Opinia, iulie 1924 (Anul 20, nr. 5123-5148)
1924-07-22 / nr. 5140
IA. AKUL al XX-la* No. ci 40 pFTM A D K . „ tiniverei^^ T Biblioteca t '1 Loco ©tret _ I. D. Vintilă Brâtianu in misiune D. Vintili Bratianu a por- nit In călătorie prin străinătate . înainte de plecare, mi-' niştrii ţinîd sfat au constatat — în sfîrşit — că ţara trece printr’o grea criză financiară si economică şi că optimismul liberal, oricît ar fi el el de bun pentru discursurile parlamentare, nu poate aduce nici o schimbare, şi nici o nădejde. Trebuiau luate masuri urgente împotriva relelor produse prin aplicarea principiilor economice ale lui Vintilă Brătianu. Se înţelege uşor că ceia ce se cerea în primul loc era o schimbare în oameni şi metde. Ar fi fost natural ca, în urma constatărilor consiliului de miniștri, regimul dezastruos al actualului vistiernic să fie declarat în stare de faliment. Până la o primenire complectă a programului de partid, un interegn, fie chiar deghizat, ar fi pregătit trecerea la o politica economică bazată pe principii mai sănătoase. In nici un caz, pemru căutarea ajutoarelor în străinătate nu trebuia să fia delegat însuși autorul catastrofei, d. Vintila Brătianu, pa care toate cercurile financiare din Apus îl suspectează. Or guvernul, deși a constat criza, n’a vrut sa-i recunoască adevărata cauză şi a trimes tot pe reninistrul de finanţe, autor al nefastului „prin noi înşine“, al comerciazării şi al tuturor celorlalte legi de acaparare a avuţiilor obşteşti. .Procedând astfel, miniştrii au făcut un act de conservare naţional-liberalii şi au lovit în interesele generale ale Statuii." " Ţara nu are nevoe de reabilitarea d-lui Vintilă Bratianu. Ea cere azi stabilirea cura lui monetei şi oprirea cât mai neîntârziată a scumpirii. Mai cere conducători ca să aibă în vedere economia generală a lui şi cu interesele bancare ale unui grup politic respâns. Ţara are bogăţii nenumărate şi cu toate acestea se vede nevoită să o constate că e din ce in ea mai săracă. Singur guvernat se face că nu cunoaşte realitatea sirezistă pe calea indicată de I. Vintilă Brătianu. Mai mult încă, In momentul când recunoaşte criza, se slujeşte pentru realizarea împrumuturilor externe de omul cel mai puţin indicat de acela car, în vara trecută a cureerat o lună de zile între Londra-Paris-Roma pentru ca la sfârşit să închee o mizeră tranzacţie, care fie coastă opt sute de milioane lei comision. Pentru ce și în vara asta tot d. Vintilă Brătianu. Evident, ca să nu reuşească. Perseverenţa liberalilor este cu adevărat criminală. — Y— COLABORARE IN LOC DE FUZIUNE Se cunoaşte apelul la colaborare făcut de d. Maniu, în consfătuirea din Cluj a comitetului de o sută. Venit îndată după denunţarea fuziunei naţional-ţărăneşti, apelul d-lui Maniu era menit să menţie contactul prietenesc între cele două partide democratice, şi să facă posibilă o guvernare comună pentru salvarea ţărei din prăpastia în care a dus-o actualul guvern. Ne am exprimat imediat convingerea că acolo unde n’a reuşit fuziunea, ar putea reuşi colaborarea. Şi nu ne-am înşelat. Un indiciu nou vine să întărească supoziţia noastră. Ziarul ţărănist „Aurora“ declară că apelul d-lui Maniu: „nu va putea lăsa nepăsător partidul ţărănesc“, ci: «Avem convingerea—spune ziarul d-lui dr. Lupu—că partidele democratice ar putea găsi o bază de colaborare între ele, pentru ca cu un ceas mai devreme să îndepărteze regimul nefast de astăzi. Aşadar, ambele partide pot şi voesc a conlucra în interesul ţărei, fără a mai fi hărţuite de neînţelegerile pe care la provoacă problema fuziunei. Poate că o colaborare e soluţia cea bună. Ambele partide vor avea răgaz să se cunoască bine, să se înţeleagă, să şi potolească suspiciunile. Şi numai după aceia ar putea face o fuziune, mai reală, mai sinceră şi mai trainică decât ar fi făcut-o în condiţiile în care s-au urmat ultimile tratative. Citiți în pag. IV-a Ultima ori Impresii de călătorie de PAULA PETREA Vara, călătoria e obligatoare şi impresiile sunt necesare. Cine nu simte nevoia să-şi părăsească cuibul tihnit, unde fiecare colţişor ascunde o taină a sufletului, pentru a-şi petrece o lună de vacanţă. Intre patru păreţi străini, indiferenţi, înăbuşitori ? E goana după altceva, care ne mână neîncetatat şi ne face adesea să nesocotim adevărata fericire. Nu ne e dat să stăpânim, ci să fim vecinie stăpâniţi de instincte, de obiceiuri, de prejudecăţi. Numai acel cuprins de grija zilei de mâne, are puterea să-şi plângă dorinţele, să-şi satisfacă prea puţin nevoile şi să se avânte în lumea visurilor, pe aripile gândului niciodată realizat. Jaiesmul, nu-şi refuză nnimic, dar are puterea de a nu mai putea dori nimic. Câtă poezie aşează visul unuia care nu poate călători, într’o călătorie! Ca departe suntem cu dorurile noastre de realitate şi ce fericit e acel ce nu şi le poate izbândi,căci în clipe de reverie, le vede aidoma, te trăeşte aşa cum gândul său le vrea,nu cum realitatea obicinueşte să ne satisfacă. De aceea e mai plăcut să călătoreşti cu imaginaţia, decât cu trenul Ea când porneşte la drum, face călătorii minunate. Trenul însă, dacă nu te omoară, te jigneşte, îţi atinge individualitatea şi însemnătatea ei, prin faptul că te convinge de la prima clipă, că nu s’a pus In mişcare pentru tine; ba adesea-ţi dovedeşte că tu, nu Însemni nimic. O sardea mai puţin în cutie, poate indispune pe gurmandul care posedă cutia; un strivit mai mult sau mai puţin In tren, se strecoară nebăgat in seamă. Cine ţine la confort cu orice chip, face sacrificiul şi cu o lună Înainte. Îşi opreşte un vagon cu pat. Te culci într’o localitate, pentru ca visând cine ştie ce bazaconii, să te trezeşti a doua zi, departe de locul din care ai pornit. Buimăcit de somn, satisfăcut că trăeşti, obicinuita să preţuim un lucru, numai când suntem pe punctul de a-1 pierde, te «cobori Intr’o gară unde ^mişună figuri necunoscute, indiferente, ridicule. Atergi tu dreapta şi stânga, lovindu-te în primul rând de mojicia celor ce trebue să te informeze când soseşte primul tren care te interesează, căci cine se respectă, călătoreşte cel puţin o noapte şi o zi; altfel nu poate zice că a făcut religiatură. Cum lasă mărirei, ii urmeasă totdeauna decadenţa, din vagonpat, cu multă greutate, abea de reuşeşti să te strecori Intr’un vagon de animale sau bigaje, a unui tren de plăcere. Aşezat pe propriul său calabalâc, meditezi întristat la soarta capricioasă, care te aruncă din înălţimi în prăpastie şi vice versa, când eşti alesul"ei... Când încetezi de a te mai gândi la tine, pentru a admira natura, constaţi, că vagonul are ferestrele prea mici, prea sus şi prea opace. După câteva ore de plăcere, singura dată când plăcerea are durată mare, schimbi trenul. Pe o căldură tropicală, când intri latr’un vagon unde mirosul de iedoform de pildă predomină, inăbuşindu-te, bucuros că din mila călătorilor istoviţi şi ei de plăcere, oamenii fericiţi sunt mininimoşi, ai găsit un colţişor să te aşezi. Începi să eugenţi cu seriozitate la neghiobia ce ai săvârşit. Judeca ta rece, te dojeneşte, obiceiul, care totdeauna învinge fără argumente, iji şopteşte: «Toată lumea se duce vara undeva. Ai nevoie să te odihneşti, după an an de muncă încordată». Şi convins că-ţi îndeplneşti datoria către tine, te laşi în voia gândului, ce-şi făureşte planuri de petrecere, de veselie, de mulţumiri noui. Ajuns în gara ultimă, sari din fuga trenului de teama că nu vei găsi o trăsură care să te ducă la Hotelul unde, depanând stăroinţe egale cu cele necesare ca să ocupi un nost Înalt, fiind în opoziţie, ai objinut o cameră mică, cu fereastra în curte, deasupra bucătăriei, de unde zeci de vecini te pot urmări în cele mai intime mişcări şi fapte obligatorii.... Dacă totul ar merge fără greş călătoriile n’ar avea nici un farmec. Peripeţiile produc impresiile şi în dorinţa noastră de a schimba, toate aceste neplăceri alcătuesc mulţumirea. Ajuns obosit, istovit, enervat, afli că numai tu ai mers înainte, iar bagajul a stat pe loc, întregul tău avut, rămas în voia soartei... Ce dureros e să constaţi în fiece clipă, că depinzi de Împrejurări, că nu poţi nimic determina. Te resemnezi şi de data aceasta şi te culci. Noaptea aduce mângâere şi sfaturi Înţelepte. Dă? nu e chip să Închizi ochii. Abia acum apreciezi patul tău lăsat departe, în părăsire, cu impresia că nu te mai satisface... Numai prin comparaţie căpătăm măsura valorii lucrurilor... Ce moale, ce plăcut şi ce des- ChidlionOnoarea Io pag. Ifet ZIAR POLITIC COTIDIAN 0 al Ziarului Ttribuna Basarabiei» precizează un lucru interesant. Anume, publică data' și numerile mai multor rapoarte^ oficiale prin care un domn N. Cassert din Chişinău este arătat ca spion ţarist, demn de a fi internat in caz de mobilizare : comandamentul militar chiar voise să-l aresteze. Dar cine-i acest domn Cassert ? E senator liberal, stâlp al brătienismului in Basarabia! Iată cu ce elemente liberalii s au textins» peste Prut şi neagă unui Stere sentimentul patriotismului şi însuşirea de exponent naţional al Basarabiei. Cazul Cassert, adaugat la multe alte de aceiaşi natură, lămureşte pe oricine câtă autoritate au liberalii noştri de a calomnia pe ţărănişti, acuzându-i că se asocieze cu duşmanii patriei şi că primejduiesc integritatea Statului român.... Oligarhia brătienistă nu este numai ipocrită, ci deadreptul periculoasă interesului național. L*. Actualităţi din afară Cele mai frumoase picioare —La Londra s’a organizat an concurs al celor mai frumoase picioare. Au participat 8100 femei din toate părţile Marei Britanii. Premiul untăiu da 50 lire sterline (peste 5o.ooo lei) a fost decernat unei dansatoare da varieteu, al cărei picior a fost proclamat de juriul de competinţe drept un model de perfec ţiune.* Cruzimea unor studenţi germani.— «Allgemeine Zittung» din Manich anunţă că nişte studenţi au atacat şi stropit cu vitriol. In apropiere de Wurzburg, trei doamne care purtau cocarda republicană cu ocazia congresului femeilor germane, care ia ţinut de curind în acest oraş. Victimele acestui oribil atentat Pan ales cu arsuri grave , studenţii au fugit. * Preblecit pentru marii muzicanţi.—Este interesant de ştiut care sânt preferinţele muzicale la publicul de azi. Gustul muzical evoluiază; operele marilor compozitori suiar patima vremii ca orice altă producţie omenească. Pentru a fixa preferinţele muzicale ale momentului actual, o revistăengleză a făcut un plebiscit întrecetitorii săi, cerându-le să răspundă cari sânt cei mai mari muzicanţi ai lumii. Rezultatul, în ordinea voturilor, a fost următorul: Beethoven, Wagner,Bach, Mozart, Brahms, Schubert, Chopin, Mendelsohn, Debussy, Bizet. Două măsuri —«CAZUL STERS» SI «CAZUL A. C. CUZ» — De VT8 a şase ani d. C. Stere, profesor de drept constituţional şi administrativ pe lângă Universitatea din laşi, a fost suspendat de Ministrul Instrucţiunii Publice din acest post—după avizul Facultăţii da Drept. Această suspendare s’a făcut in vederea unui proces, care n’a şi început la Cartea Marţială din Bucureşti. 15 [De-atunci şi până acum pro- I cesul nu s’a judecat—deşi chiar : d. t. Stere a cerut de mai multe ori acest lucru. Dosarul I s’ar fi pierdut. Dar nimeni— afară de «Universul», poate— nu l-a învinovăţit pe d. Stere de I sustragerea dosarului. I Şi care-i culpa d-lui Stere ? I Dr-sa, ca publicist, a susţinut in chestia externă altă teză decât oficialitatea şi, în parte, decât opinia publică. j $ Deci o vină da idei, pentru care se cere pedeapsă—înainte de stabilirea răspunderilor pentru vinovaţii de fapte. D. Stere, In aşteptarea unei judecăţi care nu mai vine, aost suspendat de şase ani din I Invăţămlnt—fără să şi fi propagat vreodată ideile dela catedră şi făclndu-sa suprema Dimensă de a i se da ca suplinitori la catedră pe d. Florinei Sion. : * Dar mai există un «caz» la Universitatea din Iaşi—«Cazul Cuza». D. Cuza de ani de zile şi-a transformat catedra un m loc de propagandă huliganică. Adepţii săi au devastat redacţii şi tipegrii, au spart geamuri şi au molestat oameni pe străzi. Ba mai mult, d. Cuza a înlocuit la examene criteriul de promovare — în locul ştiinţei, d-sa a pus religia. Studenţii mozaici sânt trântiţi la examen, numai şi numai din pricina religiei lor. D. Cuza nu se opreşte aici. D-sa îşi şi bate jic cu cruzime de aceşti studenţi, intrebându-i la examen ca ideie au In chestia «jidănească». Cu sistemul acesta, d. Cuza a reuşit să găsească câţiva studenţi evrei care i-au bătut la strună, repetându-i teoriile din «Unirea». lată care-i activitatea profesorală a d-lui Cuza. Totuşi guvernul nu-i dă in judecată, nu-1 suspendă—ei-1 lasă să agite mai departe studenţimea, împotriva căreia autorităţile iau măsuri, oprindu-se Insă ca respect In faţa catedrei profesorului de economie politică. * Iată sistemul * celor două măsuri aplicat de Ministerul de Instrucţie «cazurilor» dda Universitatea din Iaşi. Chestia stă In marea deosebire dintre concepţia d-lui Stere şi a guvernului. Acesta se împacă mai degrabă cu ideile , d-lui Cuza, şi nu numai tn propaganda antisemită, dar şi’n chestia externă. D. Cuza—cum se ştie—a fost autorul faimoasei soluţii:—Să ne dăm mai Intăiu cu Aliaţii, ca să luăm Transilvania "şi apoi cu Nemţii, ca să luăm Basarabia !... D. Cuza visase idealul integral... aşa cum l’a şi realizat. E M —mente lunare pentru băi şi staţiunile climatertce ! ÎNSEMNĂRI MARȚI 22 IULIE *924 ABONAMENTE : Lei 600 ... pe un an c 320 . . . « 6 luni » 160 . . . « 3 luni Un subiect de actualitate ni-l oferă isprăvile banditului Terente. Acest important personal s’a făcut rege peste bălţile Brăilei pe care le cutreeră in lotca lui neagră, fără controlul şi fără concurenţa nimănui. Din acest cuib umed, Terente îşi face apariţia prin sate , chiar In oraş, dă lovituri Inadrăzneţe şi se reîntoarce cumâna plină. Spirit original, Terente a furat şi două domnişoa- re. N’a fost vorba de o aventură sentimentală, ci numai de un mijoc pentru extorcare de bani. Banditul nu s’a atins de graţiile domnişoarelor (cel puţin aşa afirmă ele; şi de adial, se pretinde că Terente ar fi tipovan) ci le-a ţinut ca zălog până ce a încasat câteva zeci de mii de lei ca preţ de răscumpărare Dar câte n’a făcut Terente !... Toate isprăvile banditului se comit sub ochiul poliţiei şi jandarmilor, fără ca acesta organe ale ordinei pubice să le poată Împiedeca sau să puie mâna pe făptaş. Mulţi blamează poliţia urbană şi rurală, făcând-o incapabilă. Noi sântem drepţi şi deaceia respingem blamul. Odată ce ani de zile oligarhia noastră a destinat poliţia să inventeze comploturi comuniste şi a specializat jandarmii In anuzuri electoraie şi farfuri de urne, de unde voiţi ca organele da ordine să ştie a prinde bandiţii ?... In vremea «comploturilor» comunistefinalmente obligatorii, Terente a avut răgazul să-şi exercite vastele lui calităţi de îndrăzneală, hotărâre, dibăcie. Dacă s’ar găsi un pumn de cetăţeni cu astfel de calităţi, pe care să le utilizeze In bine, faţa României ar fi lesne schimbată... Dar Terente o va sfârşi rău, în cele din urmă, căci forţele militare desfăşurate împotrivăi, vor trebui să-i vie de hac. Banditul şi-a greşit cariera. Dacă, de pildă, s’ar fi tineris In partidul liberal, ar fi putut ajunge ministru... R. : Terente . _ CATEVA NOTE Banditul Terente a pus ţara in stare de război. Un formidabil front de luptă a fost stabilit la bălţile Brăilei, cu trupe de infanterie, artilerie, marină şi aviaţie. Se vor publica comunicate oficiale, se vor face avansări şi decorări pe câmpul de luptă, se vor combina afaceri cu aprovizionarea etc. etc. Ne permitem a da un sfat Consiliului superior al apărarei naţionale. Nu care cumva să pue frontul Brăilei sub comandă d-lui general Iliescu-Turtucaia , căci altfel — deşi Terente e unul singur—trupele noastre vor fi bătute la sigur. Ba chiar riscă a cădea prizoniere în mânele banditului. * * * „Viitorul“ anunţă că s-au mai descoperit câteva comploturi comuniste. Asta înseamnă că guvernul e gata să aplice gheşeftul comercializării .... şi are nevoe de diversiune. * * * Ministrul justiţiei a declarat că palatul administrativ din Iași va fi inaugurat la 1 Ianuar. In ce an ? omun drui SERVICIUL DE CAMION A. C. F. R. Ultimul număr al Buletinului Camerei de Comerţ şi Industrie şi al Bursei din Iaşi, publică următorul articol lămuritor, intr'o chestiune care interesează îndeaproape atât pe comercianţi, cât şi publicul consumator. * In multe oraşe din ţară, unde este înfiinţat serviciul de camionaj al C. F. R. dar in exploatarea diferitelor persoane influente pentru transportarea mărfurilor sosita in gară pentru comercianţi, s'au ridicat protestări unanime şi îndreptăţite. La Camera noastră de Comerţ e’au adus nenumărate plângeri in scris ale negustorilor loviţi de acest nou loc pentru folosinţa unor concesionari care şi-au creat un venit dintr’un serviciu pe care pa lângă că nu-l îndeplinesc la vreme pentru ca să nu ridice macar pe această chestiune protestări, dar taxează aceste transporturi la voia întâmplării şi tn mod cu totul exagerat faţă de cei ce transportau mai înainte. Este cu desăvârşire de plâns felul In care se face acest serviciu. In cela mai multe cazuri coleteie se aduc cu totul tardiv, unele din ele din acelaş transport şi fdl da mărfuri se aduc iatr’o zi, rămânând ca restul să se aducă când acest serviciu de camionaj va avea timp. Comercianţii reclamăcă, nefiind avizaţi de sosirea mărfurilor li se aduc coletele, la domiciliu, fără ca cei de la Serviciul Camionaj unui C. F. R. să a controlat dacă coletul este violat şi astfe comerciantul destinatar găseşte mari lipsuri de mărfuri, cari cu greu se mai pot constata în urmă, odată marfa ridicată din magazia gărei. Inchipuiţi-vă un comerciant căruia ii sosesc câteva colete cu mărfuri contra ramburs şi cum (Citiţi cotinuarea în pag. II-a)