Opinia, iulie 1922 (Anul 18, nr. 4528-4554)

1922-07-22 / nr. 4546

A ANUL AL XVIIHeft No. 4546 ? A^HAMENTE : Un a» . ua&» ?AS®' a* ■ • m tKr # v. . .A& ___ RSDAC^ * ,L­mJWr. «jf _ U4 :m&.­­. .:■ 1 ta?- mmmm. OPINIA SAMBATA 22 iWLffl liat & H u N c î o * 4« prtiMn tr­tmJs dJ&v&tm* Am fghHfffUt» « LA *'âk IJN­JJSTRAȚIA ZI­AR­ULUI #­­ IAȘI, — 8T*. li RZE8CU I? - ZIAR POLITIC COTIDIAN w rusaa vicinia ana I­ FATA HOLEREI — însemnările unui medic. — In faţa spectrului holerei, onoraţii cititori, pot fi li­nş­­tiţi. Noi medicii vom fi sin­­gura excepţie in actualele Împrejurări numita ale valu­tei şi nu vom pomeni de chestia bănească în faţa pâ­rjolului. Dacă va fi nevoie, ne vom fa­ce datoria cu ace­leaşi sacrificii ca şi In timpul combaterii exantefilaticului. Vom pune afişe mari cu ins­cripţia „intrarea oprită, pe­ricol de moarte“ şi­ noi sin­guri vom intra ca riscul vieţei noastre, având consolarea câ statul şi publicul vor jeli moartea noastră, surveni­t pentru a salva viaţa lor; şi soţiile noastre ca să-şi crească copii, vor fi primite ca glugi precum eu am avut In ser­viciul meu ca infermieră, pe soţia unui coleg mort de e­­xantematis, c&ei cu pensia de 3oo lei, nu putea trăi­­• cu cei 3 copii. Asociaţia medicilor ajută lunar un număr de vreo lo văduve, cari n’au cu ce­­r­i. Cititorii si fie liniştiţi, căci holera se poate combate uşor, numai în cazul când me­­dicii şi nu politico, au pr­mul cuvânt. * Puţini­­Cititori ştiu c& şi în timpul războiului am avut holeră la Bacău care insă a fost loc­­izatâ.­­ Luînde-se în primir­e de către formaţia „Spi­tal mobil 4“, spitalul instalat­ în căzarmiie Reg. 4 obazare, am găsit acolo şi la bordeile improviza­t, sol­daţi culcaţi, unul peste altul, îmbrăcaţi şi nepriminiţi, roşin­­du şi trebuinţele pe loc­. Pri­mul lucru a fost să ne dăm geama cu ce bolnavi avem a face, şi ce­­ţia­ noa­trâ de sub conducerea d-lui Prof. dr Iacobovici şi banii colegi Schwartz, Năstase, Râşcanu etc., au diagnosticat îndată c­e avem a face cu halera, care din fericire n’a făcut ta agi mari, cu toată starea de mi­zerie In care ne aflăm şi cu rând s’a stâns graţie iajec­ţilor anti-holerice. Deci publiul este re­gat a priasi cu încredere injecţiile preventive antiholerice, atunci când fie vor fi orânduite. Holera a fost n­ăsc­u cu­rând înlocuită de febra racu­lentă şi faimos, exantematec, cari ne au răpit pe iubiţii co­legi Epureanu. Schwartz, H­­orm Zlotescu: Dacă astăzi producerea u­­nor cazuri de holera nu pre­zintă nici un pericol obştes­c, în schimb ar fi bună şi ho­­lera la ceva. Rar ! Intr’atât că, acum cel puţin, ne va fi îngăduit nouă medicilor să se spunem durerile noastre şi poate cu această ocaztute vor fi as­cultate. Corpul Sanitar a fost desconsiderat în­totdeauna. Cine nu ştie în ce condiţiuni dureroase am fost chemaţi în campanie ! Un doator în medicină ca 25 ani practică, ’ a fost chemat cu acelaş grad ca şi învăţător al de căina ! Şi această desconsiderare s’a resfrânt asupra sănătăţii şi vieţei bieţilor soldaţi. De căte nu am fost ameninţaţi cu „Curtea Marţială“ când ce­ream ca undelemnul şi cheie pentru hrana soldaţilor să nu meargă, la sat pentru ouă şi şi păsări ! Am fost cinstit şi cu 3 zile de arest ordonat în faţa trupei şi a preotsor, pentru că mi-am plâns plu­tonierul mort de exantematic. Familiile medicilor morţi de exantematic se zbat în mi­zerii. Dar au numai atât, Noi medicii aflaţi în serviciul sta­tului, cu o misiune atât de umanitară în societate, sun­tem ţinuţi depa­te de trebu­rile publice. învăţătorul de cătun are drept de eligibilitate noi însă nu. Şi f­ă­r­ă a ne lăuda breasla noastră, socot că medicii pot fi de folos n parlamentul ţă­ii. Da aneta a­­pelez la presă şi opinia pub­lică şi susţinâ, el­gibisitatea noastră, mai ales c­um­ când la ordinea zilei este modifi­carea Constiuţiunei. Iar noi aediții să ne efe­­gem rân­durile şi să impunem aceasta ! Dr. Alex. Manolescu - "*»■'**■ -n­âMKÂS ACTUALITĂŢI DIN AFARĂ Cifre eloquente. — Ministrul de finanţe al Franţei publică vârsâmintele guvernământului ger­man către aliaţi de la 11 Noem­­brie 1918 până la sfârşitul lui Martie 1922. Aceste versăminte (în bani şi naiva) se ridică la suma 4944 milioane de mărci aur,­ din care Franţei i-au revenit 1595 mili­oane mărci aur. M. Cachin face în acelaş timp observaţia că faţă de perderile suferite, şi întinderea teritoriilor devastate, e infimă partea făcută Franţei. Mă­urarea Adâncimei mărci. — Departamentul marinei din Statele Unite anunţă că graţie unui sistem ingenios inventat de­un inginer fizician s’a ajuns la posibilitatea măsurării adân­cimii Oceanului prin mijlociri suneturii. Instrumentul acelui fizician permite parvenirea sune­telor până în fundul mării și ■perceperea unui ecou al lor. In­tervalul cronologic care desparte clipi rând s’a emis sunetul *»«­­fial şi cd când s’a putut percepe ecoul, servește o bază de calmi ce duce la măsurarea distanții p­­rcurse de unda sonoră, aduna adân lrma mării în lo­cul unde s’a experimentat. 10- Furia apelor la Triest Bucureşti. Din Triest se anunţă că un mare curent de apă, năvălind din Marea A­driatică, s’a izbit de port. D gurile au fost sparte şi cheiurile stricate. S’au înregistrat mari p­a­guba. Sunt şi victime om­- Reş­i. ÎNSEMNĂRI MANOPERELE ASASINILOR Se cunoaşte miracolul unic din ţara noastră şi, în special, din Basarabia. Cum e vorba de vre-o amnistie, de vre-o crimă oficială ca­r ridică pro­testul energic al opiniei pub­lice, de vre-un abuz adminis­trativ etc.... se „descopăr“ ca prin farmec atentate, complo­turi, conspiraţii şi câte blestă­­maţii toate. Dar aceste „pla­nuri bolşevice“ n'apucă nici­odată să se înfăptuiască şi sunt „descoperite“ la timp de h­ai dormiţii noştri copoi poli­ţieneşti. Sistemul este acum în plină floare, îndată ce s’a produs protestul general contra­ asa­­sinărei celor cinci studenţi am­nistiaţi, şi îndată ce guvernul a fost silit să deschidă o an­chetă, nu mai găseşti în ofi­ciosul „Viitorul“ altceva decât co­paţii întregi cu descoperiri revoluţionare, de un senzaţio­nal atât de tragic, încât po­veştile acestea ar fi făcut pa vremuri gloria popularului ro­mancier N. D. Popescu. Dacă ar fi să credem repor­tagiila jandarmilor s ale sigu­ranţei, publicate în gazetele liberale, ar urma că Basarabia e bântuită da cea mai sînge­­roasă în revoluţ­e socială. Dar to­tul e o exagerare voită, sau ch ar o invenţie, cu scopul de a se­ muşama Uza la infinit cri­ma ia pe care oficialitatea le operează mereu şi fără nici o piedică, la socoteala nefericitu­lui lom tor basarabean. Guvernul acesta de călăi şi iacapab­a nu înţelege că, până şi în cazul când toate poveştile ele comp­loturi şi atentate ar fi adevăraţi, încă nu sunt per­mise execuţi­­a sumare şi ne­­co­mo­irea legilor de către autori­tăţile statului.­ Dacă apelul la guvern e za­darnic şi daci însăşi autorită­ţile îşi bat joc de­­ ge şi de dreptate, nu mai râmâne po­pulaţii decît­ să şi facă drep­tatea singură. lată în ce pră­pastie ne împing oligarhii in­conştienţi şi sîngeroşi cere au pur stăpânire pe aceast­ă ţar a­ RENDIATU3 cum pis. m DIN LITERATURA NECU­NOSCUTA lu stricit locul copiilor Afară, în curte. Copiii dansează în cerc, dan­sează şi cântă voioşi : Ploae cu soare, Vreme aleasă, Naşte o mires­mă. Ce creieţi oare ■? Un inel Miti­e­, Copilaş Drăgălaş. Tot mai repede, mai r­epele se mişcă picioruşele după un tact propriu alcătuit de copii. In lumea lor, cu ritmul lor. Nu sa văd nici mame, nici su­­ror , nici tata, ci numai bunici şi bunice. De unde­va, un glas tremu­rat şi ascuns îi aminteşte :­­ — Copii, intraţi... că vin, se apropie! Şi îndată se aud c­­a un fr­eon, alte glasuri ascunte, de femei care repetă eu şi mai multă frică aceleaşi cuvinte : — Copii, intraţ , că vin“ !... Dânsa' se frânge, copiii se împrăştie şi murmurâ, în ne­ştire : Ei vin, se apropie !!! In casă. Sade mama, plânsl, cu su­ghiţuri înecate şi priveşte ra­tăcit, cu spaimă de moarte în ochi: 4— Mândreţea mea, fecioară mireasă... unde s’o ascund ? „Auzi-i cum vin, auzi­­ cum vin“ strigă copiii spărieţi. Ei simt că primejdia e mare— pentru „cei mari“. Sam­aea stă ea’mpierită. Știa că toată spaima e din pricina ei. .. Fame şi Comentarii D. Brătianu şi Ardealul. — Ancheta din Basa­rabia. — Circulaţia pe căile ferate. — Consiliul de miniştri ţinut ieri la Sinaia, a fixat progra­mul nouilor împroprietăriri în A­deal. Cu această ocazie, d­ai­ Ionel Brătianu şi Al. Constan­­inescu şi au rezervat rolul de prezidenţi şi serbărilor de îm­proprietărire, cu scopul—lesne înţeles —de a da acestor îm­proprietăriri o puternică nu­anţă de vecem­ă de partid. Sistemul a fost inaugurat de d. general Averescu, sub gu­vernarea sa de tristă memorie Liberalii îl adoptă astăzi, mai cu seamă că e vorba de Ar­deal, unde d. Bratianu caută prin toate mijloacele să se im­­pue împotriva opoziţiei parti­dului naţional. Dar ceva mai mult. D. Brătianu a hotărât c­a vi­itoarele consilii de miniştri să se de in Ardeal, întrucât în săptămânile ce vin, majorita­tea membrilor cabinetului se vor găsi în fieful partidului naţional. Pentru ţinerea consiliului de cabinet, a fost rezervat chiar oraşul Alba Iulia, centrul din care d. Maniu intenţionează să pornească ridicarea ţarei îm­potriva guvernului. Congresul ardelenesc de la Alba Iulia s’a toc amânat din lună în lună. In schimb, d. Brătianu a fost mai repede la deciziune şi a aranjat un fel de manifestaţie guvernamen­tală In ist nea cetate. Este o sfidare a lui Brătia­­nu adresaţi direct d-lui Mania * * Ancheta din­­ Basarabia co­ntinuă... in taină, niimeni nu ştie ce se face acolo şi ce se pregăteşte. D. general Văitoianu,mi­nistrul de interne, a declarat foarte convingător că gu­vernatorul Basarabiei nu poate fi decapitat, dacă nu există un rapo­t in acest sens al combții de anchetă. Foa­te adevărat. Dar ches­tiunea este: cum a aranja guvernul lucrurile? Adică, ce reze­lt­­ ale comisiuni de anchetă au fost dinainte suge­ate de guvern. * Circulaţia pe căile ferate este intr’in stare mizerabilă. După nenorocitul accident de la Comarnic, inginerii căilor ferata s’au ‘deranjat să ins­pecteze podurile şi au ’consta­tat că foarte multe sunt slabe şi incapabile a susţine greu­tate trenurilor. Circulaţia va sufmi­ mari stagnat­uri. Unde linii au şi Urst scoase din uz pentru un «»re­care timp. Ast­fel, legă­turi Moldovei cu Cspitak tre­bue să se facă prin Bărboşi- Brăila, de­oarece po -urile peste Şi Sarinca născoceşte ua plan. —Aşează mă, mamă, d­e ma­să, acopere mă peste tot cu negru, aprinda’mi patru lumâ­­nări la căpătâiu... de plâns, plângi ori şi cum... Or să crea­dă că’s moartă. Şi da o mi­reasă moartă n’or să se a­­t’rgă“! O sărută mama ,pe Sarinca pe frunte şi laudă, slăvind pe D-zeu, pentru gândul acesta. Patna şi S­iret nu mai prezintă nici o siguranţă. Aceste toate se întâmpla tocmai în vremea când trebu­iau intensificate transportu­rile, pentru traficul de lemne şi cereale necesar aprovizio­nării oraşelor şi exportum­. Planul de refacere a d-lui Vin­­i­lă Brătianu deraiază, ca şi trenurile d-lui Tancred Cons­­tantinescu. Și când te gândești că di­rectorul general al căilor fe­rate era absorbit pănă acum cu grava problemă a distribu­im biletelor gratuite... Ploae cu soare, Vreme aleasă, Naşte-o mireasă... Izbisc cazacii în uşi, sa pre­fac în fiare sălbatice, năvălesc fură avutul, fură hrana şi vor?... O trag pe mamă de haine, pa bunic de barbă ţipă, urla, ameninţă, sparg tot îa cale, sting făchite, răstoarnă masa, cade Sarinca jog şi rămâne în­tinsă, cu faţa desvălită. Mama tremură, bunicul su­ghiţe.... numai Sarinca stă li­niştită, întinsă. Izbeşte cazacul pe Sarinca şi ia stă liniştită, ca şi mai adineaori ; se apleacă spre dânsa şi iese îndată, mor­­măind: — Moartă, Intr’adevâr­! N’a vrut să­­ ne înşele, e moartă într’adevăr !... Ploae cu soare, Vreme aleasă, Naşte o mireasă... Ce credeţi oare ? Un inel Mititel Un mormânt, In pământ... IACOB KALICH Tradus din Iddisch de­­ N. R. Autorul,bine cunoscut şi aprob­at în lumea cititoare de lite­ratură jiddisch, ne-a autorizat să traducem pentru cititorii „Opiniei“ , câte­va din frumoasele sale lucrări.­­ Scenetei de mai sus, îi vor urma­­ şi alte schiţe—icoane puternice din viaţa celor umiliţi. IAŞUL ORFAN Pentru viaţa economică a ju­deţului nostru, nu avem reprezen­tanţi nici în minister, nici în par­lament. In cei trei ani, când Iaşul era refugiul atator unităţi militare, toată economia regiunei şi mai cu seamă producţia celor, a fost im­pusă la o grea încercare prin re­petarea rechiziţiilor, atât pentru animale cât şi pentru furaje• Servizul zootec­nic al judeţului Iaşi a făcut un raport foarte do­cumentat către Ministerul de a­­gricultură, ca să se dee şi Iaşu­lui ceva din iepele pe care le am luat în contul despăgubirilor de la Germani. A adresat şi un tablou despre păgubiţii de răsboi sau crescătorii de vite care ar merita să li se dea din aceste animale. D. Prefect Fântănaru care pe lângă documentele serviciului, cu­personal l­l­emrile , pentr­tu­că era prefect şi la epoca rechizi­ţiilor, a intervenit prin adresă formală la Minister, să se fie so­coteală de raportul serviciului nos­tru zootechnic. Rezultatul: nu s’a dat niă un animal la păgubiţii de răsboi sau crescătorii prevăzuţi in tabloul au ■ torităţei locale. S’au dat Insă iepe unui propri­etar din Bucureşti, care deşi are o moşie in jud. Iaşi, in timpul refugiului se ocupa la Bucureşti, cu întreprinderea celei mai vestite bodegi, bodegi care vor fi şi dân­­sele o crescătorie dar nu de natura celor care pot fi ajutate cu iepe de prăsilă din Germania. S’au dat, ce e dreptul, două iepe din cele mai frumoase aduse din Germania, unui proprietar de moşie, dar care n’are grajduri de crescut sau întreţinut cai, ci nu­mai un garaj şi un automobil. Şi toate a­­stea, pentrucă n’ara cine reprezintă la Centru oropsitul nostru judeţ . Holera la Odessa Chișinau.— Știri sosite de la Nistru anunță că holera face ravagii la Odessa. Z­onia se Înregistrează cite 200 eszari. DIN GERMANIA PROBLEMA LOCUINŢELOR Vorbind despre viaţa, aşa cum e ea în Germania de azi şi în special în oraşul Fran­k­­furt, am atins mai multe ches­tiuni, mai ales de ordin eco­nomic, chestiuni ce au meni­rea a reglementa şi a da as­pectul vieţii dintriun centru, poate şi dintr’un stat al rei­­chului. O chestiune pa care n’am atins-o însă de loc până în prezent, care e destul de în­semnată totuşi, ea formând astăzi. In multe state o pro­blemă de mâna întâia este chestiunea locuinţelor.­­X­Criza de locuinţe este tot atât de accentuată în metro­pola de Main, ca şi în celelalte oraşe. Persoanele care se înscriu la oficuile de închiriere, în spe­cial tinerii căsătoriţi, pentru a-şi căuta o locuinţă, capătă un număr de ordine, care se apropie sau trece de 12000, nu­mai pentru anul în curs, aşa că dacă solicitatorul are vab­­oare, i s-ar­ putea oferi locuinţa solicitată, peste 3 sau 4 ani. Şi criza aceasta de lo­cuinţe cu toate nouile construcţii care sunt numeroase, va persista încă mult, căci toate con­trac­tele vechi sunt prelungite, pe chiria d’inaintea războiului, fa­ra cea mai neînsemnată majo­rare. E de la sine înţeles, că mio­ment în asemenea condiţiuni nu-şi poate măcar închipui des­pre o restrângere a camereior apartamentului său, a cărui oLi.i;iw nnunlA; jxu o moi o. ti*oia parte din ce-1 costă încălz.tul şi a doua din ce-1 costă lumi­natul, căci un apartament com­pus din 5 camere man şi lu­xoase, bucătărie, camera de servitori, mansardă, pivniţe, atenante, pe una din străzile din centrul oraşului, are chi­na variind între 2500—3000 mărci anual. E just că mulţi industriaşi s-au g­ândit la soluţionarea crizei de locuinţe, şi partea nouă a oraşului, ridicată la marginale foburgurilor, carti­erele specifice muncitoreşti ri­dicate da­u încheierea păcii, sunt mărturie a intenţiilor sau mai bine spus a executării bu­nelor lor ifitenţiuni.­ ­­ Dacă din punctul acesta de vedere, adică acel al al nouilor locuinţa lucrătorii şi munci­torii sunt privilegiaţi, ei pu­­tându-şi stabili no­i căminuri, tocmai contrarul se întâmplă cu amploaiaţii, funcţionarii, in­stitutorii, profesorii şi toţi a­­cei care se socotesc ca făcând parte din clasa numită libar profesionistă. Pentru dânşii nu se fie noui construcţiuni pe preţuri acc­eptabile. Aceştia, pe lângă că se sbat In mizerie şi muncesc pe sa­larii, cars’după cum am ară­tat o abii Ia ajung pentru procurarea hranei, sunt lăsaţi la bunul plac al tuturor ex­­plostivtorilor, căci pentru locu­inţele cu contracte’nnoi, preţul nu ara nici o legătură cu cel de înaintea războiului, ci este lăsat la libera înţelegere, între proprietar şi chiriaş. De­­ sine înţeles că faptele sunt noi şi cel ce caută lo­cuinţă neputând rămâne pe stradă, plăteşte cât i se cere. Această clasă de fapt for­mează azi proletariatul, un nou şi adevărat proletariat. N. A. T. Grevei© din America Bucureşti.—In legătură cu greva minierilor din America, se anunţă că proprietarii de mine de cărbuni din Virgi­nia au acceptat propunerea ca preşedintela Harding să facă oficiul de arbitru.

Next