Opinia, iunie 1921 (Anul 17, nr. 4215-4238)
1921-06-25 / nr. 4234
INUL XTH-lea Mo. mi RAMENTE : laEI IS* REDAC't . Oh. Mfirzescu *7. -^TELEFON No. 800^ ZIAR POLITIC COTIDIAN ■r .r ■ j. - , p- ;• .• . i ■ J" & nm numarul Idealismul In politică - Discursul de la Cluj al d-lui Britismu. Cu prilejul recentei vizite făcute la Cluj, I. Ion I. C. Brătianu a ţinut un lung discurs, prin care a Întemeiat acţiunea politică pe forţa ideei abstracte. Şeful partidului liberal a trecut peste practia oportunistă şi acţiunile cărunte impuse de rraitatea lucrurilor, a trecut peste toate alle compromisuri inevitebile şi acele rezerve absolut necesare pe care un om politic trebue sa le ţie la seamă faţă de angrenajul general al vieţii da ■tat. D sa a subliniat preferinţa pentru dezastre de amănunt, pentru pierderi parţiale şi chiar pentru eşecuri de mare întindere, afirmând in schimb gloria Ideei pure şi implântind categoric steagul idealismului politic. In focul argumentării, d. Brătianu a invocat şi exemple din istoria ţării, trecând cu argumentele prin Mihai Viteazul şi Tudor Vladimirescu. Bineînţeles că nu împărtăşim un asemenea punct de vedere pe care am combinat totdeauna acolo undet 1 am întâlnit. Este un anachronism a susţine ci politica de stat trebue să aibă o basă pur idealistă. Popoarele se conduc după interese specifice şi prin înfăptuiri parţiale şi provizorii ale ţelurilor urmărite. Conducătorii de stat nu specifică posibilitatea binelui actual pentru afîrmarea pa tonică a u■or asp raţiuni, cu înfăptuire integrală, într’un viitor totdeauna nesigur. Conducerea In stat trebue înţeleasă ca o economie etică pentru viaţa naţiune*; şi masa poporului nu trăeşte pentru viitor, ci In realitate aspiră la înfăptuiri actuale şi fragmentare de interese, fără legătură aparentă cu funcţia finală a colectivităţii naţionale. Şi astăzi, mai mult decit oriclnd, se vădeşte câ un ideal naţional nu poate fi mai bine şi mai temeinic înfăptuit decit prin metoda realissoului politic. Dealtfel, teoria idealismului politic este un camuflaj prin care statele mari înhamă la căruţă pe state s „cu interese limitate*. Şi foarte rar un stat comite greşala de a se conduce după consideraţiuni metafizice sau sentimentale. E de mirare cum tocmai d. Brătianu afirmă omnipotenţa idealismului politic, când se ştie că partidul liberal a făcut totdeauna politică internă şi externă realistă, ba uneori de un realism dus până la ferocitate. Ne deprinsesem a crede că poezia In politică este apanajul exclusiv al d lui Tache Ionescu, eminentul nostru european. Dar cheia misterului nu e tocmai greu de găsit şi ne o pune la dispoziţie chiar d. Brâtianu in persoană, in acelaş discurs de la Cluj. D. Brătianu îşi simte conştiinţa încărcată de modul cum a fost pregătit şi condus războiul, şi de primejdia în care a fost pusă ţara prin lăsarea ei la discreţia politicianilor şi armatei ţarului Nicolae D. Brâtianu se disculpă in faţa partizanilor din Cluj, arătând că ţarul Nicolae era om de treabă, dar statul major rusesc ne cam purta Sâmbetele. Şi de altfel d. Brătianu se acopere prin afirma dania vebei d-sale convingeri că în alianţa franco rusă Franţa era puterea preponderantă. Dar numai cu acest săpun nu se poate spăla o conştiinţă atât de întunecată, şi atunci d. Brâtiana o clipa şiretenie. Chiar dacă ţara s’ar fi pierdut, aveam în compensaţie afirmarea strălucită a ideei mţionale !. Aţi înţeles . Idealismul politic al omului ultra-reanet care este d. Ionel Brătianu, are un caracter pur ocazional. Este un idealism cu cântec, sau dacă vreţi — un idealism de speţa cea mai personalrealistă. Putem fi pus pace. In chestiunea fantasiei poetice In politici românească, d. Tache Ionesu se menţine mai presus de orice concurenţi.. . R. ASPECTE NOTE DE DRUM împrejurările m’au purtat deunăzi Intr’un orăşel de ultra-provincie, cu grădini frumoase, cu un han mizerabil, cu străzi ca de laş', cu oameni tăcuţi şi harnici, ca tricuri hodorogite şi cu două cinematografe. După ce ia o mată de cafenea, In cinci minute, am aflat f streiga politică de drguşor, ca toate cancanurile, lucrăturile şi anexele vieţii intime ale fiecărui locuitor, plictisea în imersii a după amiezii de vară m’a copleşit, zdrobitoare. Sigura distracţie pentru ziua aceea la târg era şedinţa Curăţel ca Juri-Un proces banal, ca stafea altele : doni flăcăi adăpostiţi peste noapte In cap unui ţăran, au încercat să-l prade şi au nota două fete cari dăduseră alarma- Rechizitoriul procurorului şi pledoaria apărării, monumente de incoherenţi provincială ; lingura dovadă era mărturisirea a Gusaţ’lor, negată In şedinţa public după o prevenţie de doul ani. Juraţii obosiţi, dormeau. Asesorii dormitau. Verdictul afirmativ al juriului, In cele din urmi, aduse pentru unul din acuzaţi pedeapsa usuncei silnice pe viaţi şi pentru celilalt opt ani de Închisoare. In orăşel se răspândi vestea sentinţei Intr’o clipi şi satisfacţii la unanimi. Singuri Juraţii, care nu ştieseră ’mecanismul aporcţiei pedepselor şi trecuseră peste acordarea circumstanţelor atenuante cu uşurinţa piicticelor şi a ignoranţei, regretau severitatea sentinţei pa care au provocat-o prosteşte. Din nenorocire .lasă, această ignoranţi este generală, şi instituţia justiţiei populare cftştigi astfel din cs In ce mai mulţi adversari. QASPINA Zilele tree fi cu ele sezonul de lucru. Cu toate aceste nici o soluţie nu se dă conflictului de la primărie. Interesele Iaşului, care trebuie să primeze conflictelor şi luptelor de etică, sunt dinnou sacrificate. Pentru că cei în drept nau curajul, fie să sancţioneze necinstea fe să muşamaliseze afacerile necurate de la primărie, loşul trebuie să se vază condemnat a reţine încă un an în normele care sau dus la exasperare. Dar acest lucru mi se poate. Eşenii au dreptul la o viaţă mai bună şi care să nu fi© in funcţie de codire!« şi lipsa de energie a diriguitorilor de la centru. Să se soluţioneze dar conflictul să se dea comunei un buget şi să se reînceapă lucrările de restaurare a străzilor. Aceasta o cere Iaşul şi dacă starea actuală de lucruri va mai continua ieşenii vor şti să o cere într-o formă aşa încât indolenţa centrului va trebui să ia sfârşit. HennialilB fie fa iîfimnnâ Interesul general suferă! — Nss sa soleetish^zl* “■ Sezonul da lucru.— lațul ți nereflulila - PESTE ZILE APARE Noutatea Ziar popular ăs dimineaţă ALIPIREA AUSTRIEI LA GERMANIA Un articol a contalui — Czarnin — Csnisla Cssramn — sub semnătura xenocrată de Ottokar Caornin diacotă Intr’en articol din Freie Presse chestiunea daaalor manifastaţi şi plebiscit« pentru alipirea Austris! la Germania acuză guvernul de platonism periculos crsdicalul bănesc necesar salvării ţârii da o maezbratarii pe care o fac să ofer fii mânai. Ei acaentuiasă asupra deosebirii dintre alipirea politică şi acea economică — realizable Intr’o noapte printr’un simplu acord ca guvernul din Berlin pentru desfiinţarea greutăţilor şi a isstricţiunilor reciproca la import şi export Deci gnmnul i’o face ani din cansa politică externă ci din cauză de politică Internă : Şicana Ia vămi a ajuna o Industrie naţionali. A zecea parte din populaţie trăieşte din obţinerea şi revizuirea paşapoartelor, din obligaţia de a se anunţa la biroul populaţiei, din cercetarea parchetelor ce se expediază, din restricţiile importşi export, din şicanele circulaţiei monetare (cea trais devizelor). D. D. patraşcanu: „DOMNU NAE“ - SCENE DIN VREMEA OCUPAŢIEI - in timpul retragerii noastre, aşteptam trenul Intr'o gară, năpădită de lume, din Muntenia. Era o zi de atlist de toamnă,în 1996... Pe peron, am lătrat In vorbă cu un soldat basarabean din armata rusă. Acesta, arătîndu-mi resturile armatei care se tăiau pe-un drum lăturalnic, mi-a apus cu naivitate .* — Tare mă guler eu de ce n’sţi stat voi ghinişor ! Mi am adus aminte de vorba aceasta cetind volumul d-lui Patraşcanu. D sa a văzut şi ceva mai rău decât retragerea : ocupaţia străină. Astă cum descrie d. Patraşcanu Intrarea armatei inamice In Capitală . .... Dar când, după amează, pe la ceasurile două, am eşlt In oraş, gindindu-mă la soarta noastră nenorocită, pria Lipscani, am ridicat ochii. Am rinus împietrit bată-i... „Stat el... „Patraslaul, cu saliţele Iu sus, ca coifurile acoperite, cu caii plini de noroiu, păşesc marţial. In urma lor( o droae de copil ce se mureşte tot nu!mait. Toţi patru stat tineri , unu! din el, cu obraz trandafirii), ca de fecioară. Se altă curioşi la oameni ţi la clădiri... şi scrld. E al tibetul triumfului... Slat el... învingătorii pămîntului ... «Şi cum mă uitam aiurit, dindracul pieptu şi un val cald mi-a năvălit la faţă şi ochii mi s‘au umplut de lacrimi. Dacă eş fi fost singur, m’aşi fi aruncat cu faţa la pâslit. Ne-am prăpădit ţara...Aim pierdut Rominia !“ Zilele negre ale războiului nu trebuesc uitate. Stat Iacă vini aei&pisice. Sunt nedreptăţi care persistă. După perioada de teroare a războiului, glasuld-lui Patraşcanu, care s-a ridicat cu vervă şi convingeri prefaadă la Parlamentul dela Iaşi,ne-a adus o rară tdliglere. Astăzi fisul d lui Patraşcanu, strecurat printre la* crămi, ne face bine de-astranii. Ne place clnd cineva Ii apucă de guler pe cei vinoveţ! de dureri inutile şi de moarte, şi I expune Ia odioasă lor goliciune morală. Ne place,—fiindcă sperăm astfel la deşteptarea viitoare poporului. Vo’uraul „Domnu Nae* na cuprinde protestări violente, ci risul nnci on bun, care răsună de asupra, păcstdor patriotura!ior noştri. Şi cui numai stri D. Patraşcanu nsH preocupat veşnic de Intenţii pe eroice. D-sa zugrăveşte scene din timpul ocupaţiei—aşa cum s’au petreut ele, refiecitad viaţa societăţii noastre. Şi aşa cam slateie scrise,—ar putea fi iscătite, tot atit ds bine, ds un perfect neutralist sau de an războinic atroce cu talent lasă . lată*l pe Pops Trăsnea, adm!* rabii redet, care ss plânge ds mizeriile ocupaţiei şi care, itad pe hiad, scoite toate bunătăţile de Încăperile bagodovite a!e cămării a filiţei-saie. In Moldova, am cunoacut bine modul de aprovizîoaare Inbelşugată al celor „care fiu că se lovîrtească*. Popa Trăaaea ne istoriseşte complicate?« manevre de iprovizionare sahtoapaţie insrchă. Dar iat’o pe M-me Callagan! 1* an Pive-O’ Crock cu aurora!. Gazda a o damă din lemna mre, care roreeteşte cu picvibili, care ee îaepâimletă de orori a inamicului, mai ales de viol,—şi cere emuţă cu drăgălaşie cât« lui I potriva adver■árulni d sa e de idei: — Muşă-l, Mă lginît...mcşcămansă...mrş.S»l Meriguţă... M-me Cslfkyani vorbeşte despre ofiţeri drăguţi, face politica de berărie şi, la sfârşit, cestol p In lntemediul musafirului să vândă Nemţilor nişte vie cu preţ ban. — Nu fi aricios,— argumentează d-sa Am initiinleri pe Mari... era cu tonul el. Se duceau să cumpere o blană pentru nevasta lui. Mi-a spus că a viadat vinul.,," Dar conversaţia picantă continuă. Schiţa- mba e cetită In întregime. D. Patraşcanu ne primblă pe dinainte malca personagii vii: Gogu Fănică, Antantofil feroce, care In ajunui venirii Nemţilor, după miezul nopţii, vrea să ne refugieze, de frici, la Cacona Aleca, acasă... Apoi d. Nae, care dracotă politică cu vehemenţă tsslod căpiţiuile de curecht şi triootindu-le ca ciadă, in butoiu. Din schiţele d-vni Patraşcanu, afăm că aceleaşi zvonuri fan*laatice, care circatau In Moldova, trecuseră — nu ştim cum—poate tranşee şi făceau ravagii In imagnaţia fufnicirată a fraţilor din Montenlaa San, mai probabil, aceiaşi minte In febră producea aceieaşi fantaamagoli. Volumul d-ral Patrascapa, plin de voe bună, se citeşte ca trântea descreţită, cetitorul uitând de in o vreme orice atitudine politică şi interesându-se numai de viaţa distr'inaui care se desfăşoară h*z)ia. Stilai este vioiu,fixat ca deplină siguranţă artistică. M. sevastos Pentru această o zecime, din populaţie, cere ar ’rămâne fără pâine, guvernul sacrifică restul de nouă zecimi — pretindu-se faţă la macabra şi periculoasa farsă a plebiscitelor. DECLARAŢIILE D-LUI NISTOR Ls Întrunirea Partidului Unirii care a avut loc Duminică 20 cor. D. Iancu Nistor a făut următoarea declaraţie semnificativă : .Stimuld a devenit imposibilă. O schimbare di guvern se im-1 a ie. Şi uneaita ii va întâmpla. Pentru ei este d.i aveate onoua grapare a forţelor publice din tarci, care va aduce această schimbare nn bine. ... O nouă îndrumare politică se impune spre a gnbi venirea la putere a unui guvern ca prin repere şi autoritate care să nu mst lasa exptienţa pe spatele ţării, an guvern pe care îl merita fiina noastră aşa de binecuvântată de toate. In scopul acesta trebuie să luptăm cu tofii declarăndu-ne pe faţă hotărârea“• Moţiunea protestează contra aplicării legii agrare, neaprobate Încă de parlament, In dauna ţărănimi, contra nedreptăţii aociate a legii financiare, contra trecerii fondului religioner pa seama mitropolituiul, contra incurei gavrinuini care de ani da sile n'a păţit lefurile şi salsriUs Învăţătorilor, care n’a făcut nim c pertract construcţia şi despăgubirea ţării, ris’prşte banul public şi tolerează mregu’sle— contra inckptcit*ţd adminsîraţiel locale—şi cere înlocuirea grabnică a guvernata! actatl prin anal cu autoritate şi experienţă. COR. X Eri a luat sfârşit examenul de notari, ca a’a ţinut la Prafectura de Judeţ. Azi se va da rezultatul. CERNĂUŢI EHFORMATIONE rr. lAȘI - VINERI 94 IUNIE 1921 A N U N C U R I Se primesc la toate Agențiile de Publicitate ’ " SI LA - •" ff ADMINISTRATIA ZIARULUI rr -r Str. Câh. 8*SSrzescs» 17. -f- Ct» UN NUMÅR VECHIU 2 LEI c* x Ln timp am sustinu! cl guvmrnul sa va lovi «la mari «SiViciilt3|« (« ca priveste reforms agrari. Fiplsie vin să confirme spusele noastre. Admițând ci fe «eh din urmi — sun presiunea amenințlral cu demisia — camera va vota reforma a~grarl si tot sa pune chestiunea cam când s’ar intr a ItrmlBS voiaraa când se constată ci suntem la 23 luni» și nu s*a ajuns da cât la articolul 8 iar Intr’o ședință nu se voteazâ da cât maximum trei articole. Hothrâl: Da ce s’a tamut guvernul nu va scapa. \x In nmărul de mâine vom publice, la continuare, textul raportului d-lul Varata si anume panelul 3 pr vltor la chestia fure ! dor si a mc fort!ret prefarlioi i M In urna ds 14 Iunie, oraşul Bâlfi a fost teatrul unor evenimente atât de grave, îmât darâ n’am şti cd Bdţl se află tn Basarabia, am în dina să credem câ este un oraş din Congo. In adevăr, un medic militar polonez, refugiat tn acel oraş, după ce a sfărâmat in cursul zilei geamurile hotelului d-lui Halif şi l-a bătut pe acuta sub ochii Comandantului Pieţei, a revenit in seara aceieeaşi zile un soft de patru soldaţi inarmaţi, a devastat hotelul, a bătut până la răngi pe soţia hotelierului şi au tras nenumărate focuri de armă asupra d-lui Halii şi a fiului său. I terverdind poliţia, s’a încins o luptă intre sergenţii de oraş şi agresori cari au putut lotuşi să se fac nevăzuţi. Meăteat Intă a fod prins şi pentru întreg arest şir ie fapte a fost pedepsit cu...zece zile de arest. Fără comentar. x Ls BiiCGFPşti are loc concursul pentru deschiderea noi farmacii. Dnii profesori isisni Samataanu şi Dateanu fac parte din Paris. x Ss ştie că ptnă acum Prefactura de poliţie avea ca normă pentru eliberarea paşapoartelor acelor evrei cari nu erau încetăţeniţi şi cari nu aveai nici un paşaport anterior, trimiterea la Ministerul de interne a actelor pentru ca Ministerul să dispună eliberarea paşaporturi. Prefectura Inaă, luînd In consideraţie dispoziţiile tratatului dela Versailles, publicat în Monitorul Oficial, care p avede că acei cari n’au optat pentru altă ctt'ţenie sunt consideraţi sudaşi romîni, a făcut an raport Ministerului de interna cerând dreptul de a elibera la paşapoarte aces’or supeş5. Se aşteaptă soluţionarea chestiunei In sensul raportului Prefecturei. — Apelul greviştilor de le Regie. —Curtea da Apel, secţia a doua, s’a pronunţat eri, In apelul făcut de grevişti! Teodor Zosin şi alţi, condemnaţi de Tribunal, In basa legal Trancu. Curtea a admis apelul şi reducând din quantumul pedepsei, a condemnat pe Elena Tenide şi Toader Zosin la 3 luni închisoare; pe Ion Mazilu la 2 luni ; pa Lumeţia şi Maria Ştefinescu, Th. Buzdugan, şi Neculai Mane la o lună închisoare. Aobită pe Maria Şarban, Puia Eena şi Gh. Bâlănescu. Mai multe persoane care s-au înscris la excursia din Grecia ne roagă să Întrebăm pe d. profesor Tafrali dacă excursia are Ioc la 15 August, cum s-a anunţat, sau se amină, căci sunt persoane care nu pot avea concediu mai mult de o lună şi acuma In preajma vacanţei doresc să ştie precis dacă excursia are loc sigur în August pentru a se putea decide asupra lunii de concediu. „ Primim la redacţia o broşură Intitulată :Despre Sifilis", scrisă de D-l Dr. Grigoriu — medicul Primar al Judeţului Iaşi. Vom reveni In curănd asupra acestei lucrări. „ La Liceul Internat are Ioc Duminică, la ora 10 dimineaţă, întrunirea şi constituirea „Asociaţiunel foştilor elevi al Liceu ai Başota“, In scop de a veni In ajutorul institutului din Pomăria. x O poteră compuşi din jandarmi şi săteni, sub comanda d-lui Căptan Zamfirescu, cutreeră pădurile, pentru prinderea bandei care au atacat dăunăzi Conacul Krasnoselsk'.. x Direcţiunea Liceului "Internat, aduce la cunoştinţa generală dia cursul iaaei iulie a. c. s^nldal cancelarilor va fi lîm'tat Intre orela 6—7 p. m. In zilele de lacra şi atunci numai pentru Informaţiunel. Luîrare de certficate, diplome, etc. e face până la 5 Iulie şi de Ia 5 August Înainte. fo. Un apel al Camerei de Comerţ, Invită pe comercianţi a respecta convenţia stabilei, şi de a se lachide privire, in timpul vinel, *laa de 12—2, kr se.ra la ora S