Opinia, septembrie 1921 (Anul 17, nr. 4287-4312)
1921-09-20 / nr. 4305
f Biblioteca Universität •MIL XVI-le* No. 4305 Um m. ŞASE LUNI . LUNI . * REDACŢIA tir. Ob. Mlrmoi 17. TILirON IÍO. 300<r» Valuta tot mai fermă! — Leul e bolnav şi nu trebue tratat numai empiric — De trei zile se observă , o oarecare inviorare. Deznădejdea de dăunăzi a dispărut. Valuta leului nostru este mereu în urcare. A ajuns la 13 şi jumătate centime. Evident—13 şi jum. e mai mult decât 10 şi jum, deşi uitam ce puţin e în raport cu 40, cât a fost acum doi ani. Evident marcarea de acum poate însemna sfârşitul definitiv al ultimei faze de scădere a leului nostru. Am zis poate, căci nu este exclus ca surprinderi să se producă şi cele mai juste prevederi să se vadă înşelate. Oricum, pe ziua de astăzi putem respira ceva mai liber —deşi nu este exclus ca mîne să auzim lamentări, că leul se urcă prea repede. N’am văzut faptul petrecându se astă primăvară? Leul mereu în urcare atuncea, n’a fost considerat drept o cauză sigură a falimentului celor mai mulţi comercianţi, care aveau mari stocuri de mărfuri scumpe şi care se depreciau prin urcarea valutei ? Şi ceea ce a fost nu este exclus să mai repete, nu este aşa ? Însă şi faptul acesta, că rând pe rând urcarea şi scăderea valutei a fost considerată ca o nenorocire pentru negoţ,—în cazul întâi— sau o nenorocire pentru ţară—în cazul al doilea—dovedeşte că leul nostru este bolnav, grav bolnav, şi că norma vieţei economice şi financiare e profund viciată. Tratamentul maladiei nu trebue să fie însă emperic. El nu trebue să privească numai combaterea simptomelor. Boala trebuie cercetată în mod ştiinţific şi tratat cauza profundă. Acest lucru nu vor să-l facă guvernanţii noştri. In primul joc, trebue înţeles odată pentru totdeauna că fără o intensificare a producţiei nu putem scapa p din nenorocirea de acum. Toţi factorii care pot contribui la această intensificare trebue să intre în acţiune. In al doilea loc, problema transporturilor trebuie radical şi cu curaj rezolvită. Fără o soluţie sănătoasă in această direcţie nu putem spera în sănătatea leului. Inexistenţa transporturilor insamnă suprimarea exportului. Acesta neexistând, raportul de import şi export este compromis şi cu el valuta ţărei. In afară de aceasta, prin lipsa transporturilor, braţele de la munca agricolă — principalul izvor de bogăţie a ţărei — se împuţinează. La ce să mai lucreze ţaranul pământul, când el are cărăuşia atât de productivă ? In al treilea loc, răsipa nenorocită de astăzi să înce- 0 teze. Nu este permisă şi nu poate să nu se rezbune starea de ticăloşie în care inotăm în materie de răsipa a banului public. Străinătatea ştie bine acest lucru. Şi cum să nu-1 ştie când însăşi ministrul de finanţe, acel d. Titulescu, care a anunţat economii şi sancţiuni, permite ca în budgetul departamentului său, budget detailiat şi cu specificări anume, săfie trecut următorul post ,229 milioane diverseAuziţi, două sute două zeci şi nouă milioane lei diverse, adecă pentru care nu se specifică nimica, nu se dă nici o socoteală. Şi am ales un exemplu dintr’o mie. Cât despre capitolul din budgetul ministerului de industrie, care prevede 4 600.000 Iei pentru „deplasări de funcţionari“, el constitue un exemplu din zece mii. *• Dacă nu vom ataca cauzele reale şi profunde ale maladiei, problema valutară va continua să ne gratuie şi nu de rare ori vom avea ocazie să ne bucurăm de un curs de 13 şi 50 — deşi în fapt acest lucru insamnă cea mai mare nenorocire din câte a cunoscut vreodată ţară. Cât despre raporturile dintre problema valutară şi instituţiile bancare, chestiunea merită a fi cercetată pe larg şi vom reveni asupra ei în numeriie noastre viitoare. C Sorin Ungaria nu va fi admisă In liga Naţiunelor — declară ministrul de externe al Cehoslovaciei — Un redactor al ziarului,Pravo Liduu, solicitând pe d. Benes să’şi dea părerea asupra admiterei Ungariei în Societatea Naţiunelor, a primit următorul răspuns din partea ministrului cehoslovac de externe.Ungaria nu va fi admisă ; aproape toate Statele însemnate şi, în plus, Mica Antantă, se opun. Ungurii au dovedit cu prisosinţă, în cursul ultimelor săptămâni, că nu voiau să execute tratatele de pace, cela ce exclude mai dinainte orice discuţiune privitor la admiterea lor. Aceasta face să se prăbușească prin același lovitură, toate combinațiile Habsburgilor. CÂTEVA NOTE Grozav aş voi sâ vorbesc despre o picantă întâmplare de dăuna-zi seară. Sunt obligat însă să fiu discret obligat de cineva ! Nu. Obligat însă de faptele în sine. Secretele femenine nu pot fi doar decât secrete de amor şi secretele de amor se desvăluie prin ele însăşi De ce dar să le mai dezvălui eu şi să comit inutile indiscreţiuni ? Zilele se succed dar nu se aseamănă —, spune un dicton francez. La Iaşi insă ele se aseamănă grozav. Şi nu numai zilele ci şi săptămânile. Privim la piaţeta din faţa administraţiei financiare. Tot movilele cu moluz şi murdăria care nu mişcă. Şi desigur că se vor mai succeda zile, ba chiar săptămâni, şi aspectul piefetei tot nu se va schimba. BLANZY • In chestia speculei meseriaşilor — O scrisoare a d-lui C. Pancu. — Referitor la cele scrise de noi asupra speculei la care se dedau meseriaşii d. C Pancu, preşedinte al câtorva societăţi de meseriaşi, s’a prezintat la redacţie şi ne-a înmânat o scrisoare amănunţită în care arată că există categorii de meseriaşi care stau intri o suferinţă complectă, fiind şi ei victimă a vremurilor şi a speculei altora. D Panca spune lucruri juste când arată că anii meseriaşi nu pot găsi de lucru decât 4 luni pe an. D sa arată cum meseriaşii sunt victima funcţionarilor de pe la corporaţii şi chiar face precizări, afirmând de pildă că, cu prilejul unei recente serbări la Copou, corporaţiile au silit pe meseriaşi să cumpere bilete de câte 30 - 60 şi 100 lei bucata. Din convorbirea avută cu d. Pancu, dna a recunoscut că unii meseriaşi, ca cizmarii, croitorii, chiar tăetorii de lemne şi zugravii se dedau la o speculă îndrăzneaţă. Aşa că, dacă unele categorii de meseriaşi — cum ar fi mecanicii sau poate constructorii — sunt victimă a vremurilor, în schimb menţinem toate afirmaţiunile în ce priveşte acele multe categorii de meseriaşi care speculează în mod nerușinat și provoacă scumpetea. x mm rad PQUTIC COTIDIAN Cele relatate de OPINIA« în privinţa hotărărei d-lui general Averescu» au produs o legitimă impresiune. Publicul a simţit că relatările noastre corespund adevărului. Firea actualului prim ministru precum şi anumite fapte din trecutul vieţei sale politici, confimă cele ce se intrevâdi pentru Ziua de mâine Intradevăr, toţi cei ce citnosc mai îndeaproape caracterul generalului Averescu ştiu că d-sa este de o încăpăţlnare tenace şi că nu-şi schimţba prea uşor atitudinea. Pe de altă parte condiţiile în care d-sa a părăsit pe vremuri ministerul de războiu arată că d-sa nu este omul demisiilor. A trebuit să se producă demisia întregului guvern Sturdza pentru ca d. general Averescu să fie scos din cabinet. Este clar prevăzut Ca şi acum lucrurile nu se vor petrece cu prea multă uşurinţă, cu atât mai mult cu căt generalul Averescu ştie că sfârşitul actualului guvern insamnă şi sfârşitul vieţei sale politice. Dar abstracţie făcând de faptul în sine, că cu siguranţă coroana va fi pusă în mare încurcătură cu ocazia soluţionărei crizei politice, nu este mai puţin adevărat că problema interesului general va suferi. Desigur că Suveranul va avea un mijloc Sigur de concediere. Regele nu va putea da Iennia cu două mesagini de deschidere "al parlamentului, când ştiut este că legiferarea acestui parlament va fi lovită de nulitate, întrucât opoziţia nu va respecta nimic din ceea ce va alcătui actualul guvern. Dar abstracţie făcând de aceasta, interesul general nu va fi nici el folosit. Cevapare pot avea legiuri făcute fără controlul şi de mai înante condemtrate de opoziţie. * Totul concură a Indica că cu toata stăruinţea guvernernului de a se menţine lucrul va fi imposibil. Sterilitatea de care va fi lovită orice acţiune a guvernului şi violntă campanie a opoziţiei vor înfrânge mare rezistenţă a d-lui general Averescu, ori căt actualul guvern are la activul său fapte ce nu pot să nu-l facă simpatic Suveranului. Aceasta nu însamnă însă că vom fi scutiţi de o violentă luptă politică. —Din contra. VIATA POLITICA Guvern crampon! — Va reuşi d. general Averescu ? Interesul general.— Situaţia coroanei.— O pilda din trecut.— Cronica Muzicală Concertul violoncelistului Theodoricu După an răstimp de opt ani Tam reauzit aseară pe d-l Theodorescu. Nu ştiu cită vreme a lipsit şi d-sa din Iaşi — dar anul trecut n’a cântat aci. Mi s'a spus că ar fi dăscălind prin Ardeal—la Cluj, dacă nu mă înşel. A revenit la Iaşi şi s’a prezentat tot atât de modest—cum îl ştiam dinainte, dar mult mai purificat, mai artist, fixat definitiv muzicaliceşte. Atît programul cât şi execuţia lui, denotă pe muzicantul care a trecut hotărât peste perioada cînd succesul ieften îl atrage şi cînd principala preocupare este graţia publicului. Ci acestuia îi prezintă numai ceia ce are cu adevărat valoare muzicală dăinuitoare — opere care vor trăi mult mai mult decât autorii lor. Vorbesc bineînţeles de partea de „longue haleine” a programului Sonatele de Bach şi R. Strauss, celelalte mici bucăţi nefiind decât o amplificare sau dacăvoiţi, până la un punct reminiscenţe din repertorul care place şi marelui public. Dar a cântat Bach şi l’a cântat minunat Se vede nu numai technica sigură rafinată şi lipsită de artificii, dar ghiceşti şi o cunoştere adâncă a intenţiunilor şi sufletului marelui maestru, toate acestea rodul a studii şi cizelări, care duc la găsirea adevăratelor melodii de care abundă Bach. Iar trecerea la Strauss, muzicant puţin melodios, dar plin de vigoare, pe alocuri frizând un puternic dramatism, ne-a arătat la concertist că ştie să fie nu numai senin şi duios, dar să-ţi răscolească sufletul şi cu vijelia ce respiră din Sonata maestrului simfoniei Alpilor şi a lui Till Eulenspiegel. Dar d-l Teodorescu mai are şi un alt merit. Acela de a ne fi prezentat un bun şi discret acompaniator, pe tânărul nostru concetăţean Radu Constantinescu, care părea stăpânit numai de un gând : acela de a nu impieta nici cu un singur acord reliefarea solistului. Fapt nu prea întâlnit ades (mai ales când ai în faţă Bach Strauss) şi care contribue nu cu puţin la efectul total— la succes. Vratislavlus r Exportul aurului Bucureşti.— Un jurnal al consiliului de miniştri admite pe timp de o lună exportul aurului, pentru schimbul In lei. Va trebui Insă ca să se depue la legaţiile române din ţările de import, valoarea în lei a cantităţilor de aur destinate exportului. In Monitorul Oficial se va publica ulterior dar data cînd se va începe exportul. FUNCŢIONARUL care n’are poftă! Rugăm pe d. inspector al telefoanelor să ia act de cele ce urmează. Un prietin al ziarului nostru a încercat aseară Duminică, la ora 8 jum., să vorbească telefonic cu Botoşani. Firul direct fiind deranjat, a căutat să vorbească prin firul Hîrlâu. Or, amploiatul de la acest oficiu a ţinut morţiş să se facă plăcut amploaiatei din Iaşi printr'o interminabilă serie de întrebări, care, în specie, nu interesează dacă erau indiscrete sau ba. Cum amploaiata nu se preta la interminabilul dialog, ci, amploiat de la Hîrlău s’a suparat: — Nu mai dau Botoşanii,— declară el ritos. — De ce? ripostă amploiata. — Fiindcă n’am poftă. Şi n’a avut poftă şi convorbirea nu s’a efectuat. Ne prindem că acest funcţionar, curtezan fără poftă, trebue să fie cel dintâi la pretenţii de sporuri de salariu, prime, etc. etc. Nu mai puţin se impune ca d. inspector , să-l aibă în vedere. UȘI ~ MERCURI 20 SEPTEMBRIE 1921 UN PIUUJAP VEJKIU 2 LE).* . Devizele sunt într’o scădere enormă — fără nici o proporţie faţă de urcarea valutei leului. Nici odartă nu s’a pomenit o aşa teribilă scădere. Lira englezească care cota 525 astăzi e sub’ 300 lei. Dolarul a scăzut de la 116 lei la 80. Francul francez a scăzut de la 8 jum. la 6 şi 30. Concomitent cu aceste scăderi fantastice se anunţă şi scăderi mari în preţurile mărfurilor. Dă doamne să tot ţie aşa—fie chiar cu riscul ca sâ auzim curând că negustorii sunt ameninţaţi cu prăpădul. Ştiri din Bucureşti anunţă că pe ziua de astăzi s’a ne-*’ gociat leul pe baza de 14 şi jum. cu tendinţa fermă. La Chişinău continuă încercările de atentate. Astfel Vineri seara, în strada Mincului, s'a tras asupra unui agent de poliţie, fără însă al nimeri Cercetări au fost făcute la casa, de unde a pornit gloatele dar autorul nu a fost găsit în acelaşi noapteşi tot în strada Mincului, s’a tras asupra unui Comisar de poliţie, pe când îl făcea rondul. Cercetările pentru găsirea autorilor continuă. D. general Averescu soseşte în Iaşi, dimineaţă zilei de Duminică 28 Septembrie. Primul minstru vine însoţit de d-nii Petrovici, ministrul lucrărilor publice şi Grozea, ministrul Ardealului. Primul ministru va fi găzdut la d. Petrovici. In orele dedimineaţă va avea loc o întrunire publică iar după amiază o consfătuire la Clubul partidului Poporului. Seara primul ministru, şi d-nii Grozea şi Petrovici, părăsesc localitatea. x La 1 Octombrie va apare an nou ziar cotidian în localitate.Ziarul va susţine vederile partidului Poporului, însă va fi pus sub direcţiunea personală a d lui Henri Suţu, deputat. x Mâine soseşte în localitate regimentul 4 de vânători, regiment care ne a părăsit în 1916, pentru a pleca pe front unde s'a luptat în chip eroic. Populaţia va face eroilor o primire triumfală. Autorităţile vor da un grandios banchet în onoarea ofiţerilor şi a Soldaţilor. Regimentul 14 de infanterie a părăsit ori localitatea, schimbând garnizoana, cu care prilej o mişcătoare solemnitate a avut loc. In faţa căzărmei regimentului, la ora 7 dimineaţa se găseau adunaţi ofiţerii din garnizoană, reprezentanţii autorităţilor civile, unităţi din fiecare armă şi un public numeros. Trupele din garnizoană au dat onorurile regimentului ce urma să plece. D. colonel Tulea, în numele corpului IV de armată, într’o brilantă cuvântare, a relevat eroismul regimentului 14 şi chipul model, cu care îşi face datoria. D. Petrea, prefect de judeţ, deasemenea într'o cuvântare frumoasă, a mulţumit regimentului pentru concursul ce l’a dat în toate ocaziunele. In sunetul muzicei şi aclamat de mulţime, regimentul a părăsit Iaşul. „ La prefectura de judeţ a început azi concursul de admitere la şcoala de notari. Comisiunea se compune din d-nii Tutoveanu, directorul Prefecture,■ ca preşedinte“ şi d-nii d-l Grigoriu şi institutorii Agapi şi Tăzlăoanu, ca membri. x In lipsa unui atelier special pentru pictură, pictorul Briese va primi efectuarea portretelor după natură, în atelierul Nestor Heck de pe strada Lăpuşneanu. x La sindicatulziariştilor.— Sâmbăta seara 171 a. c. a avut loc, în saloanele d-lui Rudolf Suţu, vice-preşedintele sindicatului ziariştilor, o şedinţă plenară a comitetului, prezidată de d. I. V. Radu, preşedinte. D. Preşedinte a dat cetirea amarului şedinţei precedente după care arată stadiul în care a ajuns chestia recunoaşterei sindicatului ca persoană morală. Actele sunt depuse pe biroul camerei şi la deschiderea parlamentului, se vor face demersurile necesare pentru reuşită. S-a dat cetire procesului verbal încheiat la Chişinău de către d-nii Pan Halipa şi V. Brăescu, prin care exprimă dorinţa de a intra ziariştii de acolo în sindicatul ziariştilor din Iaşi. S'au transmis statutele. Eventualele modificări se vor face cu prilejul adunărei generale. D. Radu aminteşte, că la 19 Septembrie st. v. se împlinesc 3 ani de la înfiinţarea sindicatului, şi propune a se sorba ziua printr’o agapă colegială, ceia ce se admite. Pusă la ordinea zilei chestia reprezentaţiei obţinută de sindicat de la Direcţia Teatrului Naţional pentru artistul veteran P. S. Alexandrescu, s'a eccentuat de comitet, că sindicatul da tot concursul, în mod absolut desinteresat. Se proclamă ca membri onorifici pe d-nii dr. Slătineanu directorul general al serviciului sanitar şi dr. Cazacu, directorul regiunelor sanitare din Moldova şi Basarabia. Se acordă un ajutor de 300 lei d-nei Maria A. Vivoschi, pentru publicarea broşurei sale „ ţara mea“. Cu privire la biletele de liber parcurs, comitetul a hotărât de a convoca pe Marţi seara, 20 curent, pe directorii ziarelor la o consfătuire, în localul dlui R. Şuţu, din str. Lascar Catargi. Se hotărăşte a se interveni la direcţia Teatrului Naţional, pentru obţinerea sălei, spre a a un banal sindicatului ziariştilor. La congresul internaţional al presei din Praga, se deleagă pe d. Max Canfman. Şedinţa se ridică la ora 11 noaptea. Curtea cu juri a judecat Sâmbătă pe Iosef Hasad, un ungur din Roman, acuzat de omucidere. Hascal omorâse pe un bonat de 13 ani, pentru a-i lua sumanul. Curtea cu juri din Roman II condamnă la 20 ani de muncă silnică. Insă pentru un viciu de formă, înalta Curte de Casaţie a cauzat verdictul şi a trimes afacerea să fie din nou judecată de Curtea cu juri din Iaşi. Curtea a fost prezidată de d. Eugen Petit. fi Acuzarea a fost susţinută de d-na Ariton, prim procuror. Apărarea a fost reprezentată prin d-nii Omer Popovici, Gărcineanu şi Meyer Aron. D. Meyer Aron, care a debutat la curtea cu juri, a rostit o pledoarie, adânc mişcătoare, însoţită de oanaliză psihologică impresionantă. Tânărul avocat a fost viu felicitat de colegi şi chiar de magistraţi. Juraţi implacabili, a dat un verdict cu circumstanţe uşurătoare, în urma căruia inculpatul a fost condemnat la 26 ani muncă silnică.