Opinia, aprilie 1924 (Anul 20, nr. 5051-5074)

1924-04-26 / nr. 5073

ANUL'Â? XX.î«* Ne. 5 73, 2 LEI NUMĂRUL SAMBETA 26 APRÎLTE 10 m ABONAMENTE : Lei 600 ... pe un an » 320 ... « 6 luni « 160 . . « 3 » REDACȚIA Șl ADMIN!*T° *' 1 lnVers\tătu B\bioteca UnW Loco ZIAR POLITIC COTIDIAN UN PERICOL ! Alcoolismul şi partidul liberal. Producţia alcoolului a’a mărit după răsboii. Iată un cap îmbucurător ! Nu putem spune acelaş lucru despre producţia grâului sau despn prducţia intelectualâ. Ceasul statului însta!at « sigilii la cele aproape 201 fabrici de alcool din Romaânia Mare, ne arată aceasă minune, bine înţeles câne ceasul merge înainte, nu se pe loc sau nu dâ împoi. Producţia a easta se volatilizează de populaţia nossimi avidă de consumaţie. Ua exemplu din multe : In satu Bereşti s’a consumat anu trecut alcool în valoare de 1 milioane. Bravo bereşieni Gazul este general. In foatt catere şi toate crâşmele consumă din băutura fermecată Vânzarea şi consumarea alcoolului este liberă . Ma marii ziuii au obţinut «licenţe’ pentru vânzarea alcoolului în schimbul unor «onorare » grai plătite. Există un trafic politic al licenţiîor. • Cine a vizitat anii ace.ti'? regiunile muntoase, cu livez de pruni at roate pe coastei« dealurilor şi cari cresc „dir graţia lui Dumnezeu ", va constata că oamenii si o3te neec anaaraie sa consume ba Ier cile şi că zile cu ţuica minunatâ şi sfânta, care astîm pară seiaa şi stinge viaţa, care este considerată ca lea cul celor mai multe boale, până şi pentru boala ăi ochi. Aşa, pomenim Vălenii de Mume a d-lui N. Iorga şi Toplovenii d-lui Mihalache, pemru a nu cita decât doaâ din localităţile alcoolizate. Acolo veţi întâlni, ca şi aiurea, oameni piperniciţi şi copii plăpânzi, idiotizaţi, pntru cari nimeni nu stnge un cuvânt de mântuire.Neamul piere consumat de alcool, întreaga lui muncă şi economie se volatilizează în băutură. La această operă de distrugere îşi are partea atât cârciumandl, cât şi Statul. Iar în timp ce naţiunea se duce, d-l Vintilă Brătianu îşi netezeşte barba cu încasările fiscului merg minunat. Dar acesta încasări de pe consumul alcoolului lovesc în rassa, căci o degenerează şi o omoară. Asta nu preocupa pe un financiar Dacă Statul se bucură de frumosul venit al alcoolului, de ce nu încearcă să stoarcă bani şi din alte pasiuni, că doar beţia nu este singura pasiune a poporului ?! Sfatul are nevoe de bani pentru plata atâtor zeci de ami de inspectori, pentru automobile ministeriale şi prefectorisle, pentru siguranţa şi fondurile secrete, pentru foastele şi viitoarele alegeri... Vrem noi să dispară asemenea chetueli şi luxuri? Vrea să dispară «cetăţeanul turmentat» din timpul alegerior ? Dar cum credeţi atunci câ se vor mai putea face algeri, mjorităţi şi cum se vor mai fura urnele? Partidu liberal poate monopol ll idei,ordinea, cenzura, politica externă, oameni mari și evenimentele capitale; nu este in stare sâ monopolizese alcoolul! Alcoolul este un factor principal de propagandă politică și de entuziasm ; de ce s'ar dispensă de el. Q. T. NOTE Pericol la Ilii! ? Unele ziare continuă să aducă in fiecare zi ştiri alarmante cu privire la ostilitatea sovietelor faţă de Româna. După aceste veşti, s-ar părea că Basarabia a devenit pentru ruşi o preocupare de primul ordin, o chestie vitală pe care caută să o rezolve chiar cu preţul unui mbru. Este locul să reparam şi sa subliniem că se ixrgerează Dovada cea m.'timp de o dă Însuşi rnportun delegaţilor noştri, în comisia Notrului. Ei constată că din partea sovietelor au avut cea mai călduroasă primire şi ca acestea nu intenţionează să ia vreo măsură care ar putea fi interpretată ca ostilă pentru Rominia. E adevărat că în presa străină din apus apar zilnic notiţe, vorbâid da o pretinsa încodare rusoiromînâ. Toati însă d e un substrat interesat, tinzlnd să creeze o anumită atmosferă în jurul conferinţei anglo-ruse doia Londra. Noi n’avem însă nici un motiv să ne alarmăm pe chestia Basarabiei. Inţiu de toate pentru că e un lucru definitv rezolvat, asupra căruia nu mai poţi reveni, pentru câ nu mai este loc pentru interpelări şi indocii. Al doilea, pentru că nu este de loc înţelept ca alarmăm publicul. Panica ce creiază uşor. Am avut ocazia să constaăm că unele afaceri au fost oprite in aşteptarea acelor evenimente imaginare vestite de gazete. Si am mai putut constata ca fapte cu totul străine de un diferend diplomatic, au fost puse în seama lui. Cel mai tipic e recenta cădere a leului, care s'ar datori, după unii naivi, chestiei... Basarabiei. E un incident comic, care arată însă cu noroc a-i liberalii la diversiuni. In adevăr minunată scuză pentru d. Vintilă Bâtianu, această poveste cu bolsevicii da peste Nistru. De apt însă căderea leului se daorește politicei sale financiare si in special legii de comerciaizare care, trecind averele staului pe mina particularilor, sărește în mod comide abi ereidul general al țării. [im DE LI — «.Materialul rău*. Adevăraţii vinovaţi. Răspunderile. Alarma Telegraful ne-a adus eri o ştire: un tren cu materiale şi lucrători, trecând peste podul de beton şi fier de lângă Buzcu, s’a prăbuşit în apă,—fiind-că o botă a acestui pod noi, încă ne dat circulaţii, a cedat subt presiunea trenului. Până acum se cunosc numele a nouă lucrători sau râniţi. Sânt şi morţi ? Câţi care-i numărul total al răniţilor ? Telegramele de azi vor aduce, probabil, floate amănuntele. Organele superioare ale căiir ferate cred că această catastrofă a fost provocată de calitatea proastă a materialului întrebuinţat. Nu ştim cum au fost executate lucrările podului, prin cutre- Pază, în regi»’ ? Oricum însă Direcţia Generală a căilor ferate poartă vina acestei prăbuşiri. De ce organele ei n'au deschis ochii la luarea la primire a podului ? De ce lucrările n’au fost saraveghiate zi cu zi? Chiar prăbuşirea unui pod vechiu de lemn n’are nici o scuză, fiind-că serviciul de întreţinere are datoria să supravegheze cu atenţie şi permanent linia. Dar încă prăbuşirea unui pod nou, de beton armat ? Căile ferate explică astfal nenorocirea , cauza dezastrului este materialul rău. Probabil antreprenorii sri conducătorii regiei ai pus în loc de ciment, colb. Prin aria căiie ferate ?Nu se degajare da răspundere. Materialul dar nu pata fi dus la faţa jusiţiei. Noi îi vrem pe vinovaţii nu cama şi oase. Răbdăm toate jafurile un baut p- bic, atâta vreme cât biurocreţii rămân simpli delapidatori,datori de mită, conteresaţi în afacerile statului... Birocraţii au devenit însă asasini Pofta lor de câştig merge până la crimă. Acei care, în loc să curmere ciment bun, au cumpărat c ment cro it, dar mai eften—sau au adunat pur şi simplu în lnoae colb de pe uliţă, acea şi-au dat seama că, în schimb d cî tgduiţi, viaţi călători pre-nn primejduită. Căci nu ne închipuim câ inginerii care au condus lucrările (siu poate n’au fort ingineri de loc, ci ramoli agenţi electorali de meseria) nu şi-au dat samă de consecinţe. Dar nu-i nevoe nici de ingineri. Un simplu profan ştie că o boltă de pod nu se poate erudi din colb şi fiert această combinaţie nu-i bună nici pentru jocurile de copii. Un tren cu cîţiva lucrători s’a prăbuşit. Nouă ni-i scumpă viaţa fiecărui om. Familiileacelora care au fort mutilaţi sau au murit în catastrofa de la Buzau nu 00 vor consola toată viaţa. Durerea lor va fi numai mărită de refuzul Căilor Ferata de a le plăti despăgubiri şi de trăgănirile fără sfirşit ala proceselor in care avocaţii dala C. F. R se vor încerca să ftfmrpft»naivă && victimele au scos capul pe fe- ] reastră sau au stat pe scări, că au contravenit deci cutărui art.- ’ rel dia cutare regulament și,’ca atare, că sunt posibile—de—de o amendă... la care, la armataruiei, avind In vedere tragicul sfi-sit al pasagerilor, Direcția Căilor Ferate ar renunţa... Dar soarta trenului de materiale îl putea avea un tren de pasageri. Podul era doar considerat drept destul de solid. Altfel Căile Ferate n’ar fi permis nici trecerea trenului de materiale. Dezastrul de la Buzeu să fie un semnal de alarmă. Pasagerii cu trenul sânt în pericol. Dacă ni-i dîisgă viața, trebue să ne întoarcem la carele cu boi. «ij» ....................................— I — X — il p o mi De 3 h. la colecţia brevetelor de invenţiu d a Ministerului nostru de Industrie găsim înregistrat un poient cu No. 4595 în anu 1918 I 1919 cu subiectul: c. Lampa cu efecte explosibile pe o raza de 5 km». Ia urmă descoperim in cursul anului 1919 în liota brevetelor franceze, o invenţie cu un titlu simlar: «Dispositif pour d’heeharger Vele ariciţi de l’atmospé e sur un ■rayon de 5 kilometres». Aceste 2 brevete cu acelaş subiect au fost obţinute de d. C. Vaideanu un inginer român care din cauza dispoziţiei generale contra războiului de atunci, când la Paris sa încheia pacea, nu a putut reuşi să-şi vadă inventa realizată. In No. din 8 Aprilie 1924 al ziarului francez «Le Journal» citim o dare de seamă asupra invenţiei d-lui Grindell Mattews din Londra, constând dintr’o rază inviaibilă emanată da o forţă electrică, care ar avea puterea da a arde, de a topi tot ca să eşte la care, al cărei efecter după indicaţiile altui ziar «Story —se întind până la o distanţă de 5 mile englezeşti. Dar descoperirea aceasta tehnică a fost făcută cu mult înainte de inginerul Vaideanu, după cum dovedesc brevetele amintite mai sus. Sânt foarte puţini aici la România care ştiu despre aceste brevete, deoarece autorul lor, un spirit lipsit de or şi ce iniţiativă comercială, nici n’a încercat să atragă atenţia publicului asupra ideii sale şi a lăsat-o la voia intâmplărei, fără a mai cere concurs de la o autoritate. Mai practici şi mai bani negustori ca noi sau ca francezii, englezii, care încurajează ori şi ce iniţiativă de interes general fâră a o ridiculiza cumse întâmplă des la noi,au ajutat pe inventatorul care a propus o ideie atât de extravagantă. Sa revenim la conţinutul ideiionemie în aceste brevete şi să încercăm a reda un rezumat al lor. Din conţinutul broşurii franceze culegem următoarele: Cu ajutorul spectrului unor lămpi de quarţ de o anumită intensitate, se adună un manunchiu de raze ultraviolete care au proprietatea de a desvolta o energie extraordinară, şi după separare le transmite pin focarul unei oglinzi parabilice construită dintr’un anumit material, până la o distanţă de 5 km. Fiindcă aceste raze sunt uşor absorbite de aerul atmosferă, secretul invenţiei constă în evitarea acestei absorpţii şi propagarea lor la distanţă. Sursa de energie electrică pentru străbaterea distanţei de 5 Kml. este evaluată la 20.000 H. P. care cifră este mică faţă de intinderea aparată pe această distanţă, când numai sursa pentru alimentarea cu curent electric pe aceiaşi distanţă poate fi aproximativ 10.000 H. P. cum este căzut oraşului Bucureşti. Dl. Inginer Vaideanu, într’o conferinţă ţinută în anul 1919 la Universitatea din Bucureşti, a arătat la rezumat conţinutul invenţiei sale, dar a fost ascultat cu oarecare neîncredere de D-nii profesori Universitari cari asitau atunci la conferinţa sa ; şi când «’a adresat Ministerului de Răzbi să-i puie Îa dispoziţie suma trebuitoare pentru experienţă,—care atunci era evaluată la aprox. 300.000.—fr. frs. i »'a promis a i se da numai câte va mii de lei, fapt care descurajîndu-1, inventatorul s’a mulţumit cu satisfacţia de a-şi releva ideia opiniei publica, prin broşura în limba franceză. Unele reviste germane au vorbi acum jxtţiva ani despre invenţia D-lui Inginer Vaideanu, dar cum ea nu fusese experimentată, a rămas în Indiferenţa opiniei publice. Considerăm ca o neglijenţă, atât din partea Ministerului de Răsboi cât şi a inventatorului, că pănă acum nu s’a făcut cea (Citiţi continuarea in papitaj Cronica Tehnică Un dispozitiv pentru capotarea razei magice, a fost Inventat acum 0 ani de un inginer Român Prietenie semnificativă Manifestaţiile de tandreţă intre oficialitateabulgară şi cea română, se înmulţesc pe zi ce trece. Niciodată n’a existat o cordialitate mai deplină latre cele două regate de la Danere. Împrejurările acestei armonii sunt semnificative. Ambele guverne se aseamănă ca două picături de apă în ce priveşte ilegalităţile, cruzimea şi absolutismul de guvernământ. In Bugaria, regimul Tscmcol legifieaza ad hoc, după interesele oligarhiei conducătoare ; suprimă once garanţii legale; loveşte sal , batec în adversarii politici şi în special pune pe comunişti în afară de lege. La noi, regimul Brăteanu procedează la fel. Şi fiindcă dictatura brătienistă a recurs la stare de asediu pertru a opera mai vi ■voe, Trancoful bulgar se găseşte să se menţie la acelaş nivel, anunţând suprimarea parlamentarismului şi instituirea formală a dictaturei militare. Aeastă parte a Europei prezintă astăzi cel mai veritabil ospeţ balcanic, un bieleul rău al cuvântului. Oligarhiile din dreapta şi stânga Dunărei formează o unitate criminală şi abuzivă, într’un ritm de acţiune care dovedeşte caracterul internaţionalist al reacţionarismului negru. L". —“—-.—.St smSHUHtnttftttnam W. . - Atentat contra înunirii In Esial Pip, Bucureşti. Din Tirana (Alibania) se anunţă ca un indi- J vid a descărcat mai multe fo- cari de revolver asupra de- putriului Arghir Rusei, care in 1919 a asasinat la Paris in fi seîul albanez Essad Paşa. Acest Rusei fusese achitat ’ le cum a cu juri din Paria * Ei se revorsese în Albania, cinde lua un rol politic în- \ ie Banat. Starea lui este gravă. * şi «Argus» publică acest al doilea foarte important articol al d-lui inginer Mircea Budarea. Ca o consecință a expunerei făcută în articolul de eri, s’a văzut că una dintre problemele economice cele mai importante, ce se pune în momentul de față pentru noi, este problema valutară. Intradevăr, pentru ca viaţa noastră economică, să capete aşezarea normală pe care o reclamă desvoltarea ei, este absolut indispensabil, ca moneta noastră atât de depreciată, să fie macar stabilizată. Atâta timp cât cursul leului va continua să salte în străinătate când în jos când în sus, tot comerţul nostru şi întreaga valorificare a producţiunei ţării, vor rămâne jocul unei speculaţiuni de noroc. Soluţiunile indicate pentru rezolvirea problemei valutare, sunt numeroase. Nu voi discuta valoarea acerior solutium, aplicarea oricărei dintre ele, cere însă, ca, mai înainte de toate, valoarea leului în străinătate să fie stabilizată. Stabilizarea leului este desigur în funcţiune de nenumăraţi factori, dar mai ales de echilibrarea bugetului statului, în mod real şi de obţinerea unei balanţe active de plăţi în străinătate. Deşi ne găsim in al şaselea an, după încheierea păcii, totuşi moneda noastră, atât de depreciată, nu-şi ure încă cursul ei stabilizat, nici măcar pe pieţele ţărilor a căror monedă valorează aur. Astfel la Zurich cursul leului oscilează mereu între 295 şi 315, iar la New-Yok, unde la 30 Decembrie 1923 nu mai valora decât 05150, iar astăzi de abia 0.5200, a pierdut deci 10 la sută din valoarea sa. Ce importă ,o scădere de 10 la sută la o monedă, care valorează atât da puţin cât moneda noastră, se va zice ? Dar oare este tot una pentru comerţul nobtru, ca dolarel să valoreze când 180 lei şi când 200 lei, sau ca ora sterlină să valoreze când 850 iei când 1000 lei? Desigur că nu. Bugetul actual al staului, este numai în aparenţă echiubat. Nu poate fi considerat ca echilibrat, un buget în care funcţionarii sunt retribuiţi cu lefurile mizerie, in care alocaţiunile pentru materialele serviciilor publice nu sunt suficiente nici măcar pentru menţinerea lor în uultă stare şi care nu dă putinţă datului să-şi plătească datoriile către furnisori lui. Balanţa plaţilor lui In străinătate, este departe încă da a activă. Cela trei miliarde lei hârtie aproximativ, cu care exportul anului 1923 a întrecut floarea importului, miliarde, sari, traduse îa tei aur, de abia valorează 78 milioane, sunt ca etul insuficiente pentru a acoperi nevoile de plată în străinătate, atât ale statului cât și ale particularilor, il producţiune agricolă cu mult mai abundentă decât cea actuală, este deci reclamată imperios, atât de nevoia echilibrării bugetului statului, cât şi de nevoia activării balanţei plăţilor noastre la străinătate. In primul rând, statul îşi trage în mod direct, sau indirect, aproape totalitatea veniturilor sale din producţiunea agricolă. Poducţineaagricolă, ce retitue marele izvor de venituri ale statului, iar populaţiunea rurală, marea nasă impozabilă. Fără o producţiune agricolă abundentă, statul nu-şi poate crea venituri suficiente , şi fără o producţie abundentă, care să aducă o atare de prosperitate marcată populaţiunei rurale—dela care porneşte toată mişcarea economică —statul nu-şi va i putea echilibra bugetul rău, numai cu celace for putea părea la visteria statului, cela 2 sau 3 milioane da orăşeni. la al doilea rând, înclinarea balanţei plăţilor în străinătate da partea noastră, nu va putea predice decât atunci când valoarea exportului nostru va întrece valoarea importului cu suma necesară, pentru ca toate plăţile ce trebuesc făcute de către ’stat şi de către particulari la stră n Statea să, fie acoperite. Această stare de prosperitate economică, nu se va putea realiza, decit al unei elad vom avea o predicţie agricolă dintre cele mai bogate. In anul 1913, când datoriile statului în străinătate erau mult mai mici decât astăzi şi când particularii ne datorau mult mai puţin pe pieţele străine, România mică a exportat pentru 559 milioane lei aur valoarea exportului acelui an Intrecând cu 805 miioane lei au cordnirea importului. Ia anul 1924, când statul şi particularii datoresc miniarde în străinătate, România mai a exportat abia pentru 350 milioane iei aur. Exportul României Mari, trebue de să crească cel puţin încă de două ori, pentru ca să egaleze, in valoare măcar, pe cel al României mici. Ca concluzie a celor de mai sus, putem repeta pnn urmare, că producţiunea neastră agricolă joacă un rol preponderent în viaţa noastră economică şi ca atare, că nu este indiferent ţârii, dacă statul oprimă, sau dacă încurajează poducţiunea agricolă, ci din contre că este absolut indispensabil, ca, cu un ceas mai devreme, să facem toate sacrificiile, pentru a încuraja agricultura noastră. Citiți continuurea in pag. 1 la Exportul României Mari trebue să crească cel puţin de două ori de ing. MIRCEA A. BADAREU