Opinia, mai 1922 (Anul 18, nr. 4483-4503)

1922-05-14 / nr. 4491

American Near East ii Black Sea Line, [1­. Singura Companie Americană In România autorizată de Statele­ Unite 110 - CALEA VICTORIEI,­­ 110 (lângă Hotel Athen­ée Palace) BUCUREȘTI □ 111 Linie Americană Poștală regulată intre CONSTANTA □ CONS TAN TI NO POL - PIREU - NEW-YORK. Vaporul nostru transatlantic „ACROPOLIS“ sub pavilion american pleacă pe la 30 Mai 1922 pentru a 7-a oară de la CONSTANŢA la NEW-YORK, acceptând pasageri de toate clasele şi mărfuri. A doua plecare va fi pe la 30 Iunie 1922, cu vaporul no­stru transatlantic Colosal „NEW-YORK“. Acum este timpul oportun de a vă rezerva biletele D­v. Pentru orice informaţiuni, adresaţi-vă numai la Biu­­roul nostru Central din 110. Casa Victoriei, 110—Bucureşti şi la AGENŢIA noastră din CONSTANŢA, str. D. Sturza 41 Nu daţi crezare la zvonurile false a propagandiştilor care vor să profite de economiile voastre şi lucrând pentru pro­paganda altora, in dama voastră. P. S.---Pasagerii da toata naţionalitaţ­e vor fi acceptaţi in Ame­rica pe tantieme de la 1 Iulie 1922 şi Copsulatul American vizată între timp toate paşapoartele. SALOANELE LOJEI BNEI BRITH Str. Mărzescu îi p. 22 D-soara SiRiH ROHM din­­Berlin delegata organizaţiei Centrale Sioniste va desvolta Sâmbăta 13 Mai Orele 5 p. m. pentru DOAMNELE şi DOMNIŞOARELE din localitate o conferinţă asupra roiului feme­ie­ evtee In opere de reclidiree Palestine/. iar la orele 9 SEARA va desvolta o interesantă CONFERINŢA asupra temei situaţia actuală a iudaismului şi a operei de reclădire a Palestinei Intrarea liberă CEREŢI LA TOATE MAGAZINELE MAI BUNE DE BĂUTURI ŞI DELICATESE COGNAC MARTY dm dB in­' Ce! mai Boa $1 aaien­e cognac m­­ari-Org. Sionistă — Iaşi Str. I. C. Brătianu 166 Invită populaţia israelită la o şezătoare festivă de LAG B­O­­MER ce are loc Luni 14 crt. orele 9 sara precis când vor conferenţia d-nii HOSES O­UFF despre ÎN­SEMNĂTATEA ZILEI. Dr. N Solontevici despre ÎNVĂŢĂMINTE din istoria NOASTRA. Va urma şi muzica. FIRME cu preţuri pe jumătate pentru comerţ, industrii, bi­rouri, bănci, farmacii, mese­riaşi, profesionişti, autorităţi, etc., comandaţi la I.­MAX (str. C. Negri) Grădină de vară Aduc la cunoştinţa publicu­lui că am redeschis renumita grădină de vară La doi cocoşi tineri din str. I. C. Brătianu (vis-a­­vis de grădina Primăriei—prin trecătoarea Banu) unde se vor găsi cele mai bune mâncăruri, în special de lapte, precum şi un grătar special. Grădina va fi asortată cu aperitive, vinu­rile cele mai bune şi liqueruri şi va pusă sub conducerea d-lui Iosef, fost căm­ătar spe­cial la Fastlich. IOSEF SPIEGLER S’a găsit de efttre d­e Nathan Gel­ler, un portofel conţinînd ceva bani. Portofelul este depus la administraţia ziarului no­stru, de unde păgubaşul îl poate ridica dovedin­­du-şi identitatea. DOCENT UNIVERSITAR Doctor DimiTitia Boaes Specializat la Paris — Boli şi operaţiuni de — Nas, QSt şi Urechi :: BOALELE GUREI :­ Consult. 5—7 — Iaşi, Strada Carol 9 — Prima Societate de Eco­nomie din urbea Iaşi Convocare D-nii membri ai Primei So­cietăţi de Economie din urbea Iaşi sunt invitaţi a se întruni Duminică 14 Mai 1922 în lo­calul Societăţii la ora 2 luni, p. m. spre a continua lucră­rile de revizuire şi votare a Proectului modificator al Sta­tutelor cu începere de la art. 16, celelalte articole anterioare fiind discutate şi votate în şedinţa de la 30 Aprilie a. c. Această adunare din 14 Mai se consideră ca o urmare a celei din 30 Aprilie a. c. Preşedinte ▼. I. RADU limbagiul acesta .M ai avut un imobil în localitate, în care puteai locui, de ce mai închi­riat şi pe acela ? Chiriaşul de al doilea nu ar mai putea vor­bi la fel. De aceia, acest chi­riaş mai nou ar putea, credem noi, să fie evacuat. In fine, ultima ipoteză. Pro­prietarul a două imobile din localitate, le-a închiriat pe a­­mândouă, după 23 Aprilie 1916, dar în aceiaş zi, sau mai bine zis, cu începere din aceiaş zi. Care din acei doi chiriaşi ar putea ţine proprietarului lim­­bagiul de mai sus ? Ori amân­doi, ori nici unul. Care va fi soluţia în atare caz? Rămâne iarăş, la tactul, prudenţa şi înţelepciunea judecătorului de a decide care din cei doi chi­riaşi este mai demn de interes şi de ocrotire. Când se vor face evacuările? Sânt două date fatale pen­tru chiriaşi în această mate­rie : Sf. Gheorghe şi Sf. Du­mitru. a) Chiriaşii cari pot fi eva­­cuaţi acum, la­­ Sf. Gheorghe, sunt următorii: chiriaşii hote­lurilor, varieteurilor, careuri­­lor-şantane, cabareturilor, tea­trelor conduse de artişti stră­ini, cinematografelor, caselor de schimb, cluburilor ce nu sunt nici politice nici cul­u­­rale, imobilelor aparţinând bi­sericilor, instituţiunilor de bi­­nefacere şi controlate de stat, în fine chiriaşii imobilelor al căror proprietar este funcţio­nar public şi ocupă un servi­­ciu comandat în localitate. De asemenea, chiriaşii unui imo­bil ce a fost cumpărat sau dăruit în scopul de adăposti laboratorii sau biblioteci des­chise studenţilor. In acest din urmă caz, proprietarul este o­­bligat de­­a oferi chiriaşului locuinţă corespunzătoare cu nevoile familiei, aceasta prin Oficiul de închiriere. Este bine înţeles că nu vor putea fi evacuaţi chiriaşii care intră în excepţiile prevăzute la aliniatele a şi b de sub art. 2, după calitatea proprietaru­lui. De asemenea,cei exceptaţi sub aliniatul 8 din art. 1, a­­dică chiriaşii imobilelor bise­riceşti şi ai instituţiilor de bi­nefacere prevăzuţi acolo, des­pre cari am a­vorisit. Numai pentru aliniatul c (chiriaşii lo­cuind în acelaş imobil cu pro­­prietarul) şi pentru cazul la­­boratoriilor şi bibliotecilor, le­gea nu admite nici o excep­­ţiune. Ori­care ar fi chiriaşul în aceste cazuri, el va putea fi evacuat. b) Chiriaşii pau vor fi eva­cuaţi la Sf. Dumitru sunt ur­mătorii : băncile, societăţile anonime comerciale şi indus­triale, cum şi în genere toţi chiriaşii supuşi evacuării, cari nu pot fi evacuaţi de Sf Gheorghe. Cu aceasta am încheiat se­ria articolelor. De­şi mai ră­mân multe chestiuni de discu­tat, asupra desfiinţării comi­­siunilor arbitrare, asupra in­stanţelor chemate a judeca noile litigii, asupra soartei proceselor astăzi pendinte, a­­supra contractelor de sub­în­­chiriere, asupra sancţiunilor şi penalităţilor, etc. toate aceste vor apare într’o broşură. Pentru moment nu voesc a abuza mai mult de extrema gentileţa a conducătorilor zia­rului „Opinia“, cărora le aduc viile mele­­mulţumiri pentru ospitalitatea ce mi-au acordat. C. M. CLIMESCU Avocat,­Fost membru la Curtea de Apel DOCTORUL Jacoes Soldier lost Asistent Universitar - BOLI DE COPII -Cons. 2—4 Str. Mârzescu 17 p I *­­Y tre ofiţeri sunt numiţi din foştii funcţionari militari, iar 44 la sută n’au instrucţiune suficientă. In schimb, trupa este slab instruită. Dar me­teahna aceasta exista şi la vechea armată imperială. Pentru complectarea ideei despre armata roşie, mai ară­tăm că o divizie are compo­ziţie mixtă, numărând 270 mi­traliere, 50 tunuri şi 40.000 soldaţi. Budgetul anual al ar­matei este de jumătate mili­ard ruble aur, adică cu 15 mi­lioane mai mult decât budge­tul vechei armate imperiale. Forţa militară a Rusiei co­muniste este considerabilă şi progresează zi cu zi. ­i Marea nenorocire O nenorocire s’a întâmplat izi la Baia Pogor, care a cos­tat patru vieţi. Iată cele întâmplate. Ieşenii candic Baia Pogor, care are o clientelă intaeroist, to­cmai p. că are o instalaţie pri­mitivă şi sânt mulţi cărora Ie place aşa zisa baie de piatră. Antrepenorul acestei băi, e­d. Iancu Leib, care obţinând cin contract mai Îndelungat,­­ se ho­tări să mai construiască nişte atenanse, pentru care angaja­­ră câţi­va basarabeni şi un bucovinean. De­oarece aseară ploaia con­tinuă, lucrătorii aceştia au ce­rut învoirea de a dormi io bac, făpt ce s'a mai Intâmplit și altă dită. Oamenii s’au culcat. Baia nu era condusă de an mecanic, Insă an băeș era «par­țial însărcinat I« o operație, pe care tr&buis s’o Îndeplineas­că In f­ecare seară, Ia Închide­rea băei. Se știe, să abninț la această bae se produce in chipul ur­mător . Se dă foc la an captor imens şi căldura trece prin nişte ţevi pini li samera de bas, ande se află an cszsn, de asemenea ds o mare dimensiune. Ia fiecare seară, acest pasan, trebue hermetic lechis, zăvorât şi in urmă acoperit cu un strat de lat, căci astfel exhamă gase otrăvitoare. Această Indatorire de a În­chide cazanul o avea astă noap­te bieşul Tosder Birea. De astă dată Insă Birea, ni­­taşa să faci această operaţie. Pe la ora 4 In ziuă, Îşi adu­­ce aminte, că a uitat aă Închi­dă capacul, şi fuga vine la bae să facă operaţia, ştiind că aat­­ral din cauza gizelor, baia nu va putea funcţiona azi. Intră să d­echidă bala, dar găseşte uşa principală Închisă- Porneşte pe o scară laterală şi s e lovit de nişte gazări, care 11 ameţiră o clipă. Se dă jos, şi stoală pa fochistul Ion­dor­u D. Neoulat Jorga tomtâ Dumbnted In localitate va fi primit In gard de membrii gru­păm naţionaim-dtmwaU şi studenţi. La ora 12, va avea loc un d*j m la părintele Tmeoca, la care sunt Invitaţi fruntaşii na­­ţionattftt democraţi După prăn», d. Iorga va ţine o conftrinţd t­ aale. Tal­­verettâţei, tn folosul sosistăţei pantra combaterea tuberculozei Seara ve participa la o ser­bare, organizată de Ateneul popular din Tatarasi. r­o Am dat ieri amănunte mai complecte despre banda de spărgători care proe­­a­se căte­va mari operaţii In lo­calitate. Banda are la activul ei nu­meroase ’spargeri înfăptuita, care sunt în cercetare. Interesanta e coresponden­ţa dintre bandiţi. Pentru a chema pe tova­răşi din Cernăuţi la Iaşi, ei se serveau în corespondenţa lor de formulele următoare : „vino Îndată, ţara îţi va fi recunoscătoare“, sau „te gră­beşte, căci patria e în pri­mejdie“. La apelul astfel redactat, veneau cu toţii, căci s’a con­stat, că nu veneau nici în mod rezleţ, ci în bande de căte 5 şi zece inşi. □ D-l dr. Anghelescu mini­strul instrucţinei publice, a primit ori în­­audienţă pe d. Vasile Ghaorghiadi preşedin­tele societăţei studenţilor în medicină. D-sa s’a interesat asupra ne­voilor studenţilor madicinişti şi a promis tot sprijinul ce i s-a cerut. Tot­odată d-l Gheor­­ghiadi i-a prezentat d-lui mi­nistru un memoriu cu privire la apariţia unei mari reviste „Moldova medicală“. D-l mi­nistru a cerut să i se facă o cerere asupra felului de aju­torare a acestei reviste promi­ţând tot sprijinul. se şi Impreună pornesc din nou spre baie, pentru a pătrunde în camera, ande se găseşte ca­pacul. Pătrund In In cameră şi­­pri­vesc pe cei 4 muncitori, şi li se pare că dorm. Berea şi Clorss merg mai de­parte spre cazan, dar loviţi la rândul lor de gaze, ctd jos. Trecu un timp. Locuinţa arendaşilui bl ei, es­te In corpul clădire). La ora 4 şi jumătate o bă­trână servitoare trezindu-se ză­reşte un căţel, care se iavâr­­tea de obiceia lângă bae, cam cade ameţit. + B­s­ătăressa presupunând o nesorocire, dă alarma şi ser­gentul din punct, vine şi în­cearcă să intre la bae, dar nu poate şi atunci la rândul rus, di alarmă, pentru a mai chema un ajutor. In acest moment trece pe a­colo subcomisarul Märtz. Acesta, fără a sta rt­ult as gundari, pătrunde cu sergentul In bae, sparge geamul şi auzind g­mete, scoate pe băeşul Bereu şi pe fochistul Corsa, care îşi ptrdură cunoştinţa. Curând cu ajutorul altor poli­ţişti, fără scoşi şi cei patru mun­citori- Aceştia Insă Încetară din viaţă. După primele constatări, cei morţi sunt: muncitorii Neculai Damian, Fotachi, Luca Grigore şi Luca Banciuc. Băeşul Berea şi fochistul Co­şa, mulţumită ajutoarelor medi­cale date de d-nii d-r­. laman­­di şi Wittner, sunt In afară de orice pericol. Cei dintăi, la faţa tocului au fost d-nii dr. Georgescu, prefect de poliţie, Marco, directorul pre­­fecturei, procuror Sarlan, medi­cii lamandi şi Wittner, comisa­rul Closs. Baia a fost închisă. Se face cercetări pentru a se stabili responsabilităţile. □ Universitară. — Consiliul profesoral al facultăţii de drept a hotărât ca sesiunea Iunie a. c. să fie ultima, în care stu­denţii să poată da examenele doctoratului I. Studenţii care nu vor depune examenul de doctorat, în a­­ceastă sesiune nu vor fi ad­mişi la examenul de fine de an, al anului respectiv. Studenţii anului II de medi­cină, care repetă acest an, fie pe motivul că nu s-au prezen­tat la examene fie­ că au căzut la examenele de anul trecut, vor trebui să depună anul a­­cesta şi asta în sesiunea iunie, toate obiectele de studiu ale acestui an. Pe lângă aceste materii vor trebui însă să depună şi exa­menul de anatomie­ descriptivă, care nu figurează în programul acestui an, dar pe care după actuala programă studenţii a­­nului I îl dau ca examen de fine de an, iar seria studenţi­lor din anul de tranziţie, tre­buiau să-l depună în anul 11. * Azi e ultima zi în care stu­denţii care n’au primit încă carnete de reducere pe c. f. r., pot depune fotografiile lor la decanatele facultăţilor respec­tive. Rectoratul a primit 500 car­nete de acestea iscălite în alb, care vor fi distribuite acestor studenţi.­ Cursurile universitare se ter­mină la 31 Mai­. înscrierile pentru examene de fine de an se fac la deca­natele facultăţilor între 125 şi 31 Mai. Intre 1 şi 5 Mai consiliile profesorale ale facultăţilor se vor întruni pentru a fixa da­tele examenelor. Examenele se vor ţine între 5 şi 30 Iunie. ■ D-l Ţibichi, sub­comisar de clasa a doua la Tg. Fru­mos, a fost avansat la clasa întâia şi mutat la Bucureşti. Concertul sinfonic al „Filar­monicei“ din Bucureşti. Marţi seara 16 Mai la Teatrul Sidoli, maestrul Georgescu va dirija orchestra „Filarmonica“ din Capitală, care între­pr­inde un turneu artistic în toată ţara. In prezent maestrul se află la Galaţi, unde a avut un suc­ces extraordinar. Georgescu este considerat astăzi printre marii şefi de orchestră, însăşi presa vieneză­­ a creiat această t Ama, — căci trebue să se șt^Kă Geor­gescu a fost invitat»ă diri­jeze câteva cdEEAWe^ ale or­chestrei „Wiene^Sl^pjrmonie'^ cu care ocazie mărels «ttnn#-* zitor Richard StUj^L ^"re asista la concert, l‘a TâWcitat pe Georgescu exprimându-și mulțumirea că este unul din cei mai buni interpret ai lu­crărilor sale Georgescu a făcut acum 3 săptămâni un turneu la Cons­tantin­opole şi Atena, unde şi-a cules aceiaşi lauri. La concertul de Marţi seara pe lângă programul anunţat, se va mai executa Bon Ju­n celebrul poem simfonic a lui Richard Strauss, o primă audi­ţie în oraşul nostru. Biletele la Sidoli şi la agen­ţia Braşov. 88 Inplinindu-se patru ani de la moartea regretatei Ama­lia Gheltzer, comitetul mater­­nităţei israelite. Invită pe toţi prietenii ei, precum şi pe mem­bri, cari au donat pentru fon­dul în amintirea regretatei, să participă la requiemul ce va a­vea loc în cantina Ghelţer. Duminică 14 a lunei curente, la orele 10 jum. dimineaţa. □ D. dr. Anghelescu, minis­trul instrucţiunei, a vizitat la cele mai prrincipale şcoli din localitate. La universitate s’a interesat mai de aproape de nevoile ei, şi a promis a face tot posibi­lul pentru ca doleanţele uni­­versităţei să fie satisfăcute. Cu trenul de 7.35 seara, mi­nistrul s-a înapoiat în capitală condus la gară de d­nii P. Fân­tânar­u, Prefect de judeţ, dr. Georgescu, Prefect de Poliţie şi mai mulţi profesori univer­sitari. □ Un amic al nostru ne co­munică, că astă­zi Vineri 12 Mai, ora 9­­dimineaţa s’a dus să-şi cumpere făină de po­rumb, întrebând la gheretele popu­lare i s’a răspunse, că primă­ria le-a ridicat dreptul de a vinde făină, şi porumb, rămâ­nând ca aceste articole să se vândă la ghereta primăriei. S’a adresat la această ghe­retă, unde i s’a răspuns că s’a terminat făina şi să vie mâine dimineaţa s’au să cerceta ghe­reta primăriei dela Sf. Spiri­don, recomandându i dacă ac­­esta să fie şi mai sigur de făină, să se ducă la primărie, să şi scoată un bon pentru de­pozitul Bucşinescu. Carnea a lipsit deasemenea. In schimb i s-a confirmat din sferele înalte a edilităţii, că este toată probabilitatea că la toamnă Iaşul să aibă icre moi şi hipodrom. □ Asociaţia sportivă „Ma­caby“ invită pe această cale pe membrii săi, pe părinţii Maca­­boilor, a elevilor şi a elevelor organizaţiile evreieşti precum şi pe toţi acei cari simpatizea­ză cu asociaţia, la marea ser­bare câmpenească (excursie) de Lag B’omer ce are loc Du­minică 14 crt. la Breazu, întâlnirea va fi la orele 7 a. m. precis în faţa grădinei Copou. La această serbare excursie vor avea loc diferite produc­ţii de gimnastică precum şi concursuri sportive. x Ein piaţa S-tu Spi­ridon a fost comp­lect lipsită de carne. In piaţa halei, a fost carne însă puţină. SPECTACOLE x Cinema MODERN.—Astăzi In matineuri şi seara Cel mai frenetic succes ZANDUTA pu­ternică şi grandioasă capo­ d’o­­peră socială din viaţa reală in 9 acte, cu POLA NEGRI din „M-me Dubarry“ şi EMIL­IANINGS din „Danton“. Cea mai modernă şi sguduitoare creaţie a atagiunei. * Cinema SIDOLI (Soc. Mă­­răşti).—Astăzi în matineuri şi seara ,seria 3-a DINŢII ALBI 8 acte, cuprinzând cele mai in­teresante episoade. O interesantă vedere şi o comedie complectează iprogra­­mul­ de la Baia Pogor — Patru morţi şi doi grav bolnavi — Informaţiuni

Next