Opinia, iunie 1921 (Anul 17, nr. 4215-4238)

1921-06-25 / nr. 4234

INUL XTH-lea Mo. mi RAMENTE : laEI IS* REDAC't . Oh. Mfirzescu *7. -­^TELEFON No. 800^ ZIAR POLITIC COTIDIAN ■r .r ■ j­. - , p- ;• .• . i ■ J" & nm numarul Idealismul In politică - Discursul de la Cluj al d-lui Britismu.­­ Cu prilejul recentei vizite făcute la Cluj, I. Ion I. C. Bră­tianu a ţinut un lung discurs, prin care a Întemeiat acţiu­nea politică pe forţa ideei abs­­tracte. Şeful partidului liberal a trecut peste practi­a opor­tunistă şi acţiunile cărunte impuse de rra­itatea lucruri­lor, a trecut peste toate a­lle compromisuri inevitebile şi a­­cele rezerve absolut necesare pe care un om politic trebue sa le ţie la seamă faţă de an­grenajul general al vieţii da ■tat. D sa a subliniat prefe­rinţa pentru dezastre de amă­nunt, pentru pierderi parţiale şi chiar pentru eşecuri de mare întindere, afirmând in schimb gloria Ideei pure şi implântind categoric steagul idealismului politic. In focul argumentării, d. Brătianu a invocat şi exem­ple din istoria ţării, trecând cu argumentele prin Mihai Vitea­zul şi Tudor Vladimirescu. Bine­înţeles că nu împărtă­şim un asemenea punct de vedere pe care­­ am combi­nat­­ totdeauna acolo undet 1 am în­tâlnit. Este un anachronism a sus­ţine ci politica de stat trebue să aibă o basă pur idealistă. Popoarele se conduc după in­terese specifice şi prin înfăp­tuiri parţiale şi provizorii ale ţelurilor urmărite. Conducă­torii de stat nu specifică po­sibilitatea binelui actual pen­tru afîrmarea p­a tonică a u­­■or asp raţiuni, cu înfăptuire integrală, într’un viitor tot­deauna nesigur. Conducerea In stat trebue înţeleasă ca o economie etică pentru viaţa naţiune*; şi masa poporului nu trăeşte pentru viitor, ci In realitate aspiră la înfăptuiri actuale şi fragmentare de in­terese, fără legătură aparentă cu funcţia finală a colectivi­tăţii naţionale. Şi astăzi, mai mult decit oriclnd, se vădeşte câ un ideal naţional nu poate fi mai bine şi mai temeinic în­­făptuit decit prin metoda rea­lissoului polit­ic. Dealtfel, teoria idealismu­lui politic este un camuflaj prin care statele mari înhamă la căruţă pe state­ s „cu in­terese limitate*. Şi foarte rar un stat comite greşala de a se conduce după consideraţiuni metafizice sau sentimentale. E de mirare cum tocmai d. Brătianu afirmă omnipotenţa idealismului politic, când se ştie că partidul liberal a făcut totdeauna politică internă şi externă realistă, ba uneori de un realism dus până la fero­­­citate. Ne deprinsesem a crede că poezia In politică este apa­­najul exclusiv al d lui Tache Ionescu, eminentul nostru eu­ropean. Dar cheia misterului nu e tocmai greu de găsit şi ne o pune la dispoziţie chiar d. Brâtianu in persoană, in ace­­laş discurs de la Cluj. D. Brătianu îşi simte con­ştiinţa încărcată de modul cum a fost pregătit şi condus războiul, şi de primejdia în care a fost pusă ţara prin lă­sarea ei la discreţia politicia­­nilor şi armatei ţarului Nico­­lae D. Brâtianu se disculpă in faţa partizanilor din Cluj, a­­rătând că ţarul Nicolae era om de treabă, dar statul ma­jor rusesc ne cam purta Sâm­betele. Şi de altfel d. Brătianu se acopere prin afirma dania veb­ei d-sale convingeri că în alianţa franco rusă Franţa era puterea preponderantă. Dar numai cu acest săpun nu se poate spăla o conştiinţă atât de întunecată, şi atunci d. Brâtiana o cli­pa şiretenie. Chiar dacă ţara s’ar fi pier­dut, aveam în compensaţie a­firm­area strălucită a ideei m­ţionale­­ !. Aţi înţeles . Idealismul po­litic al omului ultra-rean­et care este d. Ionel Brătianu, are un caracter pur ocazional. Este un­ idealism cu cântec, sau dacă vreţi — un idealism de speţa cea mai personal­­reali­stă. Putem fi pus pace. In ches­tiunea fantasiei poetice In po­litici românească, d. Tache Iones­u se menţine mai pre­sus de orice concurenţi..­ ­. R. ASPECTE NOTE DE DRUM împrejurările m­’au purtat deu­năzi Intr’un orăşel de ultra-pro­vincie, cu grădini frumoase, cu un han mizerabil, cu străzi ca de laş', cu oameni tăcuţi şi har­nici, ca tricuri hodorogite şi cu două cinematografe. După ce ia o mată de cafenea, In cinci mi­nute, am aflat f strei­ga politică de d­rguşor, ca toate cancanu­rile, lucrăturile şi anexele vieţii intime ale fiecărui locuitor, plic­tisea în imersii a după amiezii de vară m’a copleşit, zdrobitoare. S­igura distracţie pentru ziua aceea la târg era şedinţa Cură­ţel ca Juri-­Un proces banal, ca stafea altele : doni flăcăi adă­postiţi peste noapte In cap unui ţăran, au încercat să-l prade şi au nota două fete cari dăduseră alarma- Rechizitoriul procurorului şi pledoaria apărării, monumente de incoherenţi provincială ; lin­gura dovadă era mărturisirea a­ Gusaţ’lor, negată In şedinţa pu­­bli­c după o prevenţie de doul ani. Juraţii obosiţi, dormeau. Ase­sorii dormitau. Verdictul afir­mativ al juriului, In cele din ur­mi, aduse pentru unul din acu­zaţi pedeapsa usuncei silnice pe viaţi şi pentru celilalt opt ani de Închisoare. In orăşel se răspândi vestea sentinţei Intr’o clipi şi satisfac­ţii la unanimi. Singuri Juraţii, care nu ştieseră ’mecanismul a­­porcţiei pedepselor şi trecuseră peste acordarea circumstanţelor atenuante cu uşurinţa piicticelor şi a ignoranţei, regretau severi­tatea sentinţei pa care au pro­vocat-o prosteşte. Din nenorocire .lasă, această ignoranţi este generală, şi insti­­tuţia justiţiei populare cftştigi astfel din cs In ce mai mulţi adversari. QA­SPINA Zilele tree fi cu ele se­zonul de lucru. Cu toate a­­ceste nici o soluţie nu se dă conflictul­ui de la primărie. Interesele Iaşului, care trebuie să primeze conflic­telor şi luptelor de etică, sunt din­­nou sacrificate. Pentru că cei în drept nau curajul, fie să sancţioneze necinstea fe să muşamali­­seze afacerile necurate de la primărie, loşul trebuie să se vază condemnat a reţine încă un an în nor­mele care sau dus la exas­perare. Dar acest lucru mi se poate. Eşenii au dreptul la o viaţă mai bună şi care să nu fi© in funcţie de codire!« şi lipsa de e­­nergie a diriguitorilor de la centru. Să se soluţioneze dar conflictul să se dea comu­nei un buget şi să se re­­înceapă lucrările de res­taurare a străzilor. Aceasta o cere Iaşul şi dacă starea actuală de luc­ruri va mai continua ie­şenii vor şti să o cere într-o formă aşa încât in­dolenţa centrului va tre­bui să ia sfârşit. HennialilB fie fa iîfimnnâ Interesul general suferă! — Nss sa soleetish^zl* “■ Sezonu­l da lucru.— lațul ți nereflulila - P­ESTE ZILE APARE Noutatea Ziar popular ăs dimineaţă ALIPIREA AUSTRIEI LA GERMANIA Un articol a contalui — Czarnin — Csnisla Cssramn — sub sem­­nătura xenocrată de Ottokar Caornin diacotă Intr’en articol din Freie Presse chestiunea da­­aalor mani­fasta­ţi şi plebiscit« pentru alipirea Austris! la Ger­mania acuză guvernul de plato­nism periculos crsdicalul bănesc necesar salvării ţârii da o ma­­ezbra­tarii pe care o fac s­ă ofer fii mânai. Ei acaentuiasă asupra deose­birii dintre alipirea politică şi a­­cea economică — realizabl­e In­tr’o noapte printr’un simplu a­­cord ca guvernul din Berlin pen­tru desfiinţarea greutăţilor şi a isstricţiunilor reciproca la import şi export Deci gnmnul i’o face an­i din cansa politică externă ci din cauză de politică Internă : Şi­cana Ia vămi a ajuna o Indus­trie naţionali. A zecea parte din populaţie trăieşte din obţinerea şi revizuirea paşapoartelor, din obligaţia de a se anunţa la bi­roul populaţiei, din cercetarea parchetelor ce se expediază, din restricţiile import­­şi export, din şicanele circulaţiei monetare (cea trais devizelor). D. D. patraşcanu: „DOMNU NAE“ - SCENE DIN VREMEA OCUPAŢIEI - in timpul retragerii noastre, aşteptam trenul Intr'o gară, nă­pădită de lume, din Muntenia. Era o zi de atlis­t de toamnă,­­în 1996... Pe peron, am lătrat In vorbă cu un soldat basarabean din armata rusă. Acesta, arătîn­­du-mi resturile armatei care se tăiau pe-un drum lăturalnic, mi-a apus cu naivitate .* — Tare mă guler eu de ce n’sţi stat voi ghinişor ! Mi am adus aminte de vorba aceasta cetind volumul d-lui Pa­traşcanu. D sa a văzut şi ceva mai rău decât retragerea : ocu­paţia străină. Astă cum descrie d. Patraşcanu Intrarea armatei inamice In Ca­pitală . .... Dar când, după amează, pe la ceasurile două, am eşlt In oraş, gindindu-mă la soarta noastră nenorocită, pria Lipscani, am ridicat ochii. Am rinus împietrit b­ată-i... „Stat el... „Patra­slaul, cu saliţele Iu sus, ca coifurile acoperite, cu caii plini de noroiu, păşesc mar­ţial. In urma lor( o droae de copil ce se mureşte tot nu!­mait. Toţi patru stat tineri­ , unu! din el, cu obraz trandafirii), ca de fecioară. Se altă curioşi la oa­meni ţi la clădiri... şi scrld. E al tibetul triumfului... Slat el... învingătorii pămîntului ... «Şi cum mă uitam aiurit, din­­dracul pieptu şi un val cald mi-a năvălit la faţă şi ochii mi s‘au umplut de lacrimi. Dacă eş fi fost singur, m’aşi fi aruncat cu faţa la pâslit. Ne-am pră­pădit ţara...Aim pierdut Ro­mi­nia !“ Zilele negre ale războiului nu trebuesc uitate. Stat Iacă vini aei&pisice. Sunt nedreptăţi care persistă. După perioada de teroare a războiului, glasul­­d-lui Patraş­canu, care s-a ridicat cu vervă şi convingeri prefaadă la Par­lamentul dela Iaşi,­ne-a adus o rară tdliglere. Astăzi fisul d lui Patraşcanu, strecurat printre la* crămi, ne face bine de-astranii. Ne place clnd cineva Ii apucă de guler pe cei vinoveţ! de du­reri inutile şi de moarte, şi I ex­pune Ia odioasă lor goliciune morală. Ne place,—fiindcă spe­răm astfel la deşteptarea viitoa­re poporului. Vo’uraul „Domnu Nae* na cu­prinde protestări violente, ci ri­­sul nnci on bun, care răsună de asupra, păcstdor patriotura!­­ior noştri. Şi cu­i numai stri­ D. Patraşcanu nsH preocupat veş­nic de Intenţii pe eroice. D-sa zugrăveşte scene din timpul o­­cupaţiei—aşa cum s’au petr­eut ele, refiecitad viaţa societăţii noastre. Şi aşa cam slat­eie scrise,—ar putea fi iscătite, tot atit ds bine, ds un perfect neu­tralist sau de an războinic atro­ce­ cu talent lasă . lată*l pe Pops Trăsnea, adm!* rabii redet, care ss plânge ds mizeriile ocupaţiei şi care, itad pe hiad, scoite toate bunătăţile d­e Încăperile b­agodovite a!e cămării a filiţ­ei-saie. In Moldova, am cunoacut bine modul de a­­provizîoaare Inbelşugată al ce­lor „care fi­u că se lovîrtească*. Popa Trăaaea ne istoriseşte com­plicate?« manevre de iprovizio­­nare saht­oapaţie insrchă. Dar iat’o­­ pe M-me Calla­­gan! 1* an Pive-O’ Crock cu au­rora!. Gazda a o damă din le­­mna m­re, care roreeteşte cu picvibili, care ee îaepâimletă de orori a inamicului, mai ales de viol,—şi cere emuţă cu dră­­gălaşie cât« lui I potriva adver­­■árulni d sa e de idei: — Muş­ă-l, Mă lginît...mcşcă­­mansă...mrş.S»l Meriguţă... M-me Cslfkyani vorbeşte des­pre ofiţeri drăguţi, face politica de berărie şi, la sfârşit, cestol p In ln­temediul musafirului să vândă Nemţilor nişte vie cu preţ ban. — Nu fi aricios,— argumen­tează d-sa Am initiinl­­eri pe Mari... era cu tonul el. Se du­ceau să cumpere o blană pentru nevasta lui. Mi-a spus că a via­­dat vinul.,," Dar conversaţia picantă con­tinuă. Schiţa- mba e cetită In întregime. D. Patraşcanu ne primblă pe dinainte malca personagii vii: Gogu Fănică, Antantofil feroce, care In ajunui venirii Nemţilor, după miezul nopţii, vrea să ne refugieze, de frici, la Cacona A­­leca, acasă... Apoi d. Nae, care dracotă politică cu vehemenţă tsslod căpiţiuile de curecht şi trioo­tindu-le ca ciadă, in butoiu. Din schiţele d-vni Patraşcanu, afăm că aceleaşi zvonuri fan*­laatice, care circatau In Moldova, trecuseră — nu ştim cum—poate tranşee şi făceau ravagii In i­­magnaţia fufnicirată a fraţilor din Montenlaa San, mai proba­­bil, aceiaşi minte In febră pro­ducea aceieaşi fantaamago­li. Volumul d-ral Patrascapa, plin de voe bună, se citeşte ca trân­tea descreţită, cetitorul uitând de in o vreme orice atitudine poli­­tică şi interesându-se numai de viaţa distr'inaui care se desfă­şoară h*z)ia. Stilai este vioiu,­fixat ca de­plină siguranţă artistică. M. sevastos Pentru această o zecime, din populaţie, cere ar ’rămâne fără pâine, guvernul sacrifică restul de nouă zecimi — pretindu-se faţă la macabra şi periculoasa farsă a plebiscitelor. DECLARAŢIILE D-LUI NISTOR Ls Întrunirea Partidului Unirii care a avut loc Duminică 20 cor. D. Iancu Nistor a fă­ut urmă­toarea declaraţie semnificativă : .Stimuld a devenit imposibilă. O schimbare di guvern se im-1 a ie. Şi uneaita ii va întâm­pla. Pentru ei este d­­.i av­ea­te o­­noua grapare a forţelor publice din tarci, care va aduce această schimbare nn bine. ... O nouă îndrumare politică se impune spre a gn­bi venirea la putere a unui guvern ca prin repere şi autoritate care să nu mst lasa expti­enţa pe spatele ţării, an guvern pe care îl me­rita fiina noastră aşa de bine­cuvântată de toate. In scopul acesta trebuie să luptăm cu tofii declarăndu-ne pe faţă hotărârea“• Moţiunea protestează contra aplicării legii agrare, neaprobate Încă de parlament, In dauna ţă­­rănimi, contra nedreptăţii ao­­ciate a legii financiare, contra trecerii fondului religioner pa seama mitropolituiul, contra in­cur­ei gavrinuini care de ani da sile n'a păţit lefurile şi salsriUs Învăţătorilor, care n’a făcut ni­­m c pertra­ct construcţia şi des­păgubirea ţării, ris’prşte banul public şi tolerează mregu’sle— contra inckptcit*ţd admin­sîraţiel locale—şi cere înlocuirea grab­nică a guvernata! actatl prin anal cu autoritate şi experienţă. COR. X Eri a luat sfârşit examenul de notari, ca a’a ţinut la Pra­­fectura de Judeţ. Azi se va da rezultatul. CERNĂUŢI EHFORMATIONE rr. lAȘI - VINERI 94 IUNIE 1921 A N U N C­­ U R I Se primesc la toate Agențiile de Publicitate ’ " SI LA - •" ff ADMINISTRATIA ZIARULUI rr -r Str. Câh. 8*SSrzescs» 17. -f- Ct» UN NUM­ÅR VECHIU 2 LEI c* x Ln timp am sustinu! cl guvmrnul sa va lovi «la mari «SiViciilt3|« (« ca priveste reforms agrari. Fiplsie vin să confirme spusele noastre. Admițând ci fe «eh din urmi — sun presiunea a­­menințlral cu demisia — camera va vota reforma a~­grarl si tot sa pune chestiunea cam când s’ar in­­tr a ItrmlBS voiaraa când se constată ci suntem la 23 luni» și nu s*a ajuns da cât la articolul 8 iar In­tr’o ședință nu se voteazâ da cât maximum trei articole. Hothrâl: Da ce s’a tamut guvernul nu va scapa. \x In nmărul de mâine vo­m publice, la continuare, textul ra­portului d-lul Varata si anume panelul 3 pr vltor la chestia fu­re ! dor si a mc fort!­ret prefarlioi i M In urna ds 14 Iunie, ora­şul Bâlfi a fost teatrul unor evenimente atât de grave, îmât darâ n’am şti cd Bdţl se află tn Basarabia, am în dina să credem câ este un oraş din Congo. In adevăr, un medic militar polonez, refugiat tn acel oraş, după ce a sfărâmat in cursul zilei geamurile hotelului d-lui Halif şi l-a bătut pe acuta sub ochii Comandantului Pieţei, a revenit in seara aceieeaşi zile un sof­t de patru soldaţi inar­­maţi, a devastat hotelul, a bă­tut până la răngi pe soţia ho­telier­ului şi au tras nenumărate focuri de armă asupra d-lui Halii şi a fiului său. I terverdind poli­ţia, s’a încins o luptă intre sergenţii de oraş şi agresori cari au putut lotuşi să se fa­c nevăzuţi. Meăteat Intă a fod prins şi pentru în­treg arest şir ie fapte a fost pedepsit cu...zece zile de arest. Fără comentar. x Ls BiiCGFPşti are loc con­cursul pentru deschiderea noi farmacii. D­nii profesori isisni Sa­­mataanu şi Dateanu fac part­e din Paris. x Ss ştie că ptnă acum Prefactura de poliţie avea ca normă pentru eliberarea pa­şapoartelor acelor evrei cari nu erau încetăţeniţi şi cari nu aveai nici un paşaport an­terior, trimiterea la Ministe­rul de interne a actelor pen­tru ca Ministerul să dispună eliberarea paşaportu­ri. Prefectura Inaă, luînd In consideraţie dispoziţiile trata­tului dela Versailles, publicat în Monitorul Oficial, care p­ a­­vede că acei cari n’au­ optat pentru altă ctt'­ţenie sunt con­sideraţi sudaşi romîni, a fă­cut an raport Ministerului de interna cerând dreptul de a elibera la paşapoarte aces’or supeş5. Se aşteaptă soluţionarea chestiunei In sensul rapor­tului Prefecturei. — Apelul greviştilor de le Regie. —Curtea da Apel, se­cţia a doua, s’a pronunţat eri, In apelul făcut de grevişti! Teodor Zosin şi alţi, condem­­naţi de Tribunal, In basa le­gal Trancu. Curtea a admis apelul şi reducând din quantumul pe­depsei, a condemnat pe E­­lena Tenide şi Toader Zosin la 3 luni închisoare; pe Ion Mazilu la 2 luni ; pa Lume­ţi­a şi Maria Ştefinescu, Th. Buzdugan, şi Neculai Mane la o lună închisoare. Aobită pe Maria Şarban, Puia E­ena şi Gh. Bâlănescu.­­ Mai multe persoane care s-au înscris la excursia din Gre­cia ne roagă să Întrebăm pe d. profesor Tafrali dacă excursia are Ioc la 15 August, cum s-a anunţat, sau se amină, căci sunt persoane care nu pot avea con­cediu mai mult de o lună şi a­­cuma In preajma vacanţei do­resc să ştie precis dacă excur­sia are loc sigur în August pen­tru a se putea decide asupra lu­nii de concediu. „ Primim la redacţia o bro­şură Intitulată :Despre Sifilis", scrisă de D-l Dr. Grigoriu — medicul Primar al Judeţului Iaşi. Vom reveni In curănd asupra acestei lucrări. „ La Liceul Internat are Ioc Duminică, la ora 10 dimineaţă, întrunirea şi constituirea „Aso­­ciaţiunel foştilor elevi al Liceu ai Başota“, In scop de a veni In ajutorul institutului din Pomăria. x O poteră compuşi din jan­darmi şi săteni, sub comanda d-lui Căptan Zamfirescu, cutre­­eră pădurile, pentru prinderea bandei care au atacat dăunăzi Conacul Krasnoselsk'.. x Direcţiunea Liceului "Inter­nat, aduce la cunoştinţa gene­rală di­­a cursul iaaei iulie a. c. s^nldal cancelarilor va fi lîm'tat Intre orela 6—7 p. m. In zilele de lacra şi atunci numai pentru Informaţiunel. L­uîrare de cert­ficate, dip­lome, etc. e face până la 5 Iu­lie şi de Ia 5 August Înainte. fo. Un apel al Camerei de Co­merţ, Invită pe comercianţi a respecta convenţia stabilei, şi de a se lachide privir­­e, in timpul vinel, *laa de 12—2, kr se.ra la ora S

Next