri sute de pelerini spre sat. Iată* ne ajunşi la conacul lui AIexandri. O casă modestă cu grădină frumoaşi. Un stejar şi un brad, bătrâni amândoi ca doi strejeri stau de pază la faţa casei Aproape e cavoul nemuritorului poet. Ne inchipăm cu smerenie la mormântul lui. Se face un parastas impunător. Corurile şi muzica militară cântă Imnuri de slava. Ingenunchiem muţi de e- Eioţie. Se ţin apoi cuvântări înălţătoare despre vieaţa şi opera cea mare săvârşită de Alexandri. Ne îndreptăm spre Lunca cea atât de iubită şi dntată aşa de frumos de poet. Intr’adevăr e minunată. Dumnezeu a ştiut ce colţ de raia să aleagă poetului ca să-i preaslăvească frumuseţea operei. Aci, la lunca cea vrăjită, se ţine o şezătoare care nu se va uita pe veci de toţi acei cari au avut norocul să ia parte. Sătenii socotiau o minune fn ceia ce au văzut şi ceia ce au auzit. Spuneau birăul că sufletul Iul AIexandrl pluteşte In văzduh deasupra luncii şi inspiră cerurile ■ă date aşa dumnezeeşte. Ei fi socotesc un sfâat pe bardul din Mirceşti. Şi au dreptate. El este •fiatul, care prin întreaga opera a sa, a desăvârşit cu cea mai largă misivă redeşteptarea naţiunii române, HUO. D. STERE ŞI REFORMA AGRARĂ Rezumattli ziarelor au del impresia că discursul d lui C. Stere, a font cel mal mare fl ceî mal frumos din tăie s‘au pronunţit în această almtime. D Stere a’a dovidlt nu numai economical şi sociologul profund cunoscător al problemei d şl omul politia ears a lămurit clar care tbie sâ fie rolul propritaţi ţărănişti şi cam trebue să fie asigurată această proprietate. Latura politică a amnul discurs a fost şi ea la înălţime, întru ăta, Sten a ţinut sâ accentueze două chestiuni de o importanţă capitală : întâi, cam trg bas conceput an partid ţărănesc în Rmânia, şl In al doullea rănd ca aţipirea nouilor teritorii s’a făcut fără cond puii parktlmul luminat al oamenilor politici dîn aedi ţinutari neputănd da loc benaelic că asemenea condiţlunl au stat la baza activităţii lor politice. Aşteptăm să „ Monitorul Oflelai"să publice textul discursului dal Stere, pentrma să revenim mai amănunțit asupra documentuld exnumir a deputatului de Sorosa. | ■■ mm ■ INFORHATIOM :: D«c!ar«tiunea pe «are nu a «Scut o d. Ciubldache și care a fost înregistrată In ultimul număr al „Opiniei", cum d d. Negruczi s'a făcut tovarăş la cumpărarea unor imobile cu un antrapenor da santan are o gravitate excepţională. Nu esta vorbi da un particular care a făcut asemenea tovărăşia înainte da accepa o funcţiune publică, d. Nagruxzi a făcut această tovărăşie după ce a fost pus in fruntea comunei Iaşi. Chestiunea aceasta va fi «dasi, după care ni se complsl, înainte parlamentului, » Situaţia de la primirie.’ In şedinţa de azi a Senatului, d. general Popovici, senator de Roman, va ridica chestia situaţiei de la Primăria din Iaşi. D. general Popovici văzut de un colaborator al nostru a declarat: — nVom răspunde în primul rănd, la întrebarea pusă de d. Negruzzi ca privire la dreil bdo the, prefect de poliţie din Iaşi. D. Cilbldathi, s’a găsit sub comanda mea, de la 1916 şi un memorial seu nu se poate năd ceva care să atingă onorabităţei d-sale. Memorial poate 'i adus, pentru convingerea tuturora. In al doilea rând vom întreba pe d. ministru de Interne dacă multă vreme laşul poate fi lăsat în situaţia In care se găseşte şi dacă nu a sosit ora pentru restabilirea ordînei". D. general Popovici a plecat aseară la Bucureşti. Astăzi a apărut în localitate noul ziar de dimineaţă „Noutatea“, in exce’ente rond!m puni ridocponale şl Hrhnice. mNoutateam tşi impune an program larg democratic şi dă o mere dezvoltare părfel Informative. Urâm noului confrate viaţă îndelungată şi spor In luptă întreprinsă. La Prefătura de judeţ, s’a primit deasemenea o telegramă prin care ministerul de Interne cere ca preţurile maximale, în comunele rurale, să fie puse în aplicare tot după norma stabilită de acest minister. Prin telegrama trimisă administraţiei Comunale, ministrul de interne, nu numai că cere aplicarea taxelor maximale, dar cere in acelaşi timp si i se aducă la cunoştinţă numele comercianţilor reclamanţi pentru a lua cuvenitele măsuri de represalii. Din Iniţiativa d-nei EU na Dr. Cazam, s’a constituent an comllit sub preşedinţia d lai Pitre Toni, care a luat Iniţiativa InfiltiţSrel unei Biblioteci publice complete, pentru a rezolvi întru căte va lipsa de corp.Zde care suferă studenţimea, căt şi persoanele doritoare de cultură. Ne asortăm cu drog la această atât de frumoasă Iniţiativa şi promitem tot concursul. Kf La oficiul stirei civile, din localitate, s'a înregistrat In cursul land Mal 227 naşteri, 158 morţi, 99 căsătorii şi 6 diversuri. „ E vorba ca azi comercianţii, de diferite ramure alimentare, să fie chemaţi la Primărie. In vederea stabilirei preţurilor maximale, după ordinul ministerului de Interne, Banca de Bruxeles a cerut administraţiei comunale lămuriri, cu privire la data, când va putea acoperi la „franci belgieni“, plata cupoanelor şi a titlurilor este la sorţi, din împrumutul comunal de 4 şi jumătate, realizat în Belgia în 1905. Astăzi 15 lesni®' ora 9 seara are loc în amfiteatrul de Fizică la Universitate întrunirea studenţilor institutelor technice. * Serbare şcolară.—Toate şcoalele primare din Tataraşi au sărbătorit sfârşitul anului şcolar la sala frumos decorată a Ateneului popular. Pe scenă, la jurul a 6 mese incîrcate cu daruri pentru elevi, iau foc membrii comitetelor şcolare, membrii comitetului Ateneului In frunte cu Preşedintele C. Ifrim, şi Profesorii. In sala cea mare arhiplină de cetăţenii Tataraşului se simte o atmosferă de veselie şi mulţimire. Orhestra căută cântece de serbătoare. Serbarea se începe cu Imnul regal cântă de elevii şcoalei „Cuza-Vodă“ sub conducerea d lui Dorin. Urmează cuvântarea de D-l Victor Munteanu. Dl. T. Ghîga vorbeşte la numele celor 4 Comitete şcolare. Dl. C. Ifrim în numele Ateneului. Absolvenţii şcoalei „C. Negri“ Ştefănescu şi Şerban Îşi iau duios rămas bun dela Profesori şi colegi. Urmează distribuirea datărilor la numeroşi elevi şi eleve care s’au distrus la învăţătură şi bună purtare.? 2) După serbarea foarte reuşită, membrii comitetelor şcolare ai Ateneului şi corpul didactic iau dejunul Impreună In sala bufetului, unde Iintr'o frăţietate şi mulţunire sufletească înălţătoare, revăd trecutul muncii de un an şi fac ffrumoase proecte de activitate pentru anul viitor. Dl. Colonel Zamfirescu la Iniţiativa creierii unui fond de ajutorare a elevilor şi se subscrie suma da 16oo. Liberalii, sub impulsiunea d-lui Vintilă Brâtianu, vor provoca agitaţiuni pe chestiunea concesiunei atelierilor şi a Reşiţei. Acest fapt va grăbi ca să se rupă acordul dintre liberali şi guvern. Azi dimineaţă, toţi comuniştii din localitate, au fost transportaţi U Bucureşti. Transportarea a’a făcut latr’ un vagon special penitenciar cu două compartimente, unul pentru femei şi altul pentru barbsţi.’ Comuniştii au fost însoţiţi de un număr de agenţi de siguranţă, în frunte cu Martiriul şi o puternică gardă de jandarmi pedeştri. Toţi vor fi internaţi la Jilava. La Ateneul popular din Tataraşi se va serba Duminică cu mare solemnitate aniversarea a 80 ani de la moartea lui Mihai Cogălniceanu. „ Au fost declaraţi absolvenţi ai facultăţei de farmacie din locaitate: D rele Aborel Florica, Grobo- Icopatel Riva, Ishati Maria, Katz- Imann Stefănesu, Tomida, Platzman, d-tia Popp Gal şi d nli: Frenchel, Ghelberg William, Je- Tea Traian, Ohis Savei, Pop Const. Polac, Rosenberg, Marcovici şi Zitnerstein. Membrii da Comitet a* Cooperativei corpului didactic s’au întrunit aseară, şi au stabilit preţuri foarte redate, la a- Iimentele şi obiectele de prima necesitate, ce se gătesc Ia această cooperativă.