Opinia, septembrie 1921 (Anul 17, nr. 4287-4312)

1921-09-15 / nr. 4299

— Libertatea exportului pentru producători — In jurul propunere! producătorilor şi cerealiştilor. — Producătorii cerealişti în primul rând, şi comercianţii exportatori şi armatorii în al doilea rând, interesaţi di­rect în chestiunea unui re­gim al cerealelor şi a moda­lităţii exportului, au ţinut un mare congres în care s'a dez­bătut şi stabilit norma cea mai nemerita a comerţului de cereale, pe de o parte pentru încurajarea producţie­i, iar pe de altă parte pentru valori­ficarea reală a producţiunei de frâne şi asigurarea cîşti­­gurilor respective pentru stat. Producătorii şi cerealiştii au supus cunoştinţei primului ministru şi d­lui ministru al agriculturei soluţi­le lor com­petente. Desigur ofi la vremurile acestea de producţie limitată şi de liă­sori alimentare,­ prima grijă trebue să fie aceia a asiguraniei consumului intern. Deaceia producătorii­­propun guvernului să stabilească e­­xact cantităţile necesare în interior şi cotitatea disponi­bilă pentru export. Pentru aceasta din urmă săi se acorde permise de export care să fie distribuite de afttre pro­ducători între dânşii, după necesităţile şi normele pe care ei le cunosc mai bine ca oricine altul. Interesele şi drepturile sta­tului vor fi strict asigurate prin obligaţiunea pe care şi-o iau producătorii de a vărsa îh tîmp utH taxele respective. Această propunere tinde a folosi In primul rînd produ­cătorii şi producţiunei vii­­toare a ţarei. Statul trebue să asigure producătorilor po­sibilitatea unui câştig care să compenseze costul producţiu­nei şi să constitue rezerva în vederea producţiunei vii­toare. Calea cea mai nimerită pentru aceasta este a se lăsa liber exportul, pe seama pro­ducătorilor, pentru cotitatea disponibila. Ei au şi intere­sul şi priceperea a se folosi de situaţia pieţei externe şi a negocia în condiţiile cele mai oportune şi favorabile. Pentru aceasta ti cer, şi este cu cale a li se admite, ca să li­­se acorde permise execu­tabile pînă la 1 August. Dar încă o condiţie esen­ţială pentru încurajarea şi a­­sigurarea producţiei viitoare, este aceia,ca statul să inspire încredere, ţinându-şi cuvân­tul dat şi respectăndu-şi an­gajamentele. De aceia pro­ducătorii cer, au drept cu­vânt ca permisele de export să fie irevocabile şi tot­odată ca, contractele de cereale şi de navlu maii­im încheiate anterior jurnalului consiliului de miniştri din 15 August o. să fie pe deplin respectate. Prin respectarea acestor con­tracte, pe lângă că se înlă­tură daunele enorme la care ar fi expuşi producătorii şi cerealiştii exportatori, dar se capătă şi încrederea în cu­­văntul pe care statul, dăn­­du-şi-1 cu conştiinţă, ştie să-l şi respecte. “ In acest mod, producătorii se vor simţi încurajaţi să producă cereale pentru ex­port, ştiind că le este asigu­rată rambursarea costului de producţie, beneficiar şi posi­bilitatea producţiunei viitoare. In caz contrar, nu numai că unu vom mai avea produse agricole a export — prin care să ne uşurăm situaţia financiară şi să ne valorifi­căm moneda pe pieţele stră­ine — dar vom fi lips­ii şi de hrana noastră proprie, riscă­nd ca de la distrugerea economiei particulare să a­­j­ungem lesne la răscoala fi­nanţat. Prin propunerea făcută gu­vernului de către producători şi ce­­alişti, se avantajează şi statul, asigurăndu­­-se câş­­tigul plănuit din taxele de export, şi tot­odată ferindu-l de­ riscurile comerţului pe compt propriu şi scutindu - de dobânzile ce­ ar urma să le plătească­­pentru avansurile de numerar consimţite băn­­c­lor. Sunt prin urmare, atâtea motive bine-cuvintate care pledează în favoarea tezei producătorilor şi cerealiştilor exportatori, spre cel m­a­i mare folos al economiei na­ţionale. JlülüL­XVMe* ttp. 4299 ABONAMENTE* ,;■« Jl'»\ JlM 1 /W'bO V IVr^ • dfeRT W £.1| m*\ ^ -sp* ^ v .r-Jo REDACTS /*’&* • -r Sir. ttte. Mlrmtv Hr. Chestiunea agrari In Polonia După cum se anunţă din Varşovia, Asociaţia proprieta­rilor funciari poloneji, dorind să participe la grelele sarcini şi dificultăţi ale Statu­lui, a făcut guvernului următoarele propuneri: 1) Asociaţia proprietarilor funciari va retroceda Statului mai multe milioane de hectare pământ, cu îndatorirea acestuia de a le parcela in loturi. 50 la sută din sumele provenite din vânzările loturile vor fi desti­­nate la subscripţia unui împru­mut intern de stat. 2) In schimbul acestor avan­­tagii, Asociaţia proprietarilor funciari va cere suspendarea reformei agrare în ceea ce pri­veşte bunurile sale. Din această operaţie ar re­zulta încasarea de către tezau­rul polonez a unei sume de mai multe miliarde, odată cu satis­­­facerea imediată a revendică­rilor agrare ale populaţiund rurale. îndrăzneaţă TEJÎTATIVlDEFURT Alarma de astă noapte —Goana din str. Ştefan cel Mare.— Cu revolverul O vie alarmă, a fost aseară în faţa casei Kiesner, din­ str. Ştefan cel Mare. La ora 9, un locatar sur­prinse pe, un hoţ, care intrase în locuinţă şi începu să adu­ne bijuterii. Locatarul dădu alarma. Hoţul surprins, căuta să scape în curte, sărind din­­tr-o fereastră, ceia ce şi făcu. In curte fu întâmpinat de d. Tobias, care încearcă să-i oprească calea. Banditul scoase revolverul şi îl aţinti asupra comercian­tului. începu o luptă, d. To­bias reţinând mâna banditului şi căutând să-l dezarmeze. Se adunase lumea şi cu greu banditul, un basarabean, fu dezarmat şi predat poliţiei Asupra lui s-au găsit diferi­­te bijuterii. SI RJHI ROKAJUL JA­| JÓI 15 SEPTISMBRIE 1921 ZIAR POLITIC COTIDIAN »„Reacţionarismul fiscal — La ca­sa rechie« democratismul d-lui Titules­cu. — Se loveşte In funcţionaţi şi muncitori. — Un ar­ticol din „Vremea Nouă“.­­ Faţa de nemulţumire*» Faţă de nemulţumirea ge­nerală provocată de impozi­tele d-lui Titulescu, d-sa pre­tindea să arate marelui pub­lic că, ori­căte pasaje ar a­­vea legislaţia d sale, are In schimb darul să fie o reformă profund democratică. Aceasta era singura măn­­găere a d-lui Titulescu, faţă de conştiinţa unanimă că noul regim fiscal este nedrept şi Incoherent. Bine Înţeles că democratis­mul nu putea fi o scuză pen­tru o fantasmagorie fiscală care distrugea întreaga eco­nomie a ţărei. Dar pretenţia de democra­tism nici macar nu se jus­tifica prin nimic. S’a văzut din capul locului că impozi­tele d-lui Titulescu loveau mai cu seamă în cei mici. Reacţionarismul regimului fis­cal este dovedit odată mai mult prin critica ce­­ se face de către organul social-democrat „ Vremea Nouă“. Şi cred­em că d. Titulescu nu va avea pre­tenţia să fie mai democrat şi mai ferm apărător al maselor decât un partid socialist. , Vremea Nouă“ scrie : Legea se aplică, însă numai sărăcimei. Cei bogaţi n'au fost atinşi până acum de noile im­pozite. Formalităţile nume­roase cari încep cu declara­­ţiunea şi sfârşesc cu calculele complicate din birourile mi­nisterului de finanţe cer vre­me îndelungată. Ce vreţi, ave­rea e un lucru preţios şi trebue procedat cu socoteală! D-l Titulescu ia toate pre­­cauţiunile ca nu cumva, doamne fereşte, un milionar şi plă­tească statului o centimă peste ceea ce datoreşte. Aşa se face că până în prezent numai muncitorii şi funcţionarii a­chită noile impozite o nedrep­tate în plus pe lângă nedrep­tatea fundamentală a bazei de­­calculare a impozitelor. Darea de 6 la antă asupra salariilor apasă greu pe umerii obosiţi de muncă ai funcţionarilor şi ai lucrătorilor. Şi mai departe, ziarul socia­list scrie: Un alt impozit al d-lui Ti­­tulescu, care a intrat în ri­goare şi se aplică, e cel asupra consumaţiunii. E o dare scandaloasă care aminteşte jaful de pe vremea Fanarioţilor când orice act al vieţii publice şi domestice era supus la impozite. Noua dare a d-lui Titulescu are cam­ acelaş rezultat. Dar veţi zice: plăteşte oricine, a­­tât bogatul, cât şi săracul. Nu e acelaş lucru. Alt efect are acest bir asupra unui mi­lionar şi altul asupra unui muncitor. Pentru cel dintâi e un bac­şiş neînsemnat pe care-l oferă statului, pe când pentru cel de al doilea e o încărcare sim­ţitoare a bugetului. Cum noul impozit al d-lui Titulescu nu coincide cu o sporire cores­punzătoare a salariilor, acea­sta înseamnă că muncitorimea din România va fi silită să-şi reducă şi mai mult trebuin­ţele. u-,. * r-.. ■ . j ■ • Iată, încă odată, lat­ ce ne reduce democratismul d-lui Titulescu. Funcţionarii şi muncitorii sunt constrânşi imediat la plata unor im­pozite peste puterile lor bă­neşti, iar taxă pe consu­mpţiune loveşte grav In marea masă a populaţiei. De aşa democratism se lipseşte oricine, bucuros. • împăcarea anglo­­irlandeză — poate fi considerată ca îndeplinită — Nota d-lui de Valera a fost înmânată d-lui Lloyd George. Prin această notă, parlamen­tul irlandez, prin mijlocirea cabinetului naţional al Irlan­dei, cere convocarea unei con­ferinţe la Londra­ Cu alte cu­vinte, ar fi vorba de un fel de conferinţă de pace între Anglia şi Irlanda. Prima sarcină a plenipoten­ţiarilor va fi să definească­ ceia ce se înţelege prin prin­cipiul guvernă­rei prin consim­ţământul celor guvernaţi. Faptul împăcărei anglo-ir­­landeze reesă lămurit din ur­mătoarele declaraţiuni impri­mate în „Irish Buletin“, zia­rul oficial al sim­fenierilor . „Poporul irlandez primeşte teza că Marea­ Britanie şi Ir­landa sunt strâns legate. Insă şi această­­ interdependenţă este pentru Anglia cea mai bună garanţie că Irlanda­­nu va căuta să joace rolul de a­­gresor contra ei. Interesele mutuale ale Irlandei, ţară slabă, şi ale Angliei, ţară pu­ternică, tind să stabilească în­tre ele o prietenie naturală. „Irlanda nu pune decât o singură condiţie la strânsa ei legătură cu Marea­ Britanie , şi anume că această uniune trebue să fie liberă. Antago­nismul prelungit între Irlanda şi Anglia a născut numai din sforţările Angliei de a face din subjugarea Irlandei prima condiţiune a alianţei care ar trebui să existe în mod natu­ral între cele două ţări*.­­ - VIATA POLITICA Grâu pentru Iaşi — Promisiunea prefectu­lui tre Roman­­Un colaborator al nostru, a putut vedea pe d. Calvoco­­rescu prefect de Roman, care a fost ori în localitate. La o întrebare pusă, d. Calvoco­­rescu a răspuns: *— Din cota de grta ră­­­masă, pentru consumut in­tern In judeţul Roman, vom da negreşit o parte pentru a­­vizionarea Iaşului*, atăt mai bine. ■■ ■'—»■■■ Congresul preoţilor. Congresul general al preo­ţilor din întreaga ţară, ce se va ţine la Chişinău, a fost definitiv fixat pentru zilele de 5, 6 şi 7 octombrie. Inserier­ele în Iaşi, se pri­mesc de către Părintele Ni­­culea, Protoereul orașului. wm­ e incercari de sinuci­derea — Servitoarea Aneta Simbic, din strada Carol 66, a încercat să-şi puie capot vieţii, inghiţând o băutură o­­trăvitoare. In urma ajutoare­lor date, se află In afară pericol. de Azi dimineaţa servitoarea Maria, din strada Lăpușneanu 43 a incercat deasemenea să se otrăvească. In stare mai gravă, a fost transportată la A­N­U­N­C­I­U­R 1­8a primes© la toftU \ Agenţiile de Psbilo­tate 12 La • ‘ ': v llțlUl ISTRATl­ țilAB0U^« v Str- Gh. Mdrzescu 17. f / ------------ ^ UN NUMAR VE­CINU 2 LEI f* * ' ’ .. n f’Ilî .-'i ✓­­ • ■ .. * »IV . .•*• vi I uua?n*­itttfv■umiaiiin r*■— .....—- r,„r„„. INFORMATION!­ ­ Administraţia Financiară ne roagă să publicăm urmă­toarea înştiinţare privitor la declaraţiile de impozite. Publicăm, desigur, înştiin­ţarea. Administraţia îşi face întreaga datorie, cât timp nu este sezisată oficial despre o i­tenţiune a guvernului de a preface întreaga legislaţie fis­cală, intenţiune care nu este insistent transmisă din Bucu­reşti. Iată înştiinţarea Adminis­traţiei : De­oare­ce s’a răspîndit svonul, că termenul fixat pen­tru depunerea declaraţiilor de venituri şi avere va fi prelun­git peste 1 Octombrie a. c., ba chiar că se va renunţa la aplicarea impozitelor. Adiţia financiară a judeţului Iaşi în­deamnă stârnitor pe contri­buabili să nu se potrivească la toate aceste svonuri ci să se grăbească ca întocmirea şi înaintarea declaraţiilor, pen­tru ca să nu cadă sub rigo­rile legei de a fi taxaţi din oficii, cu toate consecin prevăzute în legea co­piilor directe. Declaraţiile se vor depune la percepţiile respective ,pînă la 1 Octombrie a. c.. Tot a­­colo vor găsi un număr sufi­cient de formulare oficiate pen­tru declaraţii şi vor pute­a ţ­­ine ori­ce informaţiuni rela­­ive la întocmirea lor.­­ Paralel cu dezastrul va­lutar, preţul mărfurilor se urcă vertiginos. Se prevede o urcare săptămânală cu 2o la sută. In toată această împrejurare rămâne însă un fond de spe­culă, întreprinsă cu mare în­drăzneală de comercianţii care nu fac acum plăţi în străină­tate, dar se folosesc de valută scăzută pentm a urca preţurile în mod fantastic• Se cunosc cazurile unor co­mercianţi care au obţinut ce­­curi pentru plăţi în străinătate, dar care au preferat să le ne­gocieze pe piaţă, în loc să facă plăţile cuvenite, realizând în acest mod frumoase câştiguri din diferenţa de curs. III Pentru aplicarea noei mo­dificări a art. 91 pr. civ. la Tribunalul Iaşi secţia I s-a luat următoarele dispoziţiuni. Amânările pentru lipsă de procedură se fac în camera de consiliu din oficiu fără strigarea părţilor. Toate afacerile de şedinţă publică cu procedura neînde­­plinită se amână în timp de o oră de la începutul şedin­ţei, aşa că dacă până la tre­cerea acestei ore nu se pre­zintă în camera de Consiliu nici una din părţi spre a stă­rui în fixarea noului termen, afacerile vor fi sorocite pen­tru alt termen din oficiu sau scoasă din rol dacă ar fi cazul. Dovezile de îndeplinire a pro­­cedurei pot fi aduse la grefă şi ataşate la dosar până cu jumătate de oră înainte de în­ceputul şedinţei pentru ca procedura să fie considerată ca îndeplinită şi afacerea tre­cută pe lista de­ şedinţă. Aceste dispoziţiuni nu se aplică afacerilor ce urmează a se judeca în camera de Con­siliu. x D. V. Nicolau, distinsul subdirector al ministerului minorităţilor a fost azi In lo­calitate, în interes de serviciu. x Curtea­ de Apel secţia I-a, judecă­­azi apelui unor avocaţi, Inpotriva înscrierei d-rei Beţi Fondianer In ba­roni din Piatra N. D ra Fondianer este asistată de d. Eag. Herovanu, decanul ba­roului.­­ Comisia interimară se în­truneşte azi, la ora 4, sub preşedinţia d-lui Pogonatu. Şf EDILITARE.— Mai mulţi locuitori din str. Zugravilor ne înştiinţează despre halul groaznic în care se găseşte a­­ceastă arteră de comunicaţie prin care se­­transportă de la gară în oraş toate poverile şi avuţia la şa­leii. Str. Zugravilor, în special pe porţiunea de la poarta va­mei, prin piaţa Badareu şi până la rampa gărei, cum fu­sese cârpită cu piatră calca­­roasă, a ajuns un loc pericu­los sănătatei, cu un strat de praf de două palme. Gunoiul turnat în stradă nu se ridica niciodată şi atât din cauza prafului cât şi a­­ gunoiului, trotuarul a rămas­­mai jos de­cât nivelul străzei. Cînd plouă este imposibil să treci cu pi­ciorul pe stradă sau pe tro­tuar. Insă când nu plouă, pra­ful e atât de des, că cu greu se poate distinge om de om. Toate demersurile făcute până acum, de o populaţiune necăjită, n’au dat nici un re­zultat. Sperăm că de data aceasta administraţia comunală va bi­nevoi să facă pentru str. Zu­gravilor ceia ce se poate şi este de cuviinţă a se face, pentru sănătatea­­şi utilitatea acestui biet oraş. „ Se confirmă, că Du­minică avereşcanii vor ţine o întrunire publică în­ loca­litate, la care d. general A­­ve­resca va face o expunere a situaţiei politice. Primul ministru va spri în localitate, însoţit de d-nii Mi­nistru Petrovici şi Groza. x Se înştiinţează membrele „Asociaţiei pentru emanciparea civică şi po­rtică a temelor ro­mâne* că biblioteca asociaţiei* e deschisă Marţi şi Sâmbătă Intre ore e 4-6 rugându-Ie in acelaş timp a se aduce volu­mele deţinute. x Direcţiunea şcoalei Comer­ciale supenoare d­e localitate, face cunoscut că mai sunt va­cante 15 lo­uri pentru clasa I a pentru absolvenţii a IV clase de liceu. Pentru elevii saraci, comitetul şcolal,are 8-l6 locuri un cămin şi 8 burse. Doritorii vor adresa cereri de urgenţă. „ Unul din profesorii fran­cezi, care au vizitat Iaşul, a ră­mas în­­localitate, fiind sufe­rind. D-sa a primit o scrisoare din Cernăuţi de la profesorul Glotz în care i se spune că primirea francezilor la Cernăuţi a fost foarte cordială, dar e departe de a se asemăna cu entuzias­­mul şi dragostea pe care f­ran­cezii le-au întimpinat la Iaşi. * Reuşiţii ca bursieri la liceul militar din Iaşi.* Clasa I a: Stan D. Aurelian, Oprescu Al. loan, Angelescu Oprişan, David Gheorghe, Du­mitru Gh. Ștefan, Păunică zis Găluşcă, N. Mihai lesen N. Ma­rin, Arghir V. Alexandru, Io­­nescu G. Alexandru, Tilenschi Silviu, Raba V. loan, Mari­­nescu R. Valentin, Eftimie Du­mitru, Constantinescu N. Du­mitru, Curelaru V. Petru, Ma­­linofschi Serghie, Profiriu Gh. Nicolae, Petrescu D. Alexan­dru, Polihroniade ,Gh. Dumi­tru, Atanasiu I. Spiru, Vrân­ceană G. Leon, Psau­ Ioan, Popesc­u A. Constantin, Zaha­­rescu Gh. Dumitru, Li­vadan Mihai, Sebastian D. V., Ceaușu M. Titus, Atanasiu Emil. Clasa 11: Vrânceanu V. Con­stantin, Botez G. Alexandra. Clasa V-a: Munteanu C. Va­sile, Contomihalor Ipolit, Ho­­henercher Herman, Constanti­­nescu C. V., Paraschivescu T. Eugen, Catrinaru Celestin, Te­­leman D. Mihai, Iordan M. Pe­tru, Fo­cşa D. Dan, Negrei C. Vasile, Bute I. Dumitru. Clasa Vl-a: Guţu I. Ştefan

Next