Opinia, august 1924 (Anul 20, nr. 5149-5173)
1924-08-05 / nr. 5151
* K ANUL al XX-lea No. REDACțIA $S ADMINISTRAȚIA mm B\bioteca, \jt1000 «srK?S88 Diplomații ii bancherii s’au Inteles In ultmele zile, lumea întreagă a asistat la lupta crâncenă şi neîntreruptă oar a se desfăşura la conferinţa din Londra. Intra bancheri de o parte şi conducăorii statelor de alta. Emoția produsă de acest opginal match esta perfect explicabilă: cei doni adversari sînt In acelaşi timp cei doi factori care hotărăsc asi pacta sau rftshoial, sărăcia sau belşugul popoarelor de pe gobul întreg Niciodată poate nu s au pus mai clar In evislnţa defectele şi avantajele organizării capitaliste a statelor moderna ca la această ultimă conferinţă, undeste, lucrat cu o sinceritate de o neobişnuita îndrăzneală. Bancherii au s-au sfiit să formuleze condiţii care puneau într’o situaţie delicată principiile de conservare a două state. Numai sforţarea aproape supraomenească a d-lui Herriot a putut în cele din urmă să împace interesele de garanţie ale capitaliştilor americani cu necesităţile de apărare ele belgienilor şi francezilor. Oricum, înţelegerea dintre bancheri şi diplomaţi este un semn bun, un semn de linişte. Sub el se închis primma parte a conferinţei de la Londra. Mine odată cu sosirea deligiţilor germani, începe faza a doua în această laborioasă adunare. Problemele care se vor discuta nu vor fi din cele mai uşoare, şi trebue să ne mai aşteptăm încă la cîteva momente critice în cursul tratativelor. Totuşi se pare că succesul conferinţei de la Londra e definitiv asigurat. Alarmisoiul demascat Alarmismul necugetat al presei guvernamentale, care a însoţit măsurile excepţionale aplicate fără nici o utilitate, şi-a îndeplinit efectul nenorocit Presa din străinătate publică tot soiu de ştiri fantastice asupra anarhiei revoluţionare care ar domni România. Această situaţie compromiţătoare ne-a fost creată de guvern tocmai când d Vintră Brătianu socită un împrumut la Londra Guvernul s-a grăbit să transmită în străinătate un comunicat liniştitor. Dar nu va putea fi de mirare dacă străinătatea nu va mai crede comun catele guvernului român. Regimul d lui Brătianu nu mai prezintă pentru nimeni garanţii de seriozitate. Alarmomul a fost demascat şi la locul lui de origină, în Bulgaria ditaturei lui Tzancof. Miniştrii bulgari au părăsit prea devreme prudenţa şi s’au grăbi să ceară sporirea efectivelor militare. In acelaş timp a reeşit în evidenţă că adevăratul pericol bulgăresc este acel al bandelor de comitagii, sprijinite de oficialitate şi care au reîceput incursiunile în statele vecine. Grecia şi Serbia au descopert manevra, smulgînd masca hipocrită de pe figura şovină a guvernanţilor din Sofia Numai d. Brătianu s’a lăsat proptit de şiretena bulgărească şi a căzut în cursa alarmistă care a compromis din nou şi foarte grav, interesele statului român A. SITUAŢIA LA TEATRUL NAŢIONAL DIN IAŞI NOUILE REPARATION! LA CLĂDIRE, MOBILIER SI DECORURI— BUGETUL. SALARIILE ARTIŞTILOR. Actualităţi din afară Câad s’au căsătorit oamenii mari. — Un publicist curios a vroit să afla la ce vâstă »’au căsătorit oamenii mari. El a aflst următoarele : Dante a fost cel mai găbit, luinda-şi soţe la douăzeci şi patra da sul Mozart s’a însurat la de aseri şi şase de ani. Franken da asemenea; Napoleon, lord Byroa şi Washington la douăzeci şi şapte; Roasim la treizeci (şi, a doua oară, la patruzeci şi patru ani); Schüler la treizeci şi unu, Arstofan la treizeci şi şase, Luther la patruzeci şi doi, Baffin la cincizeci şi cinci şi Gifibe, aproape la şaptezeci de ani. * Drama!« gelozi«’.— O dramă misterioasă a făcu mu de mult două victime din institutorii ergtejî William Holmes și George Kay, ambii In vrâstă as 40 ani. Ei mergeau Katrună de la Rarhite la Dockland. Când ajunseră lângă un pod, se auzi o deturătură de revolver și Kay căzu, ca un glorie Ia ceafă. O altă datină cu o armă nu«maidecât şi Holiaesteăza cu o rană In tâmplă. Fu găsit cu mâna crispată pe un revolver. Cei doi oameni măriră după câteva clipe. D.Daraa aceasta a impresionat tot ţintel. Cei doi institutori trăiau In perfecţi cordialitate şi se vizitau adeseori. Poliţia a găsit la Holmes o scrisoare închisă adresată unei tinere femei din vecinătate. S-a doveditn urmă că drama a avut drept cauză gelozia. EXPUNEREA D-LUI C. R. PENESCU DIRECTORUL TEATRULUI La solemnitatea inceperei repetiţiilor teatrale, care a avut loc Vineri 1 August, d. C. R. Penescu, directorul Teatrului nostru Naţional, a făcut artiştilor o largă expunere asupra situaţiei materiale şi artistice a teatrului. D. Penescu a precizat multe date şi amănunte de un interes netăgăduit; şi de aceia socotim alii 'a pune la dispoziţia cetitorilor textul compleet al expunerei d-lui Penescu. O facem in cele ce urmează : I Doamnelor şi Domnilor, ■ Duxmiile v.îa t e. conform lef gei ieaîraîor, aveţi nn d legii jjmn co iavul da administraţie. El esti un cenzor al operaţiunilor administrative şi financiara. De la el, fără îndoială, culegeţi informaţiunile ce vă interesează Delegatul dv., Iasă, nu vă poate face o expunere mai detailată, şi de aceea mi-am prous ca, astăzi, să vă fac eu, o data de fermă generală asupra mersului administraţiei, părţii financiare şi a teatrului din 2 LEI NUMĂRUL ZIAR POLITIC COTIDIANI NOTE Reînviereaunei glorii Domcuţanu din Baia Mare a fost zvirlit In aer cu pat cu tot, prin explozia unui cartuş de draamiti Faţă de grandoarea destructivă a a 111 o r explozii de piratechinl, trenuri şi depozite, simpla săritură pănă In pod a unui cetăţean Invălit In plapumă şi cu somiera In spate, nu poate tă impra doneze sensibilitatea noastră extrem de rafinată.—In materie la catastrofe suntem definitiv blazați. Dar dacă ne-a fost dat să vedem dezastre at It de felurite, grozave sau ciudate Incit nimic nu ne mai poate surprinde, în schimb cauzele lor se prezintau pănă acum veşnic sub acelaşi aspect de «mînă criminală a unui complot bolşevic». Da aceia clnd ara aflat că nenorocirea d-lui Şoncoţanu are o altă explicaţie am fost dacă se poate spune, la cîntaţi. Şi bucuria noastră a crescut la o culme recunoscind aici prezenţa unei soacre’ factor destructiv cu renume bine stabilit in toate epociile Istoriei. Oricine va recunoaşte că gloria negativă a mamei soacre din timpul răposatului Marion trăeşte azi o epocă de ingrată decădere. Alte nenorociri şi pericole au redus la tăcere pe cea mai înverşunată duşmană a oamenilor însuraţi. Şi se pare că In mare parte atributele i-au fost uzurpate de Însăşi fiica ei, soţia, care a devenit azi de spctal crud şi neindurat al căsniciilor. Glasul soacrelor e acoperit da al nevestelor, care nu cer numai «atenţie şi respect», ci comandă toalete, vor vilegiatură şi baluri, pretind mobilă ,ca la cinematograf», zece servitori, maşină la scară. Totuşi vechiul antagonism dintre elementul matur feminin, al familiei şi ginere a fost numai vremelnic Întunecat şi este departe de a dispărea. Cazul soacrei de la Baia Mare dovedeşte afirmaţiile noastre, şi confirmând şi o lege biologică, după care mama îşi apără copii cu Înverşunare împotriva oricărui străin. Dacă, la loc să ce slujească de unghii, de apă fiartă sau da andrele, mama doamnei Şoncoţanu dela Baia Mare a’a servit de dinamită, nu e vina ei, ci a progresului, care duce In carul său, ca şi corabia lui Nie, toate vieţuitoarele pământului. Şi dacă, urându-şi ginere’,e a consimţit să-l scoată din lumea In care probabil nu era de loc fericit, eroina noastră s’a arătat îndatoritoare şi înţeleaptă. Grecii susţineau, cu mare aparenţă de dreptate, că cel dintăi dintre lucruri este să nu te fi născut, şi al doilea să mori cât mai cu aici cu putinţă Maşina infernală de la Baia Mare a slujit la demonstrarea * acestui adevăr*, uitat In veacul nos'ru, ca şi soacrele. I Citiți in .pag IV a Ultima mă punct de videre artistic. Acum un an şi jumătate când am ven’t în conducerea teatrului, am găsit clădirea atât a teatrului cât şi a uzinei, în interior cât şi’n exterior, In’r’o stare deplorabilă. Uzina funcţiona rău, de cauză că vatra cazanelor era sfărâmată, şuruburile şi robinetele cazanalor funcţionau cu greu, iar ţevăria nu putea transmite toată căldura deoarece nu fusese curăţite de mai bine de zece ani. Peste tot ploua In interior, cercevelele ferestralor putrede şi fără gramuri, scările ce duc la maşini ca şi cele de la etaj, deteriorate complect. In clădirea teatrului, ploua deasupra scenei şi’n păţite ei laterale. Bolta ce susţine culoarele ce duc la staluri, crăpată şi susţinută in sub toi de opt popi de lemn. O conductă dela ele ete crăpată încât infecta interiorul teatrului. Fotoliurile In sală, balcoane şi galerii, In mare foarte sfărâmate şi toate mânieriie fotoliurilor din sală necăptuşite. jjPodele la sală, culoarii, balcoane şi grurit nevăpaite de când s’a clădit teatral. Dinamul acumulator din subsol, rezemat numai de o caşă de un centimetru de baton, de oare ca totul sub el se prăbuşise. Canapelele din sala de fumat şi biiet ffărâmate cu desăvârşire, iar acele din promenadă nu mai existau. Parodoselele de la culoarele sălii şi acele de la loji prezentau gropi precum erau într’o vreme străzile laşului. In acelaş atare sa găseau şi parodoselele lojetor. Păreţii şi plafoanele cu un aspect de ruină. Lipsă de apă are la opt ore seara când se închide debitarea in oraş, ceea ce face ca în timpul acesta, în caz de incendiu, să nu sg© piată evita un adevărat dezastru. Decorurile şi costumele reduse la atât încât nu există decât un singur plafon pentru o cameră mare, încât când scena regrezeala o cameră mică mijlocul plafonatei ce mărginea la păreţii camerei. Nu mai enumăr alte detailii, ca gunoaiele din pod, sub satel teatrului şi acele din uzină precum şi altele peste care trec. Da la început na am putut remedia nimic, fiindcă venisem aici în Ianuarie şi apoi lipsea principalul: banii. Am intervenit la minister pentru a obţine banii necesari şi d. ministru cu cea mai mare bună voinţă, recunoscând nevoite teatrului, a făgăduit că va da sumela necesare. Dorinţa şi voinţa d-tei ministru nu s’a putut realiza fiindcă bugetul nu-i permtea să îndeplinească făgăduiaţa dată. Teatrul, însă nu putea râmîna în starea în care îl găsisem, şi atunci, pe răspărderea mea, am întreprins reparaţiunile strict necesare, pentru a nu fi silit să închid teatrul. Trebuia să închid teatrul fiindcă, îa principii nu zisa nu mai putea funcţiona şi nu puteam tea răspunderea prăbuşirei boltei de la entearete stalurilor, perderea dinamului, şî stricarea decorurilor prin ploile ce cădeau pa scenă. Cu creditu mea pe piaţă, am făcut parte din aceste reparaţiuni, am făcut decoruri, costums, şi alte mici bbunătăţiri. Arai acesta !*’a pălit tot ce mia făcut anul trecut, graţie a-lui ministru Mârzeacu şi Preşadiateiai comisiane! interimare, cărora trebue să le aducem mulţumirile noastre. Atu! acesta d. noinistru Lepădate ne-a alocat 5oo,ooa iei. Cu această sumă, vom acoperi partea cea mai stricată a uzinei, se vor face din râpa toate ferestrele și scările ce duc la cazane. Sper că d. ministru al artelor să ne mai acorda o sumă pentru a aşeza In podul teatrului (Cititi peaflmnarst la pig.ll-4) rt *a * « Romanul fără capăt al fderaerei de la Bîrnova ATENTATĂ CU IMAGINATIA, DAR FARA PROBE CONCLUDENTE. — PROBABILITATEA MAI ÎNTEMEIATA A UNUI SIMPLU ACCDENT Afacerea deraerei dans Bârnova a devenit o poveste tot atât de lungă și complicată ca și isprăvile lui Terente. Reporterii harnici urmăresc cu o amplificare are pasiune ancheta laborioasă dar plină de decepţii, întovărăşită de convingerea că ar fi vorba de un atentat,—convingera afirmată de prima care îşi închipue că ar avea răspunderea cal puţin morală, în cazul unui accident* * Ca atâtea zile se fac propuneri la jurul aceloraş baloane şi a timpului necesar pentru deşurubarea lor. Unii afirmă că atentatul era materialmente posibil, şi dau argumentul uşurinţei relative de a se desface o Îmbucătură de sine, plus faptul ei alături de linie s’au gătit şuruburile Întregi, iar mai departe Intr'un tufiş, cheia «franţuz» cât despre şină, ea ar fi toet deplasată înăuntru. Alţi susţin tocmai contrarul Cina ştie ce «franţuz» s’o fi găsit ! Gât despre şuruburile de lângă linie, stribateţi de curiocitate calea ferată tji veţi găti adeseori şuruburi înşirate de-alungul liniei, rămase probabil de la reparaţîuni. (Chiar se spune că la partea locului linia ar fi fost reparată acum o lună). "■ Comunicatul oficial al Direcţiei C. F. R. a obţinut adouezi după acredent, că linia a fost desfăcută pe 12 până la 18 metri. E vorba deci de două sai trei îmbucături de şină. Admiţâid că numai una din linii ar fi *bît demontată, urmează a ee fi'desnrobat 12 %»au 18 baloane Operaţia deşsrtMrei se face cu foarte mare greutate, tntrucâ materiile au partea de jos foarte apropiată de pământ şi se lasă dificil prinse şi întoarse de chee Dar deplasarea șinei înlăuntru ? Se știe că șina e fixată II traverse prin pioane lungi de 10—15 centimetri, al căror capăt tncârligat strânge paternic bordsra şinei. Trebuiau smuls« j multe piroane dintr’acestea, cat întoarse cu cirigele In afară sau deplasată șina din ctrlig« prin formidabile bătăi cu cioc*' ml. Ei bine , era oare posibi ca operația aceasta titanică i deplasării liniei, plus desfacere« a cel putin 12 baloane, să « fiCă In 15—20 minute, pe Iota nerec, fără zgomot și sib emoţia firei de a fi prinşi asupr« faptului ? Dar ce mai obiectează ceva SÎ admitem că — deşi la S Km. după staţie, daşi tren expres (cu mers obligator de accelerat), deşi panta era respectabilă—să admitem zic, că trenul venea numai cu 30 Km. pe oră. Aita face peste 8 metri pe secundă. S’a afirmat că imediat eu maşina a ieşit din şină, mecanicul a hormat la maxim, iar după aceia locomotiva a sărit de pe terasament. Da? pentru a avea intuiţia celor Întâmplate şi a mimi frina, chiar de-ar fi fost Dumnezeu, încă i-ar fi trebuit mecanicului două secunde, adica 16 metri parcurşi după deracta,a ceia ce Înseamnă că Iomotiva avea tot timpul să remorcheze trenul în șanț. Dacă Insă admitem că procesul de desfacere a şinei s’a Îndeplinit I sub roţile locomotivei, Inte’e- I gem că mecanicul a putut manevra—cu pricepere și devota- | ment—ctteva secunde materialmente necesare, pentru a re- i duse catastrofa la limitele acidentului cunoscut. * ; Exist! deci tsmsi safij cient pentru tsza simplului i accident. ] De ce atunci se face a- i larma certitudine! unui atentat ? De ce se precizsa- I să existența unori minicriminale care In mod lo- 1 gic trebuiaaică se găsszscă . incă la fața locului ciad , s’a Intimplat nesoroairea, şi " oare "totuşi s’&a evaporat , fără urmă In faţa anchetei , Începute imediat şi conti nuntă cu rigurozitate până astăzi ? Da ce să se dea oficiosului „Viitorul“ prilej de a repeta bazaconii şi a face să se cre&dă c& trăim Intr’un mediu de anarhie şi crimă ? A fost timp destul pentru calmare şi refecţie. Să lăsăm deoparte poveştile osfasoşti, comunişti sau terrorişti , să lăsăm chiar în I oriminările de neglijenţă. Ştim doar cu toţii că un şurub, sau orice piesă de fier, capătă uneori atlta slăbiciune ascunsă, sub muşcătura implacabilă a ruginei, îscăt ajunge să se rupă p& un pxf la o prs- I simn»oc-va mal puternică ' I O fatalitate nenorocită— I estsfc-i tot! Rep. I MARȚI 5 AUGUST 1924 ABONAMENTEI Lei 600 . pe un an 90 c 320 ...» 6 luni ! CÂTEVA NOTE După o neobosită activitate de.... reportagii prin ziare, chestia accidentului de la Bârnova, a fost deplin limpezită la mijloc mina unui criminal ! Mai rămîne a se descoperi dacă-i vorba de mina dreaptă sau stângă a criminalului în chestie ! Teatrul Naţional din Iaşi şi-a inaugurat repetiţii!» cu o piesă subversivă : «Trandafirii roşii» de Zaharia Bârsan. In aceste vremuri de stare de asediu nu pot fi îngăduiţi decit trandafiri tricolori.* * * Fruntaşul socialist belgian, d-nul Vandervelde, fost ministru, şi-a anunţat sosirea la Bucureşti, cu intenţia de a participa la cîteva Întruniri socialiste. D. general Holbau se prăpădeşte de râs de prostia belgianului... «u . . ivui PODGORIE IIAŞULUI ACTIVITATEA SOCIETĂŢII VITICOLE-PRIMUL BULETIN METEROLOGIC-VITICOL Duminică 28 iulie c. societatea «Viticola» Iaşi a ţinut şedinţă In localul său discutând despre situaţia viilor In podgoria Iaşi, la anul acesta, executarea lucrărilor în vii, preţuite vinurilor recoltei curente, combaterea fraudator şi alte măsuri protectoare pentru vii şi podgoreni. Tot la acea şedinţă, d. Ioan I Tiţu, şeful Staţiunea de Meterologie Agricolă Copou-Iaşi a făcut o scurtă expunere asupra situaţiunei viilor şi prevederea recoltei pe baza studiilor şi observaţiunilor de Meterologie Agricolă In anul curent 1924. Adana ea a mulţumit mult d-lui Ţţu, pentru acest stator de tehnică viticolă, ce se aduce podgorenilor şi totodată a aprobat, ca regulat la 1 şi 15 a fiecărei luni să se publice un start Buletin de Meterologie Viticolă, la care sa va expune starea viilor sub raportul climatic şi asupra prevederilor recoltei în csfi, precum şi prevederea şi combaterea boalelor criptogamice. Acest Buletin începe să apară prin vija conducătorilor socieţei «viticole» d-nii Em. Stratan şi Vasile Bnăchescu şi cu concursul binevoitor al d-lu Tiţa meterologist la Copou-Iaşi, astfel sem urmează (cu data de 1 August curent). Introducere.—Ştiinţa Agromethrologiei, &d ca ‘cultura câmpurilor şi viei sub influenţa condiţiunilor şi variaţinei lor climatice anude, pun imediat la îndemâna agricultor lor şi viticultorilor mijtoace noui de lucru, care vor ajuta a cu£ eşte mai bine starea cultivatorilor până la prezent, mijloace de lucru la raport cu condiţiunile tipului, prevederea boalelor criptogamice, recoltelor în cantitate şi calitate etc. Ia acest mod, în special vorbind de viticultori, vor avea griji de acum s rtijoice noai, nu numai pentru o vigilentă gospodărie a viilor, dar şi o apropiere mai intimă de viaţa viei, care nu foloseşte cu roadele sate, dar şi ne desfătează prin desfăşurarea creşterei şi frumuseţei sale. Vita ara patru perioade distincte îi dezvoltarea sa anuală, precum urmează : înmugurirea, Infranzirea, inflorirea şi maturitatea roadelor sale. Pentru a se Indepini fie-care din acesta patru faza succesive, In viaţa sa anuală, viea are ne- voe da anumite condiţiuni elimelice—ca temperatura aerului şi solurii, cantitatea da lumină solară, cantitatea da apă cărută din meteori ca ploaie, zăpada etc — pe care le expunem astfel : I înmugurirea are Ioc in regiunea Iaşilor la 26 Aprilie stil nou, după 12 z te de la începutul vegetaţii, în care mijlocite (Continuarean pag. II-a)