Opinia, noiembrie 1924 (Anul 20, nr. 5226-5251)

1924-11-01 / nr. 5226

OPINIA n Astăzi Vineri 31 Octombrie & fii&iîlOfilCi la Matineuri și sesra Sâmbătă 1 și Dimitiea 2 Noembrie numai i» Matineuri, seara Trasa Bijssea C*rdă PREMIER \ — Operă Complec­ă 17 acte meri 17 BESTIA UMANA după^Gey da Teramoad eu Wiliam Duaian și Edith Tohson dio fii Datinei și Seerdul celor 7. — Adaos la program: OrchidM8 Fatali CU Runici şi Pavlova şi îmbogăţiţii cu LUI ■ Ei - 6 acte Aaîfesîî Vinari 31 Octombrie în Matineuri şi seara Cinema MODERN Epoca S­a - 9 acte mari 9 COPILUL HALELOR după romanul lei I. N. Migog­ea somităţile mondiale SIGNORET cai mai interesanţi, şi pn­ m­ică parte din întreg ciclul acestei grandi s fi m Reţineţi biîetoîe din timp. Iiiiiii ie fier $i Dilic iii Iljill S. I. Aviz Pa tătarii chitantaln" deftaiti­­v» aie erafBlnr*la a III a ( eali­­*atâ ia Mai 1923) a * înv­iați •i-ți »minte, lucepâid de Ia 1 Naerob­ie a. c. cbl­a^teie Ci.m pisat abhitite ce posedă, la ghi­­sele «»cietăţii, Bacuri­şti »r. Povernei 2, intre orele 9—12 Hgire a obţine acţiuatla danulttie. UZ­NE­LE DE FIER Şl BOMENIILE DIN REŞIŢA S. A «MB Kmwmmm fer. liiw mm remediu «pesific cdm&st şi prin composiţia sa speciali iacompar­abil ca efisa­­n­­tar« tantr» Durerilor de cap, Migrenei, Nevral­giilor, Gripei, FebreiDurerilor reumatizmale, Du» cerilor de dinți, cât şi cosiră orieerai alte dureri provenit* d» răceală. Ksimsta ar* o acţiun« iMeilaSă și **te In a~ «»las imp ionic și formB&nt. KsimeiSsia n »obosind «lom^cfeul poate fi bat de ggsnmaaele cale mai aa&Bibilt. întrebuințarea sa poale fi îndahwg&tă, fără de a. &zga vrs-o artisne vitafflS.tos.ra asapra orgwtem*^. A sa csat* numai sub numele iulmoăon Br Koejs Dtspesh­ g®n. 8. a. r, „CHEMiiX" Susurasi! Sir. Iliculssa 4­­i F&rrasls Or. Kmys iasi. Narile premii sie (Seria 5»») lata lista noilor premii, pe care .Opinia* le acordă fără deosebire, tuturor silitorilor şi abonaţilor săi, nedându-se îndărăt de la nici un paorificiu. Lei 20.000 .1 (douăzeci mii) In ■& ... numerar Un artistic îsblou al maestrului Otto Briese, din admirabila expoziție de pic­tură deschisă în str. Lăpuşneanu No. 38. Un splendid costum pijama de crépe­sante, foarte elegant, de la marele maga­zin *High Life* din str. Lăpuşneanu (Hotel Trayan). Una bucali pânzi sau zefir de 30 metri, produs al marei fabrici „Ţesătur din depozitul d-lui Fred Șaraga str. C. Negri 93. O elegantă pălărie de catifea, Chic parisien, de la reputatul magazia de mode­lHéléne» din str. Lăpușneanu No. 30. Una pălărie de sezon, pentru damă, ultima creație, material fin, de la marele și bine asortatul magasin „Damian“, str. Cuza Vodă 75. Una mapă de piele, frumos lucrată, pentru profesionişti, de la cunoscut«,­ ma­gazin de librărie, papetari® şi obiecte de artă «Librăria Universală» M. H. Schön­feld, str. Cuza Vodă 52. Una splendidă garnituri de bucătăria, In faianţă, compusă din 16 bucăţi, plus raftul special in ploi, de la asortatul si frequentatul magazin «Cristal» Piaţa Unirei, (ColouUstr. Săulescu). Una duzini farfurii, prima calitate Una duzină pahare, fine pentru ceai Una duzina pahare, pentru vin. 16 stlele liqueruri, siropuri, rom si coqua*, produsele renumitei distilerii .Delicia* din Iași, str. Capela Armeană 2. 3 magnifice Pandigpanuri specialitate originală și fără rival a cofetăriei .Hirschhorn* strada Socola No. 19. 10 litrii vin vechiu tămăios, de la Depozitul de vinuri .Podgoria Iaşilor*. Berman Eliscu & Sol. Korn, str. Col. Langa. Un premiu literar constând din cele mai bune lucrări de literatură şi ştiiaML editate de marea instituţie „Viaţa Românească*. Două abonamente pe un an, la ziarul „Opinia* Trei abonamente pe 6 luni la ziarul «Opinia». In afară de aceste valoroase premii, toţi cetitorii „Opîniei«, capătă ca premiu special, gratuit, una intrare la un spectacol seral, complect, de cinematograf, in vasta sală „Sidoli“, iar cei din provincie se vor bucura de alte avantagii ce li vom anunța ulterior. * Pentru a beneficia de aceste premii, cetitorii trebue să strângă cupoanele cu începere de Vineri 24 Octombrie pănă Marţi 9 Decembrie. Deci in total 40 cupoane. Se atrage ţin special atenţia că preţul ti­­enui exemplar din „Opinia* este şi rămâne A lUla Ne luăm angajamentul formal ca, cel puţin timpul cât vom imprima artrudla­ţie de cupoane, să nu sporim preţul ziarului. Să nu vă lipsească ishl­am­eipest Adaos la premii . Două asigurări contra incendiului,“defecâte Lei 250.000, fiecare, la Societatea d© Asigurare «.Victoria*. Actualități din afara O nouă sursă de energie. —Dr. Gérald­Wendt, un dis­tins savant care ia parte , acum, la Easton (Pensylvania), la o în­trunire a chimiştilor colegiului Lafayette, a făcut o declaraţie senzaţională. El consideră ca probabilă descoperirea secretelor energiei atomice, ceia ce ar implica o schimbare radicală civilizaţiei noastre, în urma incompensura­­bilului izvor de energie care va putea fi astfel obţinut. Dr. Wendt, afirmă că a fă­cut deja câteva experienţe care promit posibilitatea acestei des­coperiri. In cursul unei experienţe, sa­vantul american aşeză un fir de tungsten într’un ’tub, unde a fost făcut vidul mai înainte, a făcut să treacă un curent elec­tric, şi tungstenul s’a transfor­mat în helium şi în acelaş timp a fost liberată o oarecare can­titate de energie. Dr. Wendt declară că a pro­dus temperaturi mai ridicate de­cât a stelelor celor mai incan­descente temperaturi care, în u­­nele cazuri, au atins 40.000 grade Fahrenheit. O astfel de căldură, e necesară pentru a dezintegra elementele şi a li­bera energia atomică. Pentru că s’a aruncat cu toată fiinţa lui nulă în braţele unui partid, partidul l’a pus să dea într’o singură zi examen de opt clase de liceu, apoi i-a coman­dat un costum şi­ o licenţă la facultatea de drept din Iaşi unde d. Cuza se zice că l-ar fi întrebat doar atât : „E-adevărat că în anul 1918, domnea regele Ferdinand I în România ?“.După aceasta, a fost pus vice-preşe­­dinte al camerei... Treaba dum­nealor. Dar că l’au trimis la Viena pe acest domn, nu li se poate erta guvernanţilor. Nu că d. Pântea ar fi spus acolo vre-o nerozie, căci a avut poruncă să facă pe surdo-mutul, dar a tre­buit să figureze pe un mandat, să semneze un protocol, să’n­­cerce minţile oamenilor cu ine­xplicabila lui presenţă într’o co­­misiune care trata reluarea bu­nelor noastre raporturi cu cel mai mare vecin al nostru. Ei bine, populaţia basara­beană, în urma eşecului dela Viena, a căpătat încă odată credinţa că totul este un pro­vizorat, iar comentările ce s’au făcut cu privire la persoana d-lui Gherman Pântea au dus la concluzia că om mai cu cap ca d-sa nu se găseşte printre toţi diplomaţii ţării româneşti şi că delegatul sovietic Kres­tinsky i-a nimicit pe ai noştri la Viena. Intervine apoi şi­ o altă gre­­şală, de astădată din partea u­­nui om care e în adevăr un luceafăr al politicei noastre : polemica Titulescu—Dr. Racov­­ski. Nu numai calitatea de de­licvent al lui Racowsky făcea această polemică inutilă şi jic­­nitoare, cât acela de bun cunos­cător al istoriei şi drepturilor româneşti. Racowski ştie poate mai bine decât noi toţi cine are dreptul să stăpânească Basarabia şi când a avut curajul să afirme contrarul, a dovedit că nu vrea să ştie. Şi atunci, pentru ce să polemizez cu un om de rea cre­dinţă când ştiu bine, tocmai pentru că e de rea credinţă, că n’o să-mi recunoască drepta­tea ? A primi discuţiune asupra u­­nui punct care e deplin limpe­zit, şi chestiunea Basarabiei era pe deplin limpezită prin ra­tificarea unirei de către Franţa, înseamnă că vrei să-l com­­promiţi. D. Titulescu trebuia pur şi simplu să întoarcă spatele d-lui Racowsky. Făcându-i cinstea să-i răspundă, e ca şi când s’ar fi aparat şi dacă dintre cei doi polemişti era unul care să aibă nevoie de apărare, acesta nu era d. Titulescu. Şi această polemică, ca şi conferinţa dela Viena, a avut darul să turbure din nou min­ţile basarabenilor şi să le sug­­gereze întrebarea : „Oare n’or fi avut bolşevicii dreptate de-au stricat (ei!) conferinţa dela Vi­ena ?“ „Oare n’o fi avut Racovsky dreptate în polemica cu Titu­lescu? Căci un om când are toată dreptatea, cum pretinde Titulescu, nu mai stă de vorbă cu nimeni...“ Greşăli în aparenţă mici, în fond cu urmări incalculabile. De-aici curaj pe emisarii so­vietici, neîncredere în restul po­pulaţiei, descurajare la cei de­votaţi, încurajare pentru vrăj­maşi, alcătuind, toate la un loc, o stare de spirit zăpăcită, anar­hică, deprimantă. Adăugaţi la aceasta şi jurământul sacramen­tal al­­d-lui Iorga cu privire la pregătirea militară şi faptul că-n Basarabia nu e nimeni care să lămurească populaţia asupra a­­devărului în sine, şi veţi înţe­­lege cât sbucium şi câtă sufe­rinţă zăcătueşte în această ui­mitor de frumoasă provincie ro­mânească ! Ciru Cantemir Eroismul tragic al unei femei O sfîşîetoare dramă în Franţa In timpul unui teribil incen­diu la un magazin de saci din Roubaix, o sfîşietoare dramă s’a desfăşurat sub ochii îngro­ziţi ai mulţimii. In imobilul incendiat au fost surprinşi mai mulţi copii ai lu­crătorilor. Doamna Buisinc, care îi avea în paza sa, a înfruntat pericolul focului şi a reuşit să scoată în mai multe rânduri, opt dintre ei. Mai rămâneau încă doi, într’o altă cameră. Surdă la rugăminţile celor care voiau s’o oprească, d-na Bui­­sine s’a aruncat incă odată în flăcări, de unde însă n’a putut ieşi. Victima a unui sublim e­­roism, ea a pierit împreună cu cei doi copilași. ABONATI­V­A XIA ÎJ­A ECOURI — Duminică seara a sosit în localitate marele rabin David Tversky din Buhuși, fiul mare­lui rabin Tversky din Iași. Do­miciliază în str. Sf. Lazăr No. 70. CITIŢI „OPINIA“ a însemnat rol al Arhivei, pe lân­gă aceşti colaboratori ai ei, în­că şi persoanele şi Instituţiile care, sprijinind-o cu fonduri, i-au dat putinţa să apară ast­fel, cu toate greutăţile financia­re care apasă astăzi pe toţi. De aceia facem cu plăcere loc nu­melor acestor binevoitori ai cul­turii Arhivei şi sprijinitori ai ei în acest an 1924. Primăria din Iaşi (prin d. pri­mar C. Tom­a şi ajutor prof. E. Diaconescu) lei 5000 Banca „Albina“ din Iuşi „ Banca Moldova din Iaşi (prin d. Wachtel) Creditul funciar urban din Iaşi (prin d. director Gh. Botez) Magazinul Cristian din Iaşi Banca Dacia din Iaşi (prin d-nii Weinrauch, Stern şi Apoteker) Banca Iaşilor din Iaşi (prin d. director I. Botez) Berăria Azuga (d. Manase Sternberg) din Iaşi Blănăria Olivenbaum din Iaşi Heinrich Kahane din Iaşi Magazinul Luca P. Nicu­­lescu din Iaşi (prin d. di­rector Angelescu) Dar, pentru că se cuvine să se dea fiecăruia ce este al său, au merit la putinţa de a apărea a Arhivei,­­ încă şi stăruinţele binevoitoare ale unora dintre colaboratori, aşa ale d. prof. dr. Ilie Gherghel, ale d-şoarei Vir­ginia Vericianu, şi ale unor prietini ca d. Protopopescu-Ar­­geş, directorul Cancelariei Se­natului, cari i-au procurat mulţi abonaţi în diferite judeţe ale ţării. Odată cu aceste încurajatoare precizări, urăm Arhivei mulţi ani înainte. DR. Dr. descor­că dai Wend ces vor revoluţiona o des­tulă energie atomWhitr’an cu­­ţitaş pentru a face ca un vapor­­ să traverseze Atlanticul“.­­ Alţi savanţi au confirmat pos­­ sibilitatea unor astfeli de des­­■ coperiri. Campionatul dactilogra­­­­fiei.­La Paris a avut loc zi­lele trecute campionatul dacti­­lografiei. Au fost de faţă cinci­zeci de concurente, reprezentînd patru naţiuni: Anglia, Belgia, Franţa şi Elveţia. Campionatul­­Europei a fost câştigat de către d-ra Odetta I Piau, stenografă la Societatea Naţiunilor. Concursul vitezei a fost câş­­­tigat de către Miss Mitchell­­ (Anglia). Cea mai mare viteză (fraze repteate) realizată de Miss Mitchell a fost de 123 cuvinte pe minută. .^Construirea unui uriaş di­rijabil.—Se anunţă din Was­hington că un inginer american a făcut planurile pentru cons­truirea unui uriaş dirijiabil, mai mare decât Z. R. III şi de cinci ori mai mare decât „Shenan­doah“, dirigiabil care trebue să servească de port-avion. * Iarăși insula Wrangel.— Din Alaska se anunță că a­­celaș transport rus, care, în Au­gust trecut, a pus stăpânire pe insula Wrangel, s’a făcut stă­pân pe colonia britanică debar­cată în insulă acum câte­va luni. Se crede acum că colonia în chestiune a fost fondată nu în numele Angliei, ci în numele Statelor-Unite. Colonia se compune din treis­prezece eschimoşi, având în ca­pul lor un indigen de origină americană. Deci guvernul Statelor-Unite va trebui să intervie în situaţia astfel creiată. Triumful Muncipalitatea din Metz a ho­tărât să schimbe numele ger­mane pe care le purtau până azi străzile, cu altele franţuzeşti. A venit rândul şi aceleia care demult era botezată cu numele­­ lui Goethe.­­ Părerile în consiliul comunal­­ au fost împărţite. Unii susţineau că numele trebue schimbat nu­maidecât, alţii dimpotrivă ară­tau că Goethe nu este un nume german, ci un nume mondial, geniul marelui scriitor ridicân­­du-se deasupra deosebirilor de­­ naţionalitate. Punându-se chestia la vot se­cret, consiliul a decis cu 17 voturi contra 5 că strada Goet­he va păstra şi de acum înainte numele acestui german ilustru. 600 2000 3000 500 2000 5000 500 1000 500 500 geniului A -A 4 Cronică sportivă latte? lootiii. lenei ! a citi Jon­eidia" In zilele de 25 si 26 Oct. crt. au avut loc la parcul sportiv „FERDINAND I“ probele de a­­tletism organizate de asociaţia , Concordia.­­ Rezultatele technice au fost surprinzătoare, dovedind toate însă că participanţii printr’un a­­siduu antrenament ar putea rea­liza admirabile performanţe. ^Remarcăm de pe teren mai a­­les pentru stilul lor elegant şi pentru cronometrajul obţinut, pe d-nii: Athanasiu, Roller, Fabri­­cantu, Saulea, Stănescu (dela Concordia)^ Gaube (Faimen), Bernstein (Hacoach), Schayer (Macaby)... . Tot­odată a avut loc un match de Volley­ ball între echipele Faimen și Concordia cu rezul­tatul de 15:9 în favoarea pri­mei. Foot-ballul a fost bine repre­zentat prin trei întâlniri de trei categorii disputate între Concor­dia și Macaby din localitate. Primul match între echipele de categoria II-a a cluburi­lor respective se termină cu re­zultatul de 4:0 în favoarea Con­cordiei ; al doilea Concordia (jun.)— Macaby (jun.) 3:0 şi ultimul, cel mai interesant: Concordia I— Macaby I 2:0 (1:0) Decanii noştri concordişti marchează prin Constantin am­bele puncte, primul dintr’un penalty—kick şi al doilea din­­tr’o scăpare a goulmanului ma­­cabeu. Remarc pe Constantin, Svirov­­sky şi Luca dela Concordia şi pe Weinberg dela învinşi. __ Serbarea, privită in linii ge­nerale, a fost cât se poate de reuşită, având din toate punc­tele de vedere succesul pe ca­­re-l merită. B.

Next