Opinia, ianuarie 1927 (Anul 23, nr. 5882-5904)
1927-01-14 / nr. 5891
Conflictul dintre Mexic şi STATELE UNITE Ce declară preşedintele Mexicului Faţă de răscoala catolicilor dlin Mxic şi de ameniţarea unei intervenţii armate a Statilor-Unite, d. Calles, preşedintele Mexicului, a declarat: — „Trebuişte de admis că acum se produc în Mexic a unita tulburări între unii oameni ignoranţi joacă rolul de Simple Instrumente. Momentul e critic pentru ţară. Un mic tp de capitalişti ai Statelornite caută să influenţeze guvernul lor ca să-i sprijine cu forţa“. Preşedintele Calles face aluzie la planul americanilor de a acapara petrolul mexican. Cearta aceasta e In legătură şi cu tulburările din Nicaragua, şi ameninţă a dezlănţui un conflict războaie. l. Canes ■ —91 % ." A Btri-r «®, Le'HR BIBLIOTEGI UNIVERSITÄTI » . Iarăşi despre refacerea Iaşului Clara.-- Poşta. Se vorbeşte de mulţi ani despre refacerea oraşului nostru. Mai cu seamă In 1926, la schimbarea administraţiei comunale şi a guvernului, noii edili şi cârmuitori au supralicitat In declaraţii solemne, angajamente şi promisiuni. A fost anul făgăduinţ lor. Am dori ca 1927 să fie anul realizărilor. Ca aceia, acum la Început, ne facem datoria să amitim câteva din lucrările absolut necesare pentru ca Iaşul să-şi poată păstra cu cinste titlul de a doua Capitală a ţării. C inc pm de la gară. Lipsită complect de peroane, fără acoperi, gara locală este aproape tot atât de prmitivă ca staţia unui târguşor pierdut la un cap de linie, unde nu trec decât două trenuri în 24 de ore. Iaşul cu o populaţie de 150 mii locuitori, nu posedă decât o singură gară. Oricât de liniştiă ar fi populaţia, într’o massă de oameni atât de mare se produce zilnic mişcare, placă şi sosesc mii de călători, vin şi se expediază trenuri de marfă. Numeroasele garnituri, locomotivele de manevră, parcul de de vagoane, sunt îngrămădite pe un spaţiu insuficient, se mişcă greu şi în condiţii care periclitează viaţa călătorilor, nevoiţi să se sue şi să se coboare din vagoane prin întunerc, pe spaţii înguste, adeseori între două trenuri în mers. O transformare totală a staţiei Iaşi trebue cît mai curând înfăptuită. Micile reparaţii care se fac acum, deşi foarte utile sut departe de a fi suficiente. * A doua institţie rău instalată este poşta. Sunt zeci de ani, de cînd se perpetuează mizeria oficiului din strada Arcu. Două incendii succesive au desăvârşit in ultimul timp, relele de care sufere acest local complect impropriu pentru serviciile de poştă, tolegraf şi telefon. Nu ştim daca guvernanţii se vor hotăra să dea Iaşului al oficiu central potrivit, încăpător, civilizat,deşi cel de a zi nu mai ere nici acoperiş. Îndoiala noastră se întemeiază ca experienţe din trecut. Ştim că, ori de câte ori a avut nevoi de un local, statul a cumpărat case particulare, atunci când datoria lui era să construiască. In urma acestui sistem, numeroase instituţii din Iaşi sunt înghemuite în magherniţe, cu ziduri care se nărue, cu odăi întunecoase şi neîncăpătoare. Birourile sunt aşezate prin bucătării, sălile de bac sunt transformate în săli de clasă sau laboratoare. Intr’o casă făcută pentru traiul de familie, nu se poate aşeza bine o instituţie cu specialităţi tehnice. Nici intr’un hotel nu se poate face aceasta. E necesară numai-decât construirea unei clădiri după modelul arhitectonic consacrat. Pentru poştă se vorbeşte iar de cumpărarea unor imobile particulare. Aceasta ar însemna numai o simplă mutare, nu o îmbunătăţire. In adevăr, nu vedem vre-odeosebire mai importantă între casa din strada Arcu şi altă casă dintr'un cartier deosebit, dar tot aşa de nepotrivită destinaţiei ce i i s’ar da. Socotim că Iaşul are dreptul la clădirea unui oficiu modern de poştă, care să fie o podoabă a oraşului. * Cel din urmă, vine lungul capitol al lucrărilor edilitare. S’a discutat de atâtea ori această chestie, încât a ajuns să fie cunoscută chiar de administratorii comunei, oameni distraţi, care se ocupă până la extennare cu politica şi alte sporturi. Deocamdată, cunoaşterea nevoilor oraşului le-a dat un bogat matial pentru discursuri. Dorim să vedem şi altceva. Din toată lumea Scana macabră.— La Barle-Duc (Fraița) a murit o bătrână care trăia singură, numai cu un câne. Până ce vecinii să descopere cadavrul, cânele flămând mâncase o parte din corpul stăpânii sale.♦ Gripa.— Epidemia de gripă continuă a face ravagii în Euopa. In unele regiuni din Franţa, boala a atins o treime din populaţie, complicându-se cu pneumonie şi diverse atacuri intestinale şi provocând numeroase cazuri mortale. In Elveţia, serviciul sanitar a dispus ca orce spectacol, cafenelele, berăriile, restaurantele şi orce aglomeraţie publică să se închidă la ora 11 seara. Copiii mai mici de 16 ani n’au voe sa frecventeze sălile du spectacol. Şcolile sunt închise. S’a îmbolnăvit grav chiar şi d. Motta, preşedintele confederaţiei elveţiene. In Norvegia epidemia a luat proporţii alarmante. Şcolile şi cinematografele au fost închise. * Deces.— Din Berlin se aunță moartea cunoscutului scriitor german (de origină engleză) Houston Stewart Chamberlain, în vrâstă de 72 ani. Defunctul a fost unul din cei mai competenţi biograi ai lui Kant, Goethe şi Wagner. * Cutremur de pământ. — Un violent cutremur s’a produs în regiunea Ada-Bazar de Constantinopole. Populaţia a părăsit casele a ridicat corturi pe străzi. Alt cutremur s'a produs în regiunea Pirineilor în Franţa, însoţit de un puternic muget subteran. - 19 LEI EXEMPLARUL ■ Immmmmfsmmmmm — mmm ZIAR POLITIC COTIDIAN VINERI 14 IANUARIE 1927a ANUNCIURI se primesc la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului Iaşi—Str. Gh. Obârzescu 17 Actualităţi politice întrevedere D-nii Averescu şi Goga vor avea zilele acestea o întrevedere la Bucureşti cu d. Nicolae Banffy, fost ministru de externe al Ungariei (actualmente încetăţenit ca român). In ultima vreme d. Banffy a făcut dese câlătorii la Budapesta şi s’a consfătuit cu guvernul maghiar. Se crede că e vorba de anumite traative în ce priveşte tronul Ungariei. Pertractările Guvernul îşi manifestă mereu dorinţa funmnei sau colaborării cu naţional-ţărăniştii. Ba chiar oficiosul „îndreptarea“ face şi d-lui Stelian Popescu o discretă invitaţie. Fontii takişti din partidul naţional-ţărănesc continuă îndeaproape pertractările. Unii ardeleni sunt patru. D. Maniu, ca de obicei, stă la îndoială. Iar fruntaşii ţărănişti sunt ameninţaţi cu sacrificarea. Cât despre liberali, ei au inceput să devie ostili pertractărilor, deoarece se vorbeşte făţiş de un „bloc antiliberal“ Continuitatea d-lui Burileanu D. Tilică Burileanu, noul guvernator al Băncii Naţionale, a declarat că va face operă de continuitate. Noi am spus din capul locului că d. Burileanu este un prfect element liberalo-vintilist. Aranjament cu Germania Guvernul e pe cale a intensifica legăturile comerciale cu Germania, pe baza înţelegerii Stresemann-Avereseu la Geneva şi conform aranjamentelor.. d-lui Stoian Băncuţă la Berlin. Taxa ad-valorem proectată de primărie va întimpina o crincenă opoziţie Taxa de 50 bani ad-valorem pe mărfurile care intră sau iesă din oraş, va întimpina o crîncenă opoziţie în consiliul municipal al Iaşului, chiar din partea unor consilieri averescani. In acelaş timp, Camera de Comerţ şi Sfatul Nustoresc (de data aceasta de comun acord) vor deschide lupta dirză contra impozitului proectat de delegaţia permanentă. In această chestie a taxelor pe mărfuri, s’a accentuat In ultimile zile un conflict acut între Primărie şi Camera de Comerţ, deşi conducătorii ambelor instituţii sunt tovarăşi de club In pag. III-a Ultima Oră. ASPECTE Presa şi micii ei detractori Tribunalul ieșan a judecat dri procesul intentat de un avocat directorului ziarului „Lumea“, pentru că a refuzat să publice un răspuns pe care avocatul îl trimisese ziarului. Chesția în sine nu interesează prea mult, dar interesează într’o măsură oarecare aprecierile făcuţi de avocat cu priitju procesului, asupra presei şi a gazetarilor, pentru că ele sânt oarecum aprecierile pe care Ie face media comună a cetăţenilor. Întâi un dispreţ pentru gazetari , supremul argument adus de avocatul în chestie, a fost că nu poate da consideraţie unui om care are la bază numai patru clase primare, ca şi când talentul, corectitudinea şi carecterul — cum spunea direc t-~——---■—— nwram— ■ -■ •— (Continuarea In pag. IV-a) INDEXUL PAPAL CONTRA ILEGALIŞTILOR FRANCEZI Am anunţat că Vaticanul a pus „la index“ ziarul regalist „Action Frangaisa“ şi opera lui Charles Maurras. Faptul este explicat de Papa Pius XI, prin următoarele acuzaţii aduse publicaţiilor în chestie : 1) O absolută lipsă de orice idee dreaptă asupra autorităţi Papei şi a Sfântului Scaun; 2) o lipsă tot atât de absolută, de orce spirit de supunere sau, cel puţin, de consideraţie şi respect ; 3) o atitudine pronunţată de opoziţie şi răzvrătire; 4) o uitare, sau mai curând un adevărat dispreţ, dus până la insinuarea şi divagarea de invenţii pe cât de calomnioase pe atât de false şi absurde. * Faţă de această condamnare care a lovit ziarul său, d. Leon Daudet a declarat: — „Deplâng profund că Sfântul Părinte s’a lăsat abuzat de minciuni şi de falsuri caracterizate. Deplâng cu atât mai mult, cu cât, fiind un fiu respectuos al Bisericei, am pentru suveranul pentei sentimentele de veneraţie care-i sunt datorite, în tot ce priveşte religia. Petru rest, socot bineînţeles să-mi dublez activitatea naţională şi politică“. D. Charles Maurras a declarat că totdeauna a avut cel mai profund respect pentru Biserică și pentru Sfântul Scaun. Încă in vremea Papei Pius X, anumite persoane de la Vatican au vrut să-l pue la index, dar Papa s’a opus și chiar i-a trimes binecuvântarea. Astăzi, Papa Pius XI s’a lăsat indus in eroare. La mijloc sunt intrigile germane. D. Maurras închee, exprimându-și rugămintea ca indexul să fie ridicat. ... ~ .• ® .\caie80aaaABääffi«**"'~ In Iaşul de altă, dată, Profesorul Lucescu de la Liceul Naţional de R. SUŢU Deşi seminarist, Lucescu a ocupat catedra de Matematici de la Liceul Naţional, curs superior. Încă din cursul inferior, băeţii vorbeau cu frică de străşnicia lui Lucescu şi chiar profesorii de matematici din cursul inferior, ca Paladi şi Roşu, cînd aveau la lecţie un băiat ce nu ştia, îi spuneau : „vei vedea ce ai să păţeşti când vei fi în cursul superior, dacă vei ajunge acolo, la d- Lucescu. Acesta nu glumeşte?“. Şi, în adevăr, cum ajungeai în clasa V-a, în prima lecţie ce o aveai cu Lucescu, el te întreba: „unde ai făcut cursul inferior şi ce profesor de Matematici ai avut“? Apoi, începea explicaţia, vorbind rar şi apăsat, cerând cea mai desăvârşită linişte şi obligând pe toţi elevii să urmeze pe un caet special intitulat brulion, explicaţia de la tabelă. Când te scotea la lecţie şi nu puteai răspunde îţi spunea cu un aer zâmbitor, ca şi cum ţi’ar fi spus lucruri plăcute : „rău, rău, ai să rămăi repetent. Iaca îţi pun...“ şi acestedată pus, era greu de corectat. De schimbat o notă nici vorbă nu putei fi şi nimeni nici n’ar fi îndrăznit să’i roage de aşa ceva. Sever era cu elevii slabi, ştia însă să aprecieze pe cei buni, cari însă nu trebuiau să se lese pe tânjală, căci repede îţi schimba părerea şi devenea şi mai straşnic cu aceştia. —„Ştiu că poţi, zicea el, de multe ori, dar nu vreai. Eşti deci de două ori vinovat“. La teză nu era chip de copiat. Dădea trei, patru chestiuni deosebite, astfel că fiecare elev avea alături, în spate şi în faţă alţi elevi cu chestiuni de teză deosebite, neputând deci copia unul de la altul. Şi cum chestiunile ce le dădea erau cele mai adeseori probleme, nici din carte nu se putea copia. Şi paza riguroasă pe care o exercia, silea pe elev să scrie numai ceia ce ştia, sau să dea ... za albă. Cu câţiva ani înainte de moartea sa, cu toată aparenţa robustă ce o avea, căci era bine legat şi rumăn la faţă, s’a îmbolnăvit greu de piept, boală care i-ar fi venit de la o alegere unde a stat pe un timp de ploae, toată ziulica, sub bota de la intrarea vechii Primării din Iaşi, (unde astăzi se află Teatrul Naţional), căpătând o ALEGERILE DIN FRANŢA D. Al. Millerand fost preşedinte al republicei franceze, care a căzut în recentele alegeri senatoriale. Prin această cădere, corpul electoral francez şi-a manifestat dezaprobarea faţă de politica de forţă şi duşmănie, preconizată de d. Millerand. (Continuarea în pag. IV- a) NOTE SI IMPRESII Iarăşi de la capăt... de PR. N. HODOROAB A Incet-încet, una după alta, au trecut şi sărbătorile noastre de iarnă cu frumoasele lor datini strămoşeşti, în care copiii au pus o parte din fiinţa lor nevinovată, plină de avânt şi de fantezie. Am reluat iarăşi viaţa obişnuită, de la capăt... Cu atenţie şi sincere păreri de rău am mai crestat un an într’un colţ ascuns al inimii noastre setoasă de viaţă... Automobilele diferitelor fabrici : Fiat, Ford, Pakard, etc. mănâncă pe oră, când e vorba de concurs mai ales—şi din cap aceidintele nu-s excluse—sute de kilometri!.. Beţia vitezei e şi ea la modă, ca şi „viteza“ din alte domenii... Biata noastră inimă însă, acest mic motoraş musculos al fiinţei noastre, merge foarte încet.. Tic-tac ! tic-tac ! acesta i-i sgomotul pe care-l aude urechea lipită de piept, ca de uşa unei cămări secrete.. De mii de ani, de când există omul „viteza“ acestui motor a fost acelaşi... Simţimintele inimii par a se moderniza ; mersul ei însă, în bătăi ritmice, nu ştie de modă ; el rămâne acelaş... Când scade sau când creşte nu e semn bun... Am început de la capăt un nou an, care pentru fiecare din noi poate fi : norocos, indiferent, mizerabil sau chiar fatal... Noi îi încingem însă începutul cu priviri pline de nădejdi. Neştiind ce surprize ne poate aduce în fiece clipă, îl preţuim mi mult decât pe-un factor poştal, aducător de vieţi mereu noui, şi-l simpatzam mai mult decât pe-un amic nenorocit în căsnicie şi care n’are curajul divorţului salvator...^In sărbătorile ce ne-au părăsit, creştinii noştri şi-au pus la încercare spiritul de sociabilitate şi de bunătate al inimei , dar mai presus de orice : tăria stomacului!.. El a fost cel mai chinuit şi mai hărţuit în aceste zile... Nu i s'a dat crezare. El n’a ştiut ce-i odihna în acest timp cu rost de reculegere sufletească ... Îndopat cu mâncări grase şi vriate şi cu băuturi de tot soiul, el a tăcut şi a consumat tot ce i s‘a dat, cu supune ea captivului dintr‘un lagăr de prizonieri... Reacţiune nu se încape, căci altfel trebue să suporte consecinţele abaterii nu tocmai plăcute... Mulţi s’au desfătat şi au huzurit; mulţi au îngriţit Insă pânea cu sughiţuri şi cu lacrămi. In spitale, în azile şi orfelinate, în închisori şi pe vatra sărăciei lucie, unde nu se ştie de bogăţia pomului de Crăciun, de haine noui şi de daruri alese... In aceste sărbători, cine nu şi-a îndreptat privirea duioasăînsoţită de un ajutor de orice fel -I faţă de aproapele său de pe patul suferinţă şi al mizeriei, ci s’a mărginit ca un egoist feroce numai la împodobirea cinstitului său trup şi la aleasa supraalimentaţie a nobilului sau stomac, acela începe dela capăt acest an ca şi pe ceilalţi în somnolenţă morală, plictit şi Îmbrăcat în haina dispreţului da semenul său pe care îl urăşte... Acel cară la acest început de an nu dă dovezi că a devenit mai bun la inimă faţă de sin faţă de ai săi şi faţă de aproapele, acel creştin nu justifică prin nimic necesitatea existenţei a simandicoasei sale persoane!! Pr. N. HODOROABA VOCI DIN PUBLIC DIN SECRETELE RESTAURANTULUI GAREI IAŞI Primim următoarele : In nenumărate rânduri am constatat: Pe lângă că mâncările din restaurantul gării Iaşi lasă de dorit ca calitate, nefiind preparate aşa cum s’ar cere unui restaurant de cl. I-a, dar este şi într’un hal regretabil de necurăţenie (dovadă e că majoritatea funcţionarilor C. F. R. cari au mâncat în acest restaurant, astăzi l-au părăsit). Este drept că atunci când intri in restaurant, serviciul de veselă pare a corespunde întrucâtva cerinţilor, insă nu în veselă şi trandafirii artificiali de pe mese, constă calitatea mâncărilor. Dacă din întâmplare iţi arunci ochii spre bucătărie şi la personalul de serviciu de acolo, iţi trece pofta de mâncare. In multe rânduri, am găsit, fel de fel de lucruri străine prin mâncare, cari îţi inchid pofta... ( In ziua de 8 | I 1927 ciorba care mi s’a servit de către chelnerul Cojocariu loan avea gândaci în ea (care probabil ,u fost fierţi). Un astfel de caz cred că este de neertat. Chelnerul sus arătat a văzut cu (Continuarea în pag. TV