Opinia, ianuarie 1922 (Anul 18, nr. 4390-4411)
1922-01-14 / nr. 4399
Cinema ELISABETA — Sala bine încălzită — Sco, Mârăști Astăzi JOI 12 Ianuarie in ambele matineuri se reprezintă după numeroase inzis- TT T^f M 'AiW dramă în 7 acte, în al cărei rol tente ^ ^ TM ^r-*‘ prim apare celebra tragediană D-ra Francesca Berlini Adaos la program splendida comedie Zigoto ca Bon Juan in 2 acte cu renumitul artist comic american ZIGOTO supranumit regele râsului, în pauza da sinema la ora 5 jum. apo! FRAŢII ELIZA110F la neintrecutele lor producţii. Dansuri ciroasien®, caucaziene, tuşeşti, etc. CINEMA MODERN Astăzi in Matineum şi seara Seria Ta şi a II-a /« un loc Opera întreagă li acte mari lini la romanul zguduitor a celebrului Balzac cu mondialul tragedian PAUL WEGENER. — Reprezentaţiile incep la 2 şi un sfert, 5 si un sfert şi seara 9 şi un sfert Teatrul Elisabeta Trupa Evreească de Artă Direcţiunea trupei A. Sebeimen cu celebrii artişti Vera Zaslavskaia şi M. Fiszon JOI 12 Ianuarie 1922 ora 9 fix. se va juca ferrimita dramă de Gordin In 3 acte MIRELE EFROS După spectacol MARE CONCERT cu concursul trupei Vineri 13 Ianuarie Prima operetă — Premieră PIPSY FREILICH începutul la ora 9 fix. — Bilete la cassa teatrului BIROUL TECHNIC înființat In anul 1906 Emil C. A. Sakellary fost şef-ar ’i act al oraşului laşi - Sărărie 42 etaj — orele 1—4 p. ro. ECOURI Evreii di Htil şi comisia Interimara Cuvântării d-lor B. Frschov, Doctor A. Carp, avocat Lupa Froman, Liont’n Pace-Pildman, S. Rutinste’n, dr. Hmovici Briliante, Damante, Air, Argint, Platină, Bijuterii civi liră SUSSMANN Str. Ştefan cel Ma 29 Etaj deasupra magazinului „La Romaşcanul* orele 2 6 p. m. Student predă medtiţii serioasele elevi de curs primar şi liceal inferior, precum şi lecţii de limbă fraiceră plicate şi eficace, imi ales peatru Începători. Adresati-vă Papescu si Andrei 42. CONTABIL cu practică, având ore libere numai după masă, doreşte a regula registrele la dinii comercianţi. A se adresa la Adela ziaristui sub L. L. (continuare de la foileton) văzut o clipă, Intr’o zi da iarnă—capătă după atâţia ani iarăşi pontar, ca tablourile copilăreşti alcătuite din bucăţi. Din frânturile diferitelor tablouri de odinioară, risipite la Întâmplare In sufletul nostru, autorul—cu abilitate de ştrengar inteligent şi neastâmpărat —reface, jucându-se, tablourile acelea pline de soare ale copilăriei care a trecut. „Povestirile" nu-s scrise după anume principii morale, didactic schematizate. Greşalele, şi gândurile rele chiar, Îşi au locul lor. Şi ele-s doar o manifestare a sufletului omenesc. Totuşi, peste tot domină o atmosferă i morală, ca aerul sănătos de munte, pa care nu-1 vezi nicăea, dar 11 simţi pretutindeni. pe „Şcolarul american",—lăsată libertate. Îşi alcătuaşte singur—printre şoţiile lui şi şedinţele societăţii „Coropişniţa" —un suflat al lui energic, independent, cu iniţiativă. N-a fost bătut niciodată. Dojenile —uneori numai privirile aspre ale celor mai mari—au fost unicele lui pedepse, care-1 Îndurerau Insă până la lacrimi. Cartea aceasta afoat bine aleasă şi mişunat tradusă de d-na E. dr. Cazacu. Fiecare rând e îmbibat de-o duioşie de mami. D-sa a dat o savoare de original acestei opere, pentru care cetitorii mici şi marii vor mulţumi desigur cu recunoştinţă. MS. In seara de 8 Icaacrie (a doua seară de Crăciun) a avut loc In saloanele d-ael şi d-lui Max Warmbraid, (strada Tinta No. 10) serbarea Inaugurărei casei lor, o serată la care a luat parte o numeroasă asistenţi. In tot timpul a donalt cea mal vie animaţie* graţia amabîlltitei arafitrioiilor, a dona o«* chsstrel !■ a error sanata s’a dansat p*trecându-s e admirabil până la ora 6 dimineaţa. Intre timp s’a servit o masă copioasă la care şampaaia şi vinul a curs la abundenţă. Delici ai serei l’au ficat mirutele Snsi Grsetszic şi Margot Warmbrand, cea dintâi dansând cu mult talent mii raniţe danauri clasice, iar a doua declamând cu multă graţie câteva versuri. In asistenţă am remarcat: D-na si d-1 Max Wumbrand, Arnold Welabuch, A. Stern, Adolf Gutman, Isidor Goldaabirg, Vasile Apotecker, Avocat Power Bucureşti, reg. E. Munteanu. Greceanie. Doamnele Catarg!, Balette Plitman (Galaţi), R- Goldsteie, Betti Warmbrand (Roraau). Doranjşoarele: N. Catarg!, Clara Plittraan (Galaţi), Charlotte Goldenberg, Dina Gaiter (Galaţi) Paula Wurmbrand, D-nii Froim Fischer, Leon Wurmbrand, Leon Fischer, Melit Forst, René Wurmbrand, T. Catarg, Dr. dentist Mozart, Fistman (Brăila), Dr. Pinslea, Miron Wurmbrand. Vând pădure în județul laşi. A se adresa d. Ştefan Gust! str. Elena Doamna ,5 lați. §R INFA Huşi.— Sestransa Uaiunul Evreilor Pământeni având mai multe cheatlanl Importalté de dssbâtst, chesti «al publiee csrl privesa deaproape populaţisnsa israelită, a eoavotat pe toţi evreii păraaateul la o mare fatrnalie publici care a avtt loc In focalul şcoalei corausităţii Israelite. lutrunirea este deaehisl la ora 4 de către d. Berman Friechoff, preşedintele secţiunel, care rosteşte e «îurtl cuvântare. Ocanfiudu-ae de chestian^le care formează obiectul de preocupare actuală a evreilor din Huşi, «şaua că au feet desemnaţi del'repreaaatanţ!a evreilor Ta «emtala interlraarX a comun»! ce urmeial a se Isstlal. P. doctor Carp expilea «ara anume 'nteree motivai«! participarea evreilor« treburile temaiei, iushciftud aaupra neeealtltii Imperloaee do a avea dual representing evrei Iu comutaX. Dlu «fttavu relațiual a aspra afadulal fi care se af!X «casetă chestiune aderențl! au pătat lua eunost'uțX de retusul suportat de orator «ara a fost e«sp«*t*t și propus pentru eozloeetae pe simpla! fapt c! ar cred« la eauia lo’lillitl. D-ea a mal fisut un eeurt report despre activitatea Isi N. E V. relevând utilitatea şi marele rol ea *ste Itsă chemate?-l Joace pâaX la compleeta şl de mnltlva eraauslpare a evreilor pi muntwi. D. avoiat Lupu Friedman do* cumeiteszt, printr’o argumentaţie juridici, uitarea pe sare o represlutX pentru eausa evrei® scX, unirea. Soare ci Uniunea este alugura organiaație «are a trage maaels evreilor pământeni neutru «X fiiad o Înjghebare politic! aplrâ cu demeitate drepturile estXtensşti ale coreligionarilor." tK’Coeet«t5*eX «tarea de drept o acordlm drepturilor evreilor nu potriveste cu stana de fapt care Interpreta Iz defavoarea lor. Conclazia pe care o trage oratorul ests că ovreii pămlnteni mai au de revendicat malts pentru acest lucru taebue si fie strâos uniţi (■ furii Uuiusel. D. Leontiu Pace-Frladman alaret spune ci a fost convocat! adanarea aceasta extraordinară In acepul ia a puie Iu curent pe membrii, cu attivitatea acţiune! şl ca recentele el demersuri peitru a obţine dreptul la doni repreaantanţi a evreilor In cemisia lnterimară a comunei. Afirm! că dtaamuirea delegaţilor s’a flaut de citre. comitat Ala canea drapslul scurt In care a foit intecmlfi lista. In numele aocţiunal crede ei uimeai n’are de flaut obiecţiuul asupra persoanelor care au fost alese fiind «lemen!« de valoare şi de autoritate »orali. Insistând asupra utliiiăţii legitime a Uniunei comentează panotele care justific tol mai concret fiinţarea ei. Citează două paasri luate la fatâmplare. Unul priveşte pe ace! dintre evrei cari la urma lucetițeniril, a’aa înscria In par- Udele peilţiae ellgtrickes dec! □ Pâruntdle Tincos& dl d-sll Ifflm st Slsmbolin, m f*»i al$sl ca âei&mH al tr*sirsl din i.smlUaU lă stntfălulna mtm btlUt pittldnM nafonalhl dt mmms, pi am let Duminici în Cipiwa. [] Membrii clubului democrat, au făcut d-lui ministru Mironescu, o primire cât se poate simpatiei. In afară de reprezentanţii autorităţilor, au mai luat parte, d-şii Sachslăvescu şi Viotor Munteanu, inspectori şcolari, Stoica, revizor şcolari şi mai mulţi profesori universitari şi secundari. De la gară, toată azistenţa a pornit spre palatul mitropolitan, unde ministrul este la gazdă. La ora 11 şi jumătate, ministrul va vizita Universitatea iar după prânz, diferite institut in in culturala. La ora 4 d. Mironescu va lua parte la o ntrunîra plenară a membrilor clubului democrat. Ministru area de gând să rămâe până mâne seară In Io calitate însă a fost înştiinţat ca să fîe negreşit mâne seară în Capitală, pentru oa°Sâmbă că diminuată’toţi miniştrii să meargă la Palat, pentru a felicita la Suveran. Astfel d. Mironascu părăsea telaşul, mline, cu trenul de 1.35 după prânz. □ Capanul Baroului, roagă pe toţi D nii evocaţi aşa întruni astăzi Joi 12 Ianuarie ora 5 seara, in localul Cercului, pentu a se face comunicări importante. • Clime 3 şi 5 jum ^Hifimul J*rogram *P**i*l *• An»l »•». — Astăzi şi MII Ilii în zilei* următoare zilnic 2 matmetri ora şi seara 9 jum. Cel mai uriaş film senzaţionalV Automobilul Verde Extraordinară dramă de aventuri americane in 6 colosale acte jneată de cei mai mari artişti americani în frunte cu FRANKLIN FARNFM. O comedie americană în 2 acte complectează programul. Programul viitor: La Belle Dame Sans Merci (Femeia fără milă), ds guvern — înlăsntral chirr sl »«rector partide esent priviţi d tntal ca evrei, deci ps un p?cclor, de inegalitate. Isr ceîaH cau ce ilaetreas! prin un act de «faplclnne la sdrssa orgauissțlel, de oarece a fost trimis us fgest al siguranţei la Întrunirea da sbî, deşi maserile de exscp fino? au joit rldleste. Praseats accsînl agent contra cSrula, ca prrsosal, Bicţienea a’iste nimic d® obiectat, pledccaă pentru a strânge e n rândssrllor fi peatru btblroa Usiesel. D. I. R^bhstels cer® sl se ds»»fsauess 20 de careUflossrî din sânul cîrora să ss aleagl prta tragjire Ia sert csr® recomaidgtl !s coesFlul aoaaval. D. Avocat Lupa. Friedman luând dln nou cuvftatul, spune el nu Interesses! pirsoausle, ci principiul. Iste Iu discutie Ideii «a să fie acceptaţi dou! rep'esentanțl suu nuni. Aceattc ca o repart'tia fustă a numiru* Iul do costrbuabili cari ee rserutsaeX ț și din elaraeutal svrcreec D. Doctor Herecovici «pane eă comunitatea trebue ferită a face alt«*vs de cât gospodării şi rdmluistrație lucru pe cars? I’a fiient și apilrop’a procesară care fiiid sailîtat» a da delegat la comună. * Indicat Unineea sa organizațias dreet să dssemnws delegatadla sâkst ei. Persoanele au fost scum perfect da bine alsss și trebue eă sprijicdm ncceptarsa lor. D. Jean Scher fachsle’ «oria cuvântărilor prlsdr’un dlacurs entseiest, dovadlsd că s’ngura reprezentat I paliile!a evreilor cu care guvernul tâă de vorbă este Uuiueea, In Jura!el spans oratoral trubnta s ă te strtugă toţi evreii spre a forma «a bloc oare eă determine la viitoarele alegeri un curent favorabil Idee! emanei pării efective cela se va parmite fufr’ai viitor mei depărtat, fiinţarea uaui partid naţional evreesc-Iutren’rsa a'a terminat In linişte, cu tosti opoziţia unor aaiatenţi. Leoadu , şedinţa comis lai Iniprimară.— Noua comisie inteprimară, a ţinut ori, intăia şedinţa. Iau parte d-nii Gh. Lascar, Alfons Herovaanu, Mihai Borosa, Andrei Badarau, M. Wachtel, dr. Zilberstein, Ştefan Lungu, Papană, Scutaru, Trettenberg, Părintele Goian, Stoicescu, Stăngaciu, şid-na Teodoreanu. Caracteristicaacestei prime şedinţe, este lipsa de discursuri lungi şi una ori prea ostenitoare. P. D. Gh. Lascar, preşedintele comisiei interimare,caracterizează la puţine cuvinte situaţia. „Când am venit pentru întâia oară în fruntea Primăriei, au fost întrebat, ce vom face. Am răspuns că nu mă interesează decit o singură chestiune, apoi vă reamintiţi cu toţii ce mare calaritate suferea laşul. Eu am uit-o mai amar, căci îafruna liceului internat ara treit să 'ngrijesc 400 de eonii şi alimentarea instituţional cu apă bună, ura poate partea cea mai anevoioasă. Au avut sorocul, ca ajutat de d. Al. A. Badsreu şi da regretatul Dimitrie Greceanu, să văd repede soluţionată aceasta chestiune, spre binele populaţiunei. La întrebarea de rai se pune aai, răspund: ne interesează stradele şi lumina, două mari probleme, oar® deasemenea cea mai grabnică soluţionare.^' Cu concursul d-tră, cu sprijinul asigurat al d-lui Cansnău, şi aî înprejurărei'că în frontta guvernului se găseşte d. Take Ionesco, este a fost ministru şi a contribuit la soluţionare* chestiei apei, să ajung* ca şi în cele două chestiuni, ce formeazăşi programul nostru, să obţinem succesul dorit. Dar pentruaceasta nu trebue concursul cetăţenilor şi al presei, la care apelauem toată ninsă, la presa de toate partidele, că eu nu înţeleg să fac vreo politică, ca numai spodărie comunală. Membrii comisiei interimare şi publicul din sală aplaudă sgomotos pe d. Lascar. Imediat, d. Lascar, prezintă comisiei interimare, un tablou al situaţiei financiare cheltuelile au trecut prevederile budgetului ordinar şi extraordinar. Comuna datoreşte daai, pentru furagiu, pentru plata personalului, pentru cumpararea de cai, la diferiţi antreprenori. Deficitul se cifrează la l 8oo,ooo lei. Expunerea aceasta, produce o adevărată consternare. D. Scutaru, se’ntreabă cum de foasta administraţie a putut vecinie anunţe, că situaţia financiară e brilantă. D. MihaiBorcea, relevând acest deficit, întreabă pe Preşedinte ce măsuri va lua. La aceasta d. Lascar răspunde, că rămâne a se vedea manipularea budgetului, de către cele două foaste administraţiuni comunale. D. M. Wachtel pune câteva întrebări, cu privire la modul cum au fost Întrebuinţate fondurile aprovizionărei, după care se alege o comisiune, compusă din dnii M. Wachtel, Mihai ,Borcea şi Stoicescu, care să cerceteze foasta gestiune.• Se intră in ordinea de zi. Se ratifici delegaţiatele date d-lor Andrei Badaren şi Papana, la serviciul de aprovizionare. După îndemnul d-lui Stringaciu, care arată nevoia de a se înfiinţa fabrici de cărămidă, acăci pentru vară sunt multe proeote de construire se aprobi înfiinţarea unei fabrici de cărămidă in Păcurari insă rămâne ca d. Stângăcia si presinte un referat la viitoarea şedinţă. In chestia taxelor de gunoaie d. Wachtel, relevă că taxele au fost urcate, azi se procede la incasaren, insă fără ca populaţii să fi fost avertizată de aceasta. Se recunoaşte exactitatea, dar acuma se vor lua măsuri de îndreptare. Şi şedinţa se ridică cu asigurarea d-lui Lascar, că s’au luat cuvenitele măsuri, pentru aprovizionarea laşului cu grâu şi lemne. & Reprezentaţia cinematografică In scop de binefapra anunţată pentru astă-seară Joi 12 Ianuarie nnsala Elisabeta se situă pentru o dată ulterioară care va fi anunţată timp. Porcelanuri, sticlărie şi toate articolele pe menaj precum şi un bogat asortiment de servicii pentru cadouri s’au pus la vânzare cu preţuri da en-gros la magazinul Tanetzapf, str. Lapuşneanu 10. ^SPECTACOLE — Cinema ELISABETA soc. Mărăşti. Astăzi In ambele matinesri se reprezintă după numeroase rezistenţe „INVIDIA* dramă in 7 acte, in al cărei rol prim apare adorabilă şi celebra tragediană dra Francesca Bertini. „ Adaos la programa splendida comedie Zigoto ca Don Juan in 2 acte cu renumitul artist Zigoto, supranumit regele rusului. In pauză de Cinema la ora 5 a. m. aput Fraţii ELIZABOW in neîntrecutele lor producţii. Damuri circazieni, caucaziene ruseşti etc. Cinema MODERN.— Astăzi seria 2 a ultima OSANDITUL LA GALERACaptivant şi zguduitor roman de Honors de Balzac. In rolul prim celebrul tragedian Paul Wigener , Teatrul Cinema SIDOLI.Astăzi și în zilele următoare AUTOMOBILUL VERDE dramă de aventuri americane în 6 colosale acte. Programul viitor : La Belle Dame Sans merci (Femeia fără milă). TEATRUL LIRYG Trupa Israelite de Operete şi drame sun conducerea Lerescu şi P. Friedman Vineri 13 Ianuarie 1922 ora 9 seara precis Mare festival artistic de Revelion , cu un program boffat 1 II 1. Actul 111-tea din op. comică Spilik. Rolul principal d. Max Streng. 2. Declamaţii de S. Brun. 3. Duet. D-na și d. S. Friedman 4. Solo. D. Pincu Friedmah Sâmbătă 14 Ianuarie Mare Matineu ora. 4 p. ra. Mis-Has operetă 4 acte de Americaner 5. Cuplete de Max Streng 6. Solo. D-na Adela Lerescu 7. Cuplete. M. Klein 3 8- Nervoiul. Comedie 1 act. S. Lerescu [ Sâmbătă 14 Ianuarie 1922 ora 9 seara ! Fericim Zdruncinaţi! Piesă in 4 acte de Kobrin Duminici 15 Ianuarie ora 9 seara marele succes CAD AVU1JL VIU piesă in 5 tablouri de marele autor Lee Teistei