Opinia, noiembrie 1924 (Anul 20, nr. 5226-5251)
1924-11-01 / nr. 5226
OPINIA n Astăzi Vineri 31 Octombrie & fii&iîlOfilCi la Matineuri și sesra Sâmbătă 1 și Dimitiea 2 Noembrie numai i» Matineuri, seara Trasa Bijssea C*rdă PREMIER \ — Operă Complecă 17 acte meri 17 BESTIA UMANA după^Gey da Teramoad eu Wiliam Duaian și Edith Tohson dio fii Datinei și Seerdul celor 7. — Adaos la program: OrchidM8 Fatali CU Runici şi Pavlova şi îmbogăţiţii cu LUI ■ Ei - 6 acte Aaîfesîî Vinari 31 Octombrie în Matineuri şi seara Cinema MODERN Epoca Sa - 9 acte mari 9 COPILUL HALELOR după romanul lei I. N. Migogea somităţile mondiale SIGNORET cai mai interesanţi, şi pn mică parte din întreg ciclul acestei grandi s fi m Reţineţi biîetoîe din timp. Iiiiiii ie fier $i Dilic iii Iljill S. I. Aviz Pa tătarii chitantaln" deftaitiv» aie erafBlnr*la a III a ( eali*atâ ia Mai 1923) a * înviați •i-ți »minte, lucepâid de Ia 1 Naerobie a. c. cbla^teie Ci.m pisat abhitite ce posedă, la ghisele «»cietăţii, Bacurişti »r. Povernei 2, intre orele 9—12 Hgire a obţine acţiuatla danulttie. UZNELE DE FIER Şl BOMENIILE DIN REŞIŢA S. A «MB Kmwmmm fer. liiw mm remediu «pesific cdm&st şi prin composiţia sa speciali iacomparabil ca efisantar« tantr» Durerilor de cap, Migrenei, Nevralgiilor, Gripei, FebreiDurerilor reumatizmale, Du» cerilor de dinți, cât şi cosiră orieerai alte dureri provenit* d» răceală. Ksimsta ar* o acţiun« iMeilaSă și **te In a~ «»las imp ionic și formB&nt. KsimeiSsia n »obosind «lom^cfeul poate fi bat de ggsnmaaele cale mai aa&Bibilt. întrebuințarea sa poale fi îndahwg&tă, fără de a. &zga vrs-o artisne vitafflS.tos.ra asapra orgwtem*^. A sa csat* numai sub numele iulmoăon Br Koejs Dtspesh g®n. 8. a. r, „CHEMiiX" Susurasi! Sir. Iliculssa 4i F&rrasls Or. Kmys iasi. Narile premii sie (Seria 5»») lata lista noilor premii, pe care .Opinia* le acordă fără deosebire, tuturor silitorilor şi abonaţilor săi, nedându-se îndărăt de la nici un paorificiu. Lei 20.000 .1 (douăzeci mii) In ■& ... numerar Un artistic îsblou al maestrului Otto Briese, din admirabila expoziție de pictură deschisă în str. Lăpuşneanu No. 38. Un splendid costum pijama de crépesante, foarte elegant, de la marele magazin *High Life* din str. Lăpuşneanu (Hotel Trayan). Una bucali pânzi sau zefir de 30 metri, produs al marei fabrici „Ţesătur din depozitul d-lui Fred Șaraga str. C. Negri 93. O elegantă pălărie de catifea, Chic parisien, de la reputatul magazia de modelHéléne» din str. Lăpușneanu No. 30. Una pălărie de sezon, pentru damă, ultima creație, material fin, de la marele și bine asortatul magasin „Damian“, str. Cuza Vodă 75. Una mapă de piele, frumos lucrată, pentru profesionişti, de la cunoscut«, magazin de librărie, papetari® şi obiecte de artă «Librăria Universală» M. H. Schönfeld, str. Cuza Vodă 52. Una splendidă garnituri de bucătăria, In faianţă, compusă din 16 bucăţi, plus raftul special in ploi, de la asortatul si frequentatul magazin «Cristal» Piaţa Unirei, (ColouUstr. Săulescu). Una duzini farfurii, prima calitate Una duzină pahare, fine pentru ceai Una duzina pahare, pentru vin. 16 stlele liqueruri, siropuri, rom si coqua*, produsele renumitei distilerii .Delicia* din Iași, str. Capela Armeană 2. 3 magnifice Pandigpanuri specialitate originală și fără rival a cofetăriei .Hirschhorn* strada Socola No. 19. 10 litrii vin vechiu tămăios, de la Depozitul de vinuri .Podgoria Iaşilor*. Berman Eliscu & Sol. Korn, str. Col. Langa. Un premiu literar constând din cele mai bune lucrări de literatură şi ştiiaML editate de marea instituţie „Viaţa Românească*. Două abonamente pe un an, la ziarul „Opinia* Trei abonamente pe 6 luni la ziarul «Opinia». In afară de aceste valoroase premii, toţi cetitorii „Opîniei«, capătă ca premiu special, gratuit, una intrare la un spectacol seral, complect, de cinematograf, in vasta sală „Sidoli“, iar cei din provincie se vor bucura de alte avantagii ce li vom anunța ulterior. * Pentru a beneficia de aceste premii, cetitorii trebue să strângă cupoanele cu începere de Vineri 24 Octombrie pănă Marţi 9 Decembrie. Deci in total 40 cupoane. Se atrage ţin special atenţia că preţul tienui exemplar din „Opinia* este şi rămâne A lUla Ne luăm angajamentul formal ca, cel puţin timpul cât vom imprima artrudlaţie de cupoane, să nu sporim preţul ziarului. Să nu vă lipsească ishlameipest Adaos la premii . Două asigurări contra incendiului,“defecâte Lei 250.000, fiecare, la Societatea d© Asigurare «.Victoria*. Actualități din afara O nouă sursă de energie. —Dr. GéraldWendt, un distins savant care ia parte , acum, la Easton (Pensylvania), la o întrunire a chimiştilor colegiului Lafayette, a făcut o declaraţie senzaţională. El consideră ca probabilă descoperirea secretelor energiei atomice, ceia ce ar implica o schimbare radicală civilizaţiei noastre, în urma incompensurabilului izvor de energie care va putea fi astfel obţinut. Dr. Wendt, afirmă că a făcut deja câteva experienţe care promit posibilitatea acestei descoperiri. In cursul unei experienţe, savantul american aşeză un fir de tungsten într’un ’tub, unde a fost făcut vidul mai înainte, a făcut să treacă un curent electric, şi tungstenul s’a transformat în helium şi în acelaş timp a fost liberată o oarecare cantitate de energie. Dr. Wendt declară că a produs temperaturi mai ridicate decât a stelelor celor mai incandescente temperaturi care, în unele cazuri, au atins 40.000 grade Fahrenheit. O astfel de căldură, e necesară pentru a dezintegra elementele şi a libera energia atomică. Pentru că s’a aruncat cu toată fiinţa lui nulă în braţele unui partid, partidul l’a pus să dea într’o singură zi examen de opt clase de liceu, apoi i-a comandat un costum şi o licenţă la facultatea de drept din Iaşi unde d. Cuza se zice că l-ar fi întrebat doar atât : „E-adevărat că în anul 1918, domnea regele Ferdinand I în România ?“.După aceasta, a fost pus vice-preşedinte al camerei... Treaba dumnealor. Dar că l’au trimis la Viena pe acest domn, nu li se poate erta guvernanţilor. Nu că d. Pântea ar fi spus acolo vre-o nerozie, căci a avut poruncă să facă pe surdo-mutul, dar a trebuit să figureze pe un mandat, să semneze un protocol, să’ncerce minţile oamenilor cu inexplicabila lui presenţă într’o comisiune care trata reluarea bunelor noastre raporturi cu cel mai mare vecin al nostru. Ei bine, populaţia basarabeană, în urma eşecului dela Viena, a căpătat încă odată credinţa că totul este un provizorat, iar comentările ce s’au făcut cu privire la persoana d-lui Gherman Pântea au dus la concluzia că om mai cu cap ca d-sa nu se găseşte printre toţi diplomaţii ţării româneşti şi că delegatul sovietic Krestinsky i-a nimicit pe ai noştri la Viena. Intervine apoi şi o altă greşală, de astădată din partea unui om care e în adevăr un luceafăr al politicei noastre : polemica Titulescu—Dr. Racovski. Nu numai calitatea de delicvent al lui Racowsky făcea această polemică inutilă şi jicnitoare, cât acela de bun cunoscător al istoriei şi drepturilor româneşti. Racowski ştie poate mai bine decât noi toţi cine are dreptul să stăpânească Basarabia şi când a avut curajul să afirme contrarul, a dovedit că nu vrea să ştie. Şi atunci, pentru ce să polemizez cu un om de rea credinţă când ştiu bine, tocmai pentru că e de rea credinţă, că n’o să-mi recunoască dreptatea ? A primi discuţiune asupra unui punct care e deplin limpezit, şi chestiunea Basarabiei era pe deplin limpezită prin ratificarea unirei de către Franţa, înseamnă că vrei să-l compromiţi. D. Titulescu trebuia pur şi simplu să întoarcă spatele d-lui Racowsky. Făcându-i cinstea să-i răspundă, e ca şi când s’ar fi aparat şi dacă dintre cei doi polemişti era unul care să aibă nevoie de apărare, acesta nu era d. Titulescu. Şi această polemică, ca şi conferinţa dela Viena, a avut darul să turbure din nou minţile basarabenilor şi să le suggereze întrebarea : „Oare n’or fi avut bolşevicii dreptate de-au stricat (ei!) conferinţa dela Viena ?“ „Oare n’o fi avut Racovsky dreptate în polemica cu Titulescu? Căci un om când are toată dreptatea, cum pretinde Titulescu, nu mai stă de vorbă cu nimeni...“ Greşăli în aparenţă mici, în fond cu urmări incalculabile. De-aici curaj pe emisarii sovietici, neîncredere în restul populaţiei, descurajare la cei devotaţi, încurajare pentru vrăjmaşi, alcătuind, toate la un loc, o stare de spirit zăpăcită, anarhică, deprimantă. Adăugaţi la aceasta şi jurământul sacramental ald-lui Iorga cu privire la pregătirea militară şi faptul că-n Basarabia nu e nimeni care să lămurească populaţia asupra adevărului în sine, şi veţi înţelege cât sbucium şi câtă suferinţă zăcătueşte în această uimitor de frumoasă provincie românească ! Ciru Cantemir Eroismul tragic al unei femei O sfîşîetoare dramă în Franţa In timpul unui teribil incendiu la un magazin de saci din Roubaix, o sfîşietoare dramă s’a desfăşurat sub ochii îngroziţi ai mulţimii. In imobilul incendiat au fost surprinşi mai mulţi copii ai lucrătorilor. Doamna Buisinc, care îi avea în paza sa, a înfruntat pericolul focului şi a reuşit să scoată în mai multe rânduri, opt dintre ei. Mai rămâneau încă doi, într’o altă cameră. Surdă la rugăminţile celor care voiau s’o oprească, d-na Buisine s’a aruncat incă odată în flăcări, de unde însă n’a putut ieşi. Victima a unui sublim eroism, ea a pierit împreună cu cei doi copilași. ABONATIVA XIA ÎJA ECOURI — Duminică seara a sosit în localitate marele rabin David Tversky din Buhuși, fiul marelui rabin Tversky din Iași. Domiciliază în str. Sf. Lazăr No. 70. CITIŢI „OPINIA“ a însemnat rol al Arhivei, pe lângă aceşti colaboratori ai ei, încă şi persoanele şi Instituţiile care, sprijinind-o cu fonduri, i-au dat putinţa să apară astfel, cu toate greutăţile financiare care apasă astăzi pe toţi. De aceia facem cu plăcere loc numelor acestor binevoitori ai culturii Arhivei şi sprijinitori ai ei în acest an 1924. Primăria din Iaşi (prin d. primar C. Toma şi ajutor prof. E. Diaconescu) lei 5000 Banca „Albina“ din Iuşi „ Banca Moldova din Iaşi (prin d. Wachtel) Creditul funciar urban din Iaşi (prin d. director Gh. Botez) Magazinul Cristian din Iaşi Banca Dacia din Iaşi (prin d-nii Weinrauch, Stern şi Apoteker) Banca Iaşilor din Iaşi (prin d. director I. Botez) Berăria Azuga (d. Manase Sternberg) din Iaşi Blănăria Olivenbaum din Iaşi Heinrich Kahane din Iaşi Magazinul Luca P. Niculescu din Iaşi (prin d. director Angelescu) Dar, pentru că se cuvine să se dea fiecăruia ce este al său, au merit la putinţa de a apărea a Arhivei, încă şi stăruinţele binevoitoare ale unora dintre colaboratori, aşa ale d. prof. dr. Ilie Gherghel, ale d-şoarei Virginia Vericianu, şi ale unor prietini ca d. Protopopescu-Argeş, directorul Cancelariei Senatului, cari i-au procurat mulţi abonaţi în diferite judeţe ale ţării. Odată cu aceste încurajatoare precizări, urăm Arhivei mulţi ani înainte. DR. Dr. descorcă dai Wend ces vor revoluţiona o destulă energie atomWhitr’an cuţitaş pentru a face ca un vapor să traverseze Atlanticul“. Alţi savanţi au confirmat pos sibilitatea unor astfeli de des■ coperiri. Campionatul dactilografiei.La Paris a avut loc zilele trecute campionatul dactilografiei. Au fost de faţă cincizeci de concurente, reprezentînd patru naţiuni: Anglia, Belgia, Franţa şi Elveţia. CampionatulEuropei a fost câştigat de către d-ra Odetta I Piau, stenografă la Societatea Naţiunilor. Concursul vitezei a fost câştigat de către Miss Mitchell (Anglia). Cea mai mare viteză (fraze repteate) realizată de Miss Mitchell a fost de 123 cuvinte pe minută. .^Construirea unui uriaş dirijabil.—Se anunţă din Washington că un inginer american a făcut planurile pentru construirea unui uriaş dirijiabil, mai mare decât Z. R. III şi de cinci ori mai mare decât „Shenandoah“, dirigiabil care trebue să servească de port-avion. * Iarăși insula Wrangel.— Din Alaska se anunță că acelaș transport rus, care, în August trecut, a pus stăpânire pe insula Wrangel, s’a făcut stăpân pe colonia britanică debarcată în insulă acum câteva luni. Se crede acum că colonia în chestiune a fost fondată nu în numele Angliei, ci în numele Statelor-Unite. Colonia se compune din treisprezece eschimoşi, având în capul lor un indigen de origină americană. Deci guvernul Statelor-Unite va trebui să intervie în situaţia astfel creiată. Triumful Muncipalitatea din Metz a hotărât să schimbe numele germane pe care le purtau până azi străzile, cu altele franţuzeşti. A venit rândul şi aceleia care demult era botezată cu numele lui Goethe. Părerile în consiliul comunal au fost împărţite. Unii susţineau că numele trebue schimbat numaidecât, alţii dimpotrivă arătau că Goethe nu este un nume german, ci un nume mondial, geniul marelui scriitor ridicându-se deasupra deosebirilor de naţionalitate. Punându-se chestia la vot secret, consiliul a decis cu 17 voturi contra 5 că strada Goethe va păstra şi de acum înainte numele acestui german ilustru. 600 2000 3000 500 2000 5000 500 1000 500 500 geniului A -A 4 Cronică sportivă latte? lootiii. lenei ! a citi Joneidia" In zilele de 25 si 26 Oct. crt. au avut loc la parcul sportiv „FERDINAND I“ probele de atletism organizate de asociaţia , Concordia. Rezultatele technice au fost surprinzătoare, dovedind toate însă că participanţii printr’un asiduu antrenament ar putea realiza admirabile performanţe. ^Remarcăm de pe teren mai ales pentru stilul lor elegant şi pentru cronometrajul obţinut, pe d-nii: Athanasiu, Roller, Fabricantu, Saulea, Stănescu (dela Concordia)^ Gaube (Faimen), Bernstein (Hacoach), Schayer (Macaby)... . Totodată a avut loc un match de Volley ball între echipele Faimen și Concordia cu rezultatul de 15:9 în favoarea primei. Foot-ballul a fost bine reprezentat prin trei întâlniri de trei categorii disputate între Concordia și Macaby din localitate. Primul match între echipele de categoria II-a a cluburilor respective se termină cu rezultatul de 4:0 în favoarea Concordiei ; al doilea Concordia (jun.)— Macaby (jun.) 3:0 şi ultimul, cel mai interesant: Concordia I— Macaby I 2:0 (1:0) Decanii noştri concordişti marchează prin Constantin ambele puncte, primul dintr’un penalty—kick şi al doilea dintr’o scăpare a goulmanului macabeu. Remarc pe Constantin, Svirovsky şi Luca dela Concordia şi pe Weinberg dela învinşi. __ Serbarea, privită in linii generale, a fost cât se poate de reuşită, având din toate punctele de vedere succesul pe care-l merită. B.