Opinia, septembrie 1921 (Anul 17, nr. 4287-4312)

1921-09-20 / nr. 4305

­­ f Biblioteca Universität •MIL XVI-le* No. 4305 Um m. ŞASE LUNI . LUNI . * REDACŢIA tir. Ob. Mlrmoi 17. TILirON IÍO. 300<r» Valuta tot mai fermă! — Leul e bolnav şi nu trebue tratat numai empiric — De trei zile se observă , o oare­care inviorare. Deznădej­dea de dăunăzi a dispărut. Valuta leului nostru este me­reu în urcare. A ajuns la 13 şi jumătate centime. Evident—­13 şi jum. e mai mult de­cât 10 şi jum, deşi uitam ce puţin e în raport cu 40, cât a fost acum doi ani. Evident m­arcarea de acum poate însemna sfârşitul defi­nitiv al ultimei faze de scă­dere a leului nostru. Am zis poate, căci nu este exclus ca surprinderi să se producă şi cele mai juste prevederi să se vadă înşelate. Oricum, pe ziua de astăzi putem respira ceva mai liber —deşi nu este exclus ca mîne să auzim lamentări, că leul se urcă prea repede. N’am vă­zut faptul petrecându se astă primăvară? Leul mereu în ur­care atuncea, n’a fost consi­derat drept o cauză sigură a falimentului celor mai mulţi comercianţi, care aveau mari stocuri de mărfuri scumpe şi care se depreciau prin urca­rea valutei ? Şi ceea ce a fost nu este exclus să mai repete, nu este aşa ? În­să­ şi faptul acesta, că rând pe rând urcarea şi scă­derea valutei a fost conside­rată ca o nenorocire pentru negoţ,—în cazul întâi— sau o nenorocire pentru ţară—în ca­zul al doilea—dovedeşte că leul nostru este bolnav, grav bolnav, şi că norma vieţei e­­conomice şi financiare e pro­fund viciată. Tratamentul maladiei nu trebue să fie însă emperic. El nu trebue să privească numai combaterea simptomelor. Boa­la trebuie cercetată în mod ştiinţific şi tratat cauza pro­fundă. Acest lucru nu vor să-l facă guvernanţii noştri. In primul joc, trebue înţeles odată pentru totdeauna că fără o intensificare a producţiei nu putem scapa p din nenorocirea de acum. Toţi factorii care pot contribui la această intensi­ficare trebue să intre în ac­ţiune. In al doilea loc, problema transporturilor trebuie radical şi cu curaj rezolvită. Fără o soluţie sănătoasă in această direcţie nu putem spera în sănătatea leului. Inexistenţa transporturilor insamnă supri­marea exportului. Acesta ne­existând, raportul de import şi export este compromis şi cu el valuta ţărei. In afară de aceasta, prin lipsa transpor­turilor, braţele de la munca agricolă — principalul izvor de bogăţie a ţărei — se îm­puţinează. La ce să mai lu­creze ţaranul pământul, când el are cărăuşia atât de pro­ductivă ? In al treilea loc, răsipa ne­norocită de astă­zi să înce- 0 teze. Nu este permisă şi nu poate să nu se rezbune starea de ticăloşie în care inotăm în materie de răsipa a banului public. Străinătatea ştie bine acest lucru. Şi cum să nu-1 ştie când însă­şi ministrul de finanţe, acel d. Titulescu, care a a­­nunţat economii şi sancţiuni, permite ca în budgetul depar­tamentului său, budget detai­­liat şi cu specificări anume, să­­fie trecut următorul post­ ,229 milioane diverseAuziţi, două sute două zeci şi nouă milioane lei diverse, adecă pen­tru care nu se specifică ni­mica, nu se dă nici o soco­teală. Şi am ales un exemplu dintr’o mie. Cât despre capi­tolul din budgetul ministeru­lui de industrie, care prevede 4 600.000 Iei pentru „deplasări de funcţionari“, el constitue un exemplu din zece mii. *• Dacă nu vom ataca cauzele reale şi profunde ale maladiei, problema valutară va conti­nua să ne gratuie şi nu de rare­ ori vom avea ocazie să ne bucurăm de un curs de 13 şi 50 — deşi în fapt acest lu­cru insamnă cea mai mare nenorocire din câte a cunoscut vreodată ţară. Cât despre raporturile din­tre problema valutară şi in­stituţiile bancare, chestiunea merită a fi cercetată pe larg şi vom reveni asupra ei în numeriie noastre viitoare. C Sorin Ungaria nu va fi admisă In liga Naţiunelor — declară ministrul de externe al Cehoslovaciei — Un redactor al ziarului,Pravo Liduu, solicitând pe d. Benes să’şi dea părerea asupra admi­­terei Ungariei în Societatea Na­­ţiunelor, a primit următorul răs­puns din partea ministrului ce­hoslovac de externe.­­Ungaria nu va fi admisă ; aproape toate Statele însem­nate şi, în plus, Mica Antantă, se o­­pun. Ungurii au dovedit cu pri­sosinţă, în cursul ultimelor săp­­­tămâni, că nu voiau să execute tratatele de pace, cela ce ex­clude mai dinainte orice discu­­ţiune privitor la admiterea lor. Aceasta face să se prăbușească prin același lovitură, toate com­binațiile Habsburgilor­. CÂTE­VA NOTE Grozav aş voi sâ vorbesc despre o picantă întâmplare de dăuna-zi seară. Sunt obligat însă să fiu dis­cret obligat de cine­va ! Nu. Obligat însă de faptele în sine. Secretele fe­­menine nu pot fi doar de­cât sec­rete de amor şi secretele de amor se desvăluie prin ele însă­şi De ce dar să le mai dezvălui eu şi să co­­mit inutile indiscreţiuni ? Zilele se succed dar nu se asea­mănă —, spune un dict­on francez. La Iaşi insă ele se aseamănă gro­zav. Şi nu numai zilele ci şi săptă­mânile. Privim la piaţeta din faţa administraţiei financiare. Tot mo­vilele cu moluz şi murdăria care nu mişcă. Şi desig­ur că se vor mai succeda zile, ba chiar săptămâni, şi aspectul piefetei tot nu se va schimba. BLANZY • In chestia speculei meseriaşilor — O scrisoare a d-lui C. Pancu­. — Referitor la cele scrise de noi asupra speculei la care se de­dau meseriaşii d. C Pancu, pre­şedinte al câtorva societăţi de meseriaşi, s’a prezintat la re­dacţie şi ne-a înmânat o scri­soare amănunţită în care arată că există categorii de meseriaşi care stau intri o suferinţă com­plectă, fiind şi ei victimă a vre­murilor şi a speculei altora. D Panca spune lucruri juste când arată că anii meseriaşi nu pot găsi de lucru decât 4 luni pe an. D sa arată cum mese­riaşii sunt victima funcţionarilor de pe la corporaţii şi chiar face precizări, afirmând de pildă că, cu prilejul unei recente serbări la Copou, corporaţiile au silit pe meseriaşi să cumpere bilete de câte 30 - 60 şi 100 lei bucata. Din convorbirea avută cu d. Pancu, d­na a recunoscut că u­­nii meseriaşi, ca cizmarii, croi­torii, chiar tăetorii de lemne şi zugravii se dedau la o speculă­ îndrăzneaţă. Aşa­ că, dacă unele categorii de meseriaşi — cum ar fi mecanicii sau poate con­structorii — sunt victimă a vre­murilor, în schimb menţinem toate afirmaţiunile în ce priveşte acele multe categorii de mese­riaşi care speculează în mod nerușinat și provoacă scumpetea. x mm rad PQUTIC COTIDIAN Cele relatate de OPINIA« în privinţa hotărărei d-lui general Averescu» au produs o legitimă impresiune. Publicul a simţit că relatările noastre corespund a­­devărului. Firea actualului prim ministru precum şi anumite fapte din trecutul vieţei­­ sale politici, confimă cele ce se in­­trevâdi pentru­ Ziua de mâine Intradevăr, toţi cei ce citnosc mai în­deaproape caracterul generalului Averescu ştiu că d-sa este de o încăpăţlnare te­nace şi că nu-şi schimţba prea uşor atitudinea. Pe de altă parte condiţiile în care d-sa a pă­răsit pe vremuri ministerul de războiu arată că d-sa nu este omul demisiilor. A trebuit să se producă demisia întregului guvern Sturdza pentru ca d. general Averescu să fie scos din cabinet. Este clar prevăzut Ca şi acum lucrurile nu se vor petrece cu prea multă uşurinţă, cu atât mai mult cu căt generalul Averescu ştie că sfârşitul actualului gu­vern insamnă şi sfârşitul vieţei sale politice. Dar­­ abstracţie făcând de faptul în sine, că cu siguranţă coroana va fi pusă în mare încurcătură cu ocazia soluţio­­nărei crizei politice, nu este mai puţin adevărat că prob­lema interesului general va suferi. Desigu­r că Suveranul va a­­vea un mijloc Sigur de con­cediere. Regele nu va putea da I­en­n­ia cu două mesagini de­­ deschidere "al parlamentului, când ştiut este că legiferarea acestui parlament va fi lovită de nulitate, întrucât opoziţia nu va respecta nimic din ceea ce va alcătui actualul guvern. Dar abstracţie făcând de aceasta, interesul general nu va fi nici el folosit. Ce­va­­pare pot avea legiuri făcute fără controlul şi de mai îna­­nte condemtrate de opoziţie. * Totul concură a Indica că cu toata stăruinţe­a guver­­nernului de a se menţine lucrul va fi imposibil. Sterilitatea de care va fi lovită orice acţiune a gu­vernului şi vio­lntă campa­nie a opoziţiei vor înfrânge mare rezistenţă a d-lui ge­neral Averescu, ori căt actua­lul guvern are la activul său fapte ce nu pot să nu-l facă simpatic Suveranului. Aceasta nu însamnă însă că vom fi scutiţi de o vio­lentă luptă politică. —Din contra. VIATA POLITICA Guvern crampon! — Va reuşi d. general Averescu ? Interesul gene­ral.— Situaţia coroanei.— O pilda din trecut.— Cronica Muzicală Concertul violoncelistului Theodoricu După an răstimp de opt ani Tam­ reauzit aseară pe d-l The­­odorescu. Nu ştiu cită vreme a lipsit şi d-sa din Iaşi — dar anul trecut n’a cântat aci. Mi s'a spus că ar fi dăscălind prin Ardeal—la Cluj, dacă nu mă înşel. A revenit la Iaşi şi s’a pre­zentat tot atât de modest—cum îl ştiam dinainte, dar mult mai purificat, mai artist, fixat de­finitiv muzicaliceşte. Atît pro­gramul cât şi execuţia lui, de­notă pe muzicantul care a tre­cut hotărât peste perioada cînd succesul ieften îl atrage şi cînd principala preocupare este gra­ţia publicului. Ci acestuia îi prezintă numai ceia­ ce are cu adevărat valoare muzicală dăi­­nuitoare — opere care vor trăi mult mai mult decât autorii lor. Vorbesc bine­înţeles de par­tea de „longue haleine” a pro­gramului Sonatele de Bach şi R. Strau­ss, celelalte mici bu­căţi nefiind decât o amplifi­care sau dacă­­voiţi, până la un punct reminiscenţe din re­­pertorul care place şi marelui public. Dar a cântat Bach şi l’a cân­tat minunat Se vede nu nu­mai technica sigură rafinată şi lipsită de artificii, dar ghiceşti şi o cunoştere adâncă a inten­­ţiunilor şi sufletului marelui maestru, toate acestea rodul a studii şi cizelări, care duc la găsirea adevăratelor melodii de care abundă Bach. Iar trecerea la Strauss, mu­zicant puţin melodios, dar plin de vigoare, pe alocuri fri­zând un puternic dramatism, ne-a arătat la concertist că ştie să fie nu numai senin şi duios, dar să-ţi răscolească sufletul şi cu vijelia ce respiră din Sonata maestrului simfo­niei Alpilor şi a lui Till Eu­lenspiegel. Dar d-l Teodorescu mai are şi un alt merit. Acela de a ne fi prezentat un bun şi discret acompaniator, pe tânărul nos­tru concetăţean Radu Constan­­tinescu, care părea stăpânit numai de un gând : acela de a nu impieta nici cu un singur a­c­o­r­d reliefarea solistului. Fapt nu prea întâlnit ades (mai ales când ai în faţă Bach­­ Strauss) şi care contribue nu cu puţin la efectul total— la succes. Vratislavlus r Exportul aurului Bucureşti.— Un jurnal al consiliului de miniştri ad­­mite pe timp de o lună ex­­portul aurului, pentru schim­­bul In lei. Va trebui Insă ca să se depue la legaţiile române din ţările de import, valoarea în lei a cantităţilor de aur des­tinate exportului. In Monitorul Oficial se va publica ulterior dar data cînd se va începe exportul. FUNCŢIONARUL care n’are poftă! Rugăm pe d. inspector al telefoanelor să ia act de cele ce urmează. Un prietin al ziarului nos­tru a încercat aseară Dumini­că, la ora 8 jum., să vorbească telefonic cu Botoşani. Firul direct fiind deranjat, a căutat să vorbească prin firul Hîrlâu. Or, amploiatul de la acest oficiu a ţinut morţiş să se facă plăcut amploaiatei din Iaşi printr'o interminabilă serie de întrebări, care, în specie, nu interesează dacă erau indis­crete sau ba. Cum amploaiata nu se preta la interminabilul dialog, ci, amploiat de la Hîr­­lău s’a suparat: — Nu mai dau Botoşanii,— declară el ritos. — De ce? ripostă amploiata. — Fiindcă n’am poftă. Şi n’a avut poftă şi convor­birea nu s’a efectuat. Ne prin­dem că acest funcţionar, curtezan fără poftă, trebue să fie cel dintâi la pretenţii de sporuri de salariu, prime, etc. etc. Nu mai puţin se impune ca d. inspector , să-l aibă în vedere. UȘI ~ MERCURI 20 SEPTEMBRIE 1921 UN PIUUJAP VEJK­IU 2 LE).­* . Devizele sunt într’o scădere enormă — fără nici o proporţie faţă de urcarea valutei leului. Nici odart­ă nu s’a pomenit o aşa teribilă scădere. Lira englezească care cota 525 astăzi e sub’ 300 lei. Dolarul a scăzut de la 116 lei la 80. Francul francez a scăzut de la 8 jum. la 6 şi 30. Concomitent cu aceste scăderi fantastice se anunţă şi scăderi mari în preţurile mărfurilor. Dă doamne să tot ţie aşa—fie chiar cu riscul ca sâ auzim curând că negustorii sunt ameninţaţi cu prăpădul. Ştiri din Bucureşti anunţă că pe ziua de astăzi s’a ne-*’ gociat leul pe baza de 14 şi jum. cu tendinţa fermă.­­ La Chişinău continuă în­cercările de atentate. Astfel Vineri seara, în strada Mincului, s'a tras asupra unui agent de poliţie, fără însă al nimeri Cercetări au fost făcute la casa, de unde a pornit gloa­tele dar autorul nu a fost găsit în acelaşi noapte­­şi tot în strada Mincului, s’a tras asu­­pra unui Comisar de poliţie, pe când î­l făcea rondul. Cercetările pentru găsirea autorilor continuă.­­ D. general Averescu soseşte în Iaşi, dimineaţă zi­lei de Duminică 28 Septem­brie. Primul minstru­ vine în­soţit de d-nii Petrovici, mi­nistrul lucrărilor publice şi Gr­ozea, ministrul Ardea­lului. Primul ministru va fi găz­­dut la d. Petrovici. In orele de­­dimineaţă va avea loc o întrunire pu­blică iar după amiază o consfătuire la Clubul par­tidului Poporului. Seara primul ministru, şi d-nii Gr­ozea ş­i Petrovici, pă­răsesc localitatea. x La 1 Octombrie va apare an nou ziar cotidian în locali­tate.Ziarul va susţine vederile par­tidului Poporului, însă va fi pus sub direcţiunea personală a d lui Henri Suţu, deputat. x Mâine soseşte în locali­tate regimentul 4 de vânători, regiment care ne a părăsit în 1916, pentru a pleca pe front unde s'a luptat în chip eroic. Populaţia va face eroilor o primire triumfală. Autorităţile vor da un gran­dios banchet în onoarea ofiţe­rilor şi a Soldaţilor.­­ Regimentul 14 de infante­rie a părăsit ori localitatea, schimbând garnizoana, cu care prilej o mişcătoare solemnitate a avut loc. In faţa căzărmei regimen­tului, la ora 7 dimineaţa se găseau adunaţi ofiţerii din garnizoană, reprezentanţii au­­torităţilor civile, unităţi din fie­care armă şi un public nu­meros. Trupele din garnizoană au dat onorurile regimentului ce urma să plece. D. colonel Tulea, în numele corpului IV de armată, într’o brilantă cuvântare, a relevat eroismul regimentului 14 şi chipul model, cu care îşi face datoria. D. Petrea, prefect de judeţ, deasemenea într'o cuvântare frumoasă, a mulţumit regi­mentului pentru concursul ce l’a dat în toate ocaziunele. In sunetul muzicei şi acla­­mat de mulţime, regimentul a părăsit Iaşul. „ La prefectura de judeţ a început azi concursul de ad­mitere la şcoala de notari. Comisiunea se compune din d-nii Tutoveanu, directorul Pre­fecture­,■ ca preşedinte“ şi d-nii d-l Grigoriu şi institutorii A­­gapi şi Tăzlăoanu, ca membri. x In lipsa unui atelier spe­cial pentru pictură, pictorul Briese va primi efectuarea por­tretelor după natură, în ate­lierul Nestor Heck de pe strada Lăpuşneanu. x La sindicatul­­ziariştilor.— Sâmbăta seara 171 a. c. a avut loc, în saloanele d-lui Rudolf Suţu, vice-preşedintele sindi­catului­ ziariştilor, o şedinţă plenară a­­ comitetului, prezi­dată de d. I. V. Radu, pre­şedinte. D. Preşedinte­ a dat cetire­a amarului şedinţei precedente după care arată stadiul în care a ajuns chestia recunoaş­­terei sindicatului ca persoană morală. Actele sunt depuse pe biroul camerei şi la deschide­rea parlamentului, se vor face demersurile necesare pentru reuşită. S-a dat cetire proce­­sului verbal încheiat la Chi­şinău de către d-nii Pan Ha­­lipa şi V. Brăescu, prin care exprimă dorinţa de a intra ziariştii de acolo în sindica­­tul ziariştilor din Iaşi. S'au transmis statutele. Eventuale­le modificări se vor face cu prilejul adunărei generale. D. Radu aminteşte, că la 19 Septembrie st. v. se împlinesc 3 ani de la înfiinţarea sindi­catului, şi propune a se sorba ziua printr’o agapă colegială, ceia ce se admite. Pusă la ordinea zilei chestia reprezentaţiei obţinută de sin­dicat de la Direcţia Teatrului Naţional pentru artistul vete­ran P. S. Alexandrescu, s'a eccentuat de comitet, că sin­dicatul da tot concursul, în mod absolut desinteresat. Se proclamă ca membri o­­norifici pe d-nii dr. Slătineanu directorul general al serviciu­lui sanitar şi dr. Cazacu, di­rectorul regiunelor sanitare din Moldova şi Basarabia. Se acordă un ajutor de 300 lei d-nei Maria A. Vivoschi, pentru publicarea broşurei sale „­ ţara mea“. Cu privire la biletele de li­ber parcurs, comitetul a hotă­rât de a convoca pe Marţi seara, 20 curent, pe directorii ziarelor la o consfătuire, în localul dlui R. Şuţu, din str. Lascar Catargi. Se hotărăşte a se interveni la direcţia Teatrului Naţional, pentru obţinerea sălei, spre a a un banal sindicatului zia­riştilor. La congresul internaţional al presei din Praga, se deleagă pe d. Max Canfman. Şedinţa se ridică la ora 11 noaptea.­­ Curtea cu juri a judecat Sâmbătă pe Iosef Hasad, un ungur din Roman, acuzat de omucidere. Hascal omorâse pe un bonat de 13 ani, pentru a-i lua su­manul. Curtea cu juri din Roman II condamnă la 20 ani de muncă silnică. Insă pentru un viciu de formă, înalta Curte de Casaţie a cauzat verdictul şi a trimes afacerea să fie din nou judecată de­­ Curtea cu juri din Iaşi. Curtea a fost prezidată de d. Eugen Petit. fi Acuzarea a fost susţinută de d-na Ariton, prim procuror. Apărarea a fost reprezentată prin d-nii Omer Popovici, Găr­­cineanu şi Meyer Aron. D. Meyer Aron, care a de­butat la curtea cu juri, a ros­tit o pledoarie, adânc mişcă­toare, însoţită de o­­analiză psihologică impresionantă. Tâ­nărul avocat a fost viu feli­citat de colegi şi chiar de magistraţi. Juraţi implacabili, a dat un verdict cu circumstanţe uşu­­rătoare, în urma căruia in­culpatul a fost condemnat la 26 ani muncă silnică.

Next