Opinia, august 1924 (Anul 20, nr. 5149-5173)

1924-08-05 / nr. 5151

* K ANUL al XX-lea No. REDACțIA $S ADMINISTRAȚIA m­m B\bioteca, \j­t1000 «srK?S88 Diplomații ii ban­cherii s’au Inteles In ultmele zile, lumea întreagă a asistat la lupta crâncenă şi neîntreruptă oar a se desfăşura la conferinţa din Londra. Intra bancheri de o parte şi conducă­orii statelor de alta. Emoția produsă de acest opginal match esta perfect explicabilă: cei doni adver­sari sînt In acelaşi timp cei doi factori care hotărăsc asi pacta sau rftshoial, sărăcia sau belşugul popoarelor de pe g­obul întreg Niciodată poate nu s au pus mai clar In evislnţa defectele şi a­­vantajele organizării capita­liste a statelor moderna ca la această ultimă conferinţă, unde­ste, lucrat cu o since­ritate de o neobişnuita în­drăzneală. Bancherii au s-au sfiit să formuleze condiţii care puneau într’o situaţie delicată principiile de con­servare a două state. Numai sforţarea aproape supraomenească a d-lui Her­­riot a putut în cele din ur­mă să împace interesele de garanţie ale capitaliştilor a­meri­cani cu necesităţile de apărare ele belgienilor şi francezilor. Oricum, înţelegerea dintre bancheri şi diplomaţi este un semn bun, un semn de linişte. Sub el se închis primma parte a conferinţei de la Londra. Mine odată cu sosirea de­­ligiţilor germani, începe faza a doua în această la­borioasă adunare. Problemele care se vor discuta nu vor fi din cele mai uşoare, şi trebue să ne mai aşteptăm încă la cîteva momente critice în cur­sul tratativelor. Totuşi se pare că succe­sul conferinţei de la Londra e definitiv asigurat. Alarmisoiul demascat Alarmismul necugetat al presei guvernamentale, care a însoţit măsurile excepţio­nale aplicate fără nici o utili­tate, şi-a îndeplinit efectul nenorocit Presa din străină­tate publică tot soiu de ştiri fantastice asupra anarhiei re­voluţionare care ar domni­­ România. Această situaţie compromiţătoare ne-a fost creată de guvern tocmai când d Vint­ră Brătianu so­­cită un împrumut la Londra Guvernul s-a grăbit să trans­mită în străinătate un comu­nicat liniştitor. Dar nu va putea fi de mirare dacă străi­nătatea nu va mai crede co­mun catele guvernului român. Regimul d lui Brătianu nu mai prezintă pentru nimeni ga­ranţii de seriozitate. Alarmomul a fost demas­cat şi la locul lui de origină, în Bulgaria d­itaturei l­u­i Tzancof. Miniştrii bulgari au părăsit prea devreme pru­denţa şi s’au grăb­i să ceară sporirea efectivelor militare. In acelaş timp a reeşit în e­videnţă că adevăratul pericol bulgăresc este acel al bande­lor de comitagii, sprijinite de oficialitate şi care au reî­ce­­put incursiunile în statele ve­cine. Grecia şi Serbia au descopert manevra, smulgînd masca hipocrită de pe figura şovină a guvernanţilor din Sofia Numai d. Brătianu s’a lă­sat proptit de şiretena bul­gărească şi a căzut în cursa alarmistă care a compromis din nou şi foarte grav, inte­resele statului român A. SITUAŢIA LA TEATRUL­­ NAŢIONAL DIN IAŞI NOUILE REPARATION! LA CLĂDIRE, MOBILIER SI DECO­RURI— BUGETUL.­ SALARIILE ARTIŞTILOR. Actualităţi din afară Câad s’au căsătorit oa­menii mari. — Un publicist curios a vroit să afla la ce v­âs­­tă »’au căsătorit oamenii mari. El a aflst următoarele : Dante a fost cel mai g­ăbit, luinda-şi soţ­e la douăzeci şi pa­tra da sul Mozart s’a însurat la d­e ase­ri şi şase de ani. Fran­ken da asemenea; Napoleon, lord By­roa şi Washington la douăzeci şi ş­apte; Ro­asim­ la treizeci (şi, a doua oară, la pa­­truzeci şi patru ani); Schüler la treizeci şi unu, A­rstofan la trei­zeci şi şase, Luther la patru­zeci şi doi, Baffin la cincizeci şi cinci şi G­if­ibe, aproape la şaptezeci de ani. * Drama!« gelozi«’.— O dra­mă misterioasă a făcu­ mu de mult două victime din institu­torii ergtejî William H­olmes și G­eorge Kay, ambii In vrâstă as 40 ani. Ei mergeau K­atr­ună de la R­­ar­hite la Dockland. Când ajunseră lângă un pod, se auzi o detur­ătură de revolver și Kay căzu, ca un glorie Ia ceafă. O altă datină cu o armă nu«­maidecât şi Holiaesteăza cu o ra­nă In tâmplă. Fu găsit cu mâ­na crispată pe un revolver. Cei doi oameni măriră după câ­teva clipe. D.Daraa aceasta a impresionat tot ţintel. Cei doi institutori trăiau In perfecţi cordialitate şi se vizitau adese­ori. Poliţia a găsit la Holmes o scrisoare închisă adresată unei tinere femei din vecinătate. S-a dovedi­tn urmă că drama a a­­vut drept cauză gelozia. EXPUNEREA D-LUI C. R. PENESCU DIRECTORUL TEATRULUI La solemnitatea inceperei repe­tiţiilor teatrale, care a avut loc Vineri 1 August, d. C. R. Pe­­nescu, directorul Teatrului nostru Naţional, a făcut artiştilor o lar­gă expunere asupra situaţiei ma­teriale şi artistice a teatrul­ui. D. Penescu a precizat multe date şi amănunte de un interes netăgăduit; şi de aceia socotim alii 'a pune la dispoziţia cetitori­lor textul compleet al expunerei d-lui Penescu. O facem in cele ce urmează : I Doamnelor şi Domnilor, ■ D­uxmiile v.îa t e. conform le­­f gei ieaîraîor, aveţi nn d legii jjmn co iavul da administraţie. E­l esti un cenzor al operaţiunilor administrative şi financiara. De la el, fără îndoială, culegeţi in­­formaţiunile ce vă interesează Delegatul dv., Iasă, nu vă poa­te face o expunere mai detaila­tă, şi de aceea mi-am pro­us ca, astă­zi, să vă fac eu, o da­ta de fermă generală asupra mersului administraţiei, părţii fi­nanciare şi a teatrului din 2 LEI NUMĂRUL ZIAR POLITIC COTI­DI­ANI NOTE Reînvierea­­unei glorii D­omcuţanu din Baia Mare a fost­ zvirlit In aer cu pat cu tot, prin explozia unui cartuş de draamiti­ Faţă de grandoarea destructivă a a 111 o r explozii de piratechinl, trenuri şi depo­zite, simpla săritură pănă In pod a unui cetăţean Invălit In plapumă şi cu somiera In spate, nu poate t­ă impra doneze sen­sibilitatea noastră extrem de rafinată.—In materie la catas­­trofe suntem definitiv blazați. Dar dacă ne-a fost dat să vedem dezastre at It de felurite, grozave sau ciudate Incit nimic nu ne mai poate surprinde, în schimb cauzele lor se prezintau pănă acum veşnic sub acelaşi aspect de «mînă criminală a unui complot bolşevic». Da aceia clnd ara aflat că nenorocirea d-lui Şoncoţanu are o altă explicaţie am fost dacă se poate spune, la cîntaţi. Şi bucuria noastră a crescut la o culme recunoscind aici prezenţa unei soacre’ factor destructiv cu renume bine sta­bilit in toate epociile Istoriei. Oricine va recunoaşte că gloria negativă a mamei soacre din timpul răposatului Marion tră­­eşte azi o epocă de ingrată de­cădere. Alte nenorociri şi pe­ricole au redus la tăcere pe cea mai înverşunată duşmană a oa­menilor însuraţi. Şi se pare că In mare parte atributele i-au fost uzurpate de Însăşi fiica ei, soţia, care a devenit azi de spc­­tal crud şi neindurat al căsni­ciilor. Glasul soacrelor e acope­rit da al nevestelor,­­ care nu cer numai «atenţie şi respect», ci comandă toalete, vor vile­giatură şi baluri, pretind mobilă ,ca la cinematograf», zece ser­vitori, maşină la scară. Totuşi vechiul antagonism dintre ele­mentul matur feminin, al fami­liei şi ginere a fost numai vre­melnic Întunecat şi este departe de a dispărea. Cazul soacrei de la Baia Mare dovedeşte afirmaţiile noastre, şi confirmând şi o lege biologică, după care mama îşi apără copii cu Înverşunare împotriva oricărui străin. Dacă, la loc să ce slu­jească de unghii, de apă fiartă sau da andrele, mama doamnei Şoncoţanu dela Baia Mare a’a servit de dinamită, nu e vina ei, ci a progresului, care duce In carul său, ca şi corabia lui Nie, toate vieţuitoarele pămân­tului. Şi dacă, urându-şi ginere’,e a consimţit să-l scoată din lumea In care probabil nu era de loc fericit, eroina noastră s’a arătat îndatoritoare şi înţeleaptă. Grecii susţineau, cu mare a­­parenţă de dreptate, că cel din­­tăi dintre lucruri este să nu te fi născut, şi al doilea să mori cât mai cu aici cu putinţă Ma­şina infernală de la Baia Mare a slujit la demonstrarea * acestui adevăr*, uitat In veacul nos'­ru, ca şi soacrele. I Citiți in .pag IV a Ultima mă punct de videre artistic. Acum un an şi jumătate când am ven’t în conducerea teatru­lui, am găsit clădirea atât a teatrului cât şi a uzinei, în in­terior cât şi’n exterior, In’r’o stare deplorabilă. Uzina funcţio­na rău, d­e cauză că vatra ca­­zanelor era sfărâmată, şuruburi­le şi robinetele cazanalor func­ţionau cu greu, iar ţevăria nu putea transmite toată căldura de­oare­ce nu fusese curăţite de mai bine de zece ani. Peste tot ploua In interior, cerce­velele fe­­restralor putrede şi fără gra­­muri, scările ce duc la maşini ca şi cele de la etaj, deteriorate complect. In clădirea teatrului, ploua deasupra scenei şi’n pă­ţite ei laterale. Bolta ce susţine culoa­rele ce duc la staluri, crăpată şi susţinut­ă in sub toi de opt popi de lemn. O conductă dela ele ete crăpată încât infecta in­teriorul teatrului. Fotoliurile In sală, balcoane şi galerii, In ma­­re foarte sfărâmate şi toate mâ­nieriie fotoliurilor din sală ne­căptuşite. jjPodele la sală, cu­­loarii, balcoane şi gru­­rit ne­­văpaite de când s’a clădit tea­tral. Dinamul acumulator din sub­sol, rezemat numai de o caşă de un centimetru de baton, de oare ca totul sub el se prăbu­şise. Canapelele din sala de fumat şi biiet ffărâmate cu desăvârşi­re, iar acele din promenadă nu mai existau. Parodoselele de la culoarele sălii şi acele de la loji prezen­tau gropi precum erau într’o vreme străzile laşului. In acelaş atare sa găseau şi parodo­selele lojetor. Păreţii şi plafoanele cu un aspect de ruină. Lipsă de apă are la opt ore seara când se închide debitarea in oraş, ceea ce face ca în timpul aces­ta, în caz de incendiu, să nu sg© piată evita un adevărat de­zastru. Decorurile şi costumele re­duse la atât încât nu există de­cât un singur plafon pentru o cameră mare, încât când scena regrezeala o cameră mică mij­locul plafonatei ce mărginea la păreţii camerei. Nu mai enumăr alte detailii, ca gunoaiele din pod, sub satel teatrului şi acele din uzină pre­cum şi altele peste care trec. Da la început na am putut remedia nimic, fiindcă venisem aici în Ianuarie şi apoi lipsea principalul: banii. Am intervenit la minister pen­tru a obţine banii necesari şi d. ministru cu cea mai mare bună voinţă, recunoscând nevoite tea­trului, a făgăduit că va da su­­mela necesare. Dorinţa şi voinţa d-tei mi­nistru nu s’a putut realiza fiind­că bugetul nu-i perm­tea să în­deplinească făgăduiaţa dată. Teatrul, însă nu putea râmîna în starea în care îl găsisem, şi atunci, pe răspăr­derea mea, am întreprins reparaţiunile strict ne­cesare, pentru a nu fi silit să închid teatrul. Trebuia să închid teatrul fiind­că, îa principii nu zisa nu mai putea funcţiona şi nu puteam tea răspunderea pră­­buşirei boltei de la entearete stalurilor, perderea dinamului, şî stricarea decorurilo­r prin ploile ce cădeau pa scenă. Cu credi­tu­ mea pe piaţă, am făcut par­te din aceste reparaţiuni, am fă­cut decoruri, costums, şi alte mici b­bunătăţiri. Arai acesta !*’a p­ălit tot ce mia făcut anul trecut, graţie a-lui ministru Mârzeacu şi Pre­­şadiateiai comisiane! interimare, cărora trebue să le aducem mul­ţumirile noastre. Atu! acesta d. noinistru Le­pădate ne-a alocat 5oo,ooa iei. Cu această sumă, vom acoperi partea cea mai stricată a uzinei, se vor face din râpa toate feres­trele și scările ce duc la ca­zane. Sper că d. ministru al artelor să ne mai acorda o sumă pen­tru a aşeza In podul teatrului (Cititi peaflmnarst la pig.ll-4) r­t *a * « Romanul fără capăt al fderaerei de la Bîrnova ATENTATĂ CU IMAGINATIA, DAR FARA PROBE CONCLU­DENTE. — PROBABILITATEA MAI ÎNTEMEIATA A UNUI SIMPLU ACC­DENT Afa­cer­ea deraerei da­ns Bâr­­nova a devenit o poveste tot atât de lungă și complicată ca și isprăvile lui Teren­te. Repor­terii harnici urmăresc cu o am­plificare are pasiune ancheta la­borioasă dar plină de decepţii, întovărăşită de convingerea că ar fi vorba de un atentat,—con­­vingera afirmată de prima care îşi închipue că ar avea răspun­derea cal puţin morală, în cazul unui accident* * Ca atâtea zile se fac propuneri la jurul aceloraş baloane şi a timpului necesar pentru deşuru­­barea lor. Unii afirmă că aten­tatul era materialmente posibil, şi dau argumentul uşurinţei re­­lative de a se desface o Îmbu­cătură de sine, plus faptul ei alături de linie s’au gătit şuru­burile Întregi, iar mai departe Intr'un tufiş, cheia «franţuz» cât despre şină, ea ar fi toet de­plasată înăuntru. Alţi susţin tocmai contrarul Cina ştie ce «franţuz» s’o fi gă­sit ! Gât despre şuruburile de lângă linie, stribateţi de curio­­citate calea ferată tji veţi găti adeseori şuruburi înşirate de-a­­lungul liniei, rămase probabil de la reparaţîuni. (Chiar se spune că la partea locului linia ar fi fost reparată acum o lună). "■ Comunicatul oficial al Direc­ţiei C. F. R. a o­bţinut a­­doue­zi după acredent, că linia a fost desfăcută pe 12 până la 18 metri. E vorba deci de două sai trei îmbucături de şină. Admi­­ţâid că numai una din linii ar fi *bît demontată, urmează a ee fi'desnrobat 12 %»au 18 baloane Operaţia deşsrtMrei se face cu foarte mare greutate, tntrucâ materiile au partea de jos foarte apropiată de pământ şi se lasă dificil prinse şi întoarse de chee Dar deplasarea șinei înlăun­­tru ? Se știe că șina e fixată II traverse prin pi­oane lungi de 10—15 centimetri, al căror ca­păt tncârligat strânge paternic bordsra şinei. Trebuiau smuls« j multe piroane dintr’acestea, cat întoarse cu cir­igele In afară sau deplasată șina din ctrlig« prin formidabile bătăi cu cioc*' m­l. Ei bine , era oare posibi ca operația aceasta titanică i deplasării liniei, plus desfacere« a cel pu­tin 12 baloane, să « fiCă In 15—20 minute, pe Iota nerec, fără zgomot și sib emo­ţia f­irei de a fi prinşi asupr« faptului ? Dar ce mai obiectează ceva SÎ admitem că — deşi la S Km. după staţie, daşi tren ex­pres (cu mers obligator de ac­celerat), deşi panta era respec­tabilă—să admitem zic, că tre­nul venea numai cu 30 Km. pe oră. Aita face peste 8 metri pe secundă. S’a afirmat că imediat eu ma­şina a ieşit din şină, mecani­cul a horm­at la maxim, iar după aceia locomotiva a sărit de pe terasament. Da? pentru a avea intuiţia celor Întâmplate şi a mim­i frina, chiar de-ar fi fost Dumnezeu, încă i-ar fi trebuit mecanicului două secunde, a­­dica 16 metri parcurşi după de­­racta,a ceia ce Înseamnă că Io­­motiva avea tot timpul să re­morcheze trenul în șanț. Dacă Insă admitem că procesul de desfacere a şinei s’a Îndeplinit I sub roţile locomotivei, Inte’e- I gem că mecanicul a putut ma­­­nevra—cu pricepere și devota- | ment—ctteva secunde material­­­­mente necesare, pentru a re- i duse catastrofa la limitele a­­­­cidentului cunoscut. * ; Exist! deci tsmsi safi­­j cient pentru ts­za simplului i accident. ] De ce atunci se fa­ce a- i larma certitudine! unui a­tentat ? De ce se precizsa- I să existența unori mini­­­criminale care In mod lo- 1 gic trebuiaaică se găsszscă . incă la fața locului ciad , s’a Intimplat nesoroairea, şi " oare "totuşi s’&a evaporat , fără urmă In faţa anchetei , Începute imediat şi cont­­­i nuntă cu rigurozitate până­­ astăzi ? Da ce să se dea­­ oficiosului „Viitorul“ prilej de a repeta bazaconii şi a face să se cre&dă c& trăim Intr’un mediu de anarhie şi crimă ? A fost timp destul pentru calmare şi ref­ecţie. Să lăsăm deoparte poveştile os­­faso­şti, comunişti sau t­e­r­rorişti , să lăsăm chiar în­ I ori­minările de neglijenţă. Ştim doar cu toţii că un şurub, sau orice piesă de fier, capătă uneori atlta slăbiciune ascunsă, sub muş­cătura implacabilă a ru­­ginei, îscăt ajunge să se rupă p& un pxf la o prs- I simn»­oc-va mal puternică ' I O fatalitate nenorocită— I estsfc-i tot! Rep. I MARȚI 5 AUGUST 1924 ABONAMENTEI Lei 600 . pe un an 9­0 c 320 ...» 6 luni ! CÂTE­VA NOTE După o neobosită activitate de.... reportagii prin ziare, chestia acciden­tului de la Bârnova, a fost deplin limpezită­­ la mijloc mina unui cri­minal ! Mai rămîne a se descoperi dacă-i vorba de mina dreaptă sau stângă a criminalului în chestie ! Teatrul Naţional din Iaşi şi-a inau­gurat repetiţii!» cu o piesă subver­sivă : «Trandafirii roşii» de Zaharia Bârsan. In aceste vremuri de stare de ase­diu nu pot fi îngăduiţi decit tran­dafiri tricolori.* * * Fruntaşul socialist belgian, d-nul Vandervelde, fost ministru, şi-a a­­nunţat sosirea la Bucureşti, cu inten­ţia de a participa la cîteva Întruniri­­ socialiste. D. general Holbau se prăpădeşte de râs de prostia belgianului... «­u . . iv­ui PODGORIE IIAŞULUI ACTIVITATEA SOCIETĂŢII VI­TICOLE-PRIMUL BULETIN METEROLOGIC-VITICOL Duminică 28 iulie c. societa­tea «Viticola» Iaşi a ţinut şedin­ţă In localul său discutând despre situaţia viilor In podgo­ria Iaşi, la anul acesta, execu­tarea lucrărilor în vii, preţuite vinurilor recoltei curente, com­baterea fraudator şi alte măsuri protectoare pentru vii şi pod­goreni.­­ Tot la acea şedinţă, d. Ioan I Tiţu, şeful Staţiunea de Metero­­logie Agricolă Copou-Iaşi a făcut o scurtă expunere asupra situa­­ţiunei viilor şi prevederea re­coltei pe baza studiilor şi ob­­servaţiunilor de Meterologie A­­gricolă In anul curent 1924. A­­dana ea a mulţumit mult d-lui Ţ­ţu, pentru acest stator de teh­nică viticolă, ce se aduce pod­gorenilor şi totodată a aprobat, ca regulat la 1 şi 15 a fiecărei luni să se publice un start Bu­letin de Meterologie Viticolă, la care sa va expune starea vii­lor sub rap­ortul climatic şi a­­supra prevederilor recoltei în csfi, precum şi prevederea şi combaterea boalelor criptoga­­mice. Acest Buletin începe să apară prin v­ija conducătorilor socie­­ţei «viticole» d-nii Em. Stratan şi Vasile Bnăchescu şi cu con­cursul binevoitor al d-lu Tiţa meterologist la Copou-Iaşi, astfel sem urmează (cu data de 1 Au­gust curent). Introducere.—Ştiinţa Agrome­­thrologiei, &d ca ‘cultura câmpu­rilor şi viei sub influenţa con­­diţiunilor şi variaţinei lor clima­tice an­ude, pun imediat la în­demâna agricultor lor şi viticul­torilor m­ijtoace noui de lucru, care vor ajuta a cu£ e­şte mai bine starea cultivatorilor până la prezent, mijloace de lucru la rapo­rt cu condiţiunile t­ipului, prevederea boalelor criptoga­mi­ce, recoltelor în cantitate şi ca­litate etc. Ia acest mod, în spe­cial vorbind de viticultori, vor avea griji de acum s rtijoice noai, nu numai pentru o vigi­lentă gospodărie a viilor, dar şi o apropiere mai intimă de viaţa viei, care nu foloseşte cu roade­le sate, dar şi ne desfătează prin desfăşurarea creşterei şi frumu­seţei sale. Vita ara patru perioade dis­tincte îi dezvoltarea sa anuală, precum urmează : înmugurirea, Infranzirea, inflorirea şi maturi­tatea roadelor sale. Pentru a se Indep­ini fie-care din acesta patru faza succesive, In viaţa sa anuală, viea are ne- voe da anumite condiţiuni eli­­melice—­ca temperatura aerului şi solurii, cantitatea da lumină solară, cantitatea da apă cărută din meteori ca ploaie, zăpada etc — pe care le expunem ast­fel : I înmugurirea are Ioc in re­giunea Iaşilor la 26 Aprilie stil nou, după 12 z te de la începu­tul vegetaţii, în care mijlocite (Continuarea­­n pag. II-a)

Next