Opinia, septembrie 1927 (Anul 23, nr. 6082-6107)

1927-09-15 / nr. 6094

A - Actualităţi politice Balivernele „mişcării" „Mişcarea“ de ieri înşiră câteva baliverne pe seama noastră. De obicei, la baliverne nu se răspunde. Dar cum unii barbaţi de Stat din jurul „Mişcării" devin teribii când îşi iau rol de creditori, nu vrem să le râmănem datori nici macar cu un răspuns...* Confratele liberal ne taxează pe noi drept „oficiosul ocultu al naţional-ţărăniştilor, în care calitate d. Costăchescu ne-ar fi furnizat material pentru o ediţie specială menită să anunţe succesul scumptat al opoziţiei în alegerile municipale. Nu sântem nici făţiş, nici ocult-oficiosul nimărui.Am fost şi am rămas organ de opinie publică, independent, imparţial şi de informaţie exactă. Nu pregătisem nici o ediţie specială în sensul inventat de „Mişcarea iar materialul redicţional niurnizăm noi singuri,— spre deosebire de „Mişcarea" care-şi culege comentariile pătimaşe şi informaţiile tendenţioase de la cele vreo 40 de nuanţe ce alcătuesc calamandrosul cluburilor liberale din centru şi din măhălăli. De altfel, chiar în acelaş număr de ieri al „Mişcării" se reproduc din coloanele noastre pasagii care dezmint insinuările formulate de gazetarii improvizaţi, ai confratelui liberal■ .Mişcarea“ nu ne îngădue să relevăm că s’au prezintat la vot numai ceva peste jumătate din numărul alegătorilor înscrişi , ci ne obiectează că cetăţenii erau liberi să-şi ridice cărţile. Da, erau liberi, dar nu le-au ridcat, fiindcă au fost indiferenţi faţă de listele în luptă. Succesul d-lui dr. Finhling şi al listei liberale s’a datorit unui număr restrâns al populaţiei Iaşului. Faptul n’are nevoe de multă argumentare. .Mişcarea“ vede o contrazicere între afirmaţia noastră că n’au fost ingerinţe în alegeri, şi între contribuţia unui reporter care a înregistrat incidente dela sednta de vot» an ui xm m: wm I 9m^1 r^TV I ABONAMENTE Lei 1000 ’ 5^ VOC.1 DIN PUBLIC Nevoia unui control mai sever al conducătorilor de automobile Din cauza înprejurărilor in care se desvoltă atâtea interese şi mai cu seamă când şi la noi, azi, timpul a ajuns să fie preţuit, nevoia trebuinţei unui mijloc de locomoţiune cum ar fi automobilul, este de domeniul nu a fluxului, ci al unei necesităţi, chiar imperioase uneori. mn atari situaţiuni, ar fi fost natural ca aceia cărora li se încredinţează (în afară de valoarea unei maşini care trece de sute de mii de lei) dar li se încredinţează viaţa oamenilor,— să fie bine selecţionaţi şi controlaţi. Din fericire însă, mulţi nechemaţi, incapabilii, chiar oameni cu patima beţiei, mulţi din ei cu un activ de câteva accidente destul de serioase, nesoluţionate de justiţie,continuă meseria de şofeur, netulburaţi de nimeni. Şi răul se întinde într’o măsură îngrijitoare. Aproape nu e zi fără accident de automobil, sau fără vreun furt comis de un şofer la dauna proprietarului de autombil. Şi ia Iaşi pare că mişună mulţi dintre cei nepregătiţi, care totuşi posedă certificate de a căror realitate trebuie să te indoeşti din moment ce le cunoşti capacitatea. Piaţa Unirei a ajuns un cuib de sfaturi pentru făptuirea de lucruri urâte: se fură patronii, se schimbă piesele, se vinde benzină şi câte încă. S’a dat şi se mai dă dreptul de conducere unora care habar nu au ce este o maşină. E de neconceput să autorizi pe unul să devină profesionist, să conducă o maşină pe care nu o cunoaşte şi să se susţină că nu datorată acestui sistem se întâmplă accidente. Şoferul conducător care nu cunoaşte maşina, pleacă la drum fără să-i poată face un control, el neştiind ce să controleze , şi iată un baton de la direcţie lipsă şi toţi însoţitorii supuşi unui accident. Şoferii care prin profesiunea lor au o răspundere enormă, trebuesc puşi în ordine. Şi fără a se lăsa cineva condus de alte sentimente decât acele de ordine şi răspundere, trebuesc verificaţi serios, să rămâie Cei ce trebuie să rămâie, iar celor incapabili, sau predominaţi de patima beţiei, (şi din aceştia sunt destui) să li se retragă carnetele. Dacă s-ar ţinea seamă numai de împrejurările în care a decurs ultimul accident de automobil al d-lui avocat I. Leatris, încă cei în drept ar proceda la măsuri. Domnule Prefect, azi răul e în faşă încă, însă cu o putere de dezvoltare care va aduce o serie de şofeuri ce vor fi o adevărată plagă. Cercetaţi modul cum şi cui s’au eliberat carnete de conducători, luaţi măsuri din timp, ca pe urmă să nu devie imposibilă orice îndreptare. DORIN Nu-i nici o contrazicere. Ingerinţe n’au fost, într’adevăr. S’au produs însă nici incidente, inevitabile în asemenea ocazii, — inevitable chiar in eventualitatea unor alegeri sub cea mai ideală administraţii*, intr’un regim politic ultra-democratic şi civilizat. Ca informatori conştiincioşi, noi ne-am făcut datoria , am înregistrat totul. Dar n’am spus nicăeri câ incidentele de la secţii ar fi denaturat realitatea vo tului.* Dar „Mişcarea“ e supărată din altă pricină. E supărată că reporterul nostru a cam persiflat manifestaţia nocturnă cu torţe, tromboane şi tobe, din Piaţa Unirii, denumind-o „panoramă". Poate câ reporterul nostru n’a fost destul de expresiv. Reproducem, deci, din darea de seamă tip, alcătuită de maestrul Caragiale acum câteva decenii, pentru acest soi de manifestaţii : „Cei ce vin prin fund, sunt toţi ameţiţi, şi mai ales Caţaveneu şi Cetăţeanul turmentat, care înghite şi sughiţe mereu După ei vin o mulţime de cetăţeni cu ramuri verzi şi steaguri... Muzica atacă marşul cu mult brio. Urale tunătoare... Toată lumea se sărută, gravitând in jurul lui Caţaveneu şi lui Dandanache, care se strâng in brațe“. N’o fi bine spus „panoramă"’ e mai potrivit „mascaradă"... ZIAR POLITIC COTIDIAN Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului Iaşi—Str. Ch. Mârzeanu 17 TRAFICUL CU TIMBRELE JUBILIARE Un ziar a acuzat pe dl Papacostea, fost director genral P. T. T. că a făcut afaceri cu timbrele jubiliare (emisiunea cu prilejul împlinirei a 50 de ani de la Independenţă) la această chestune, nişte funcţionari p. t. t. din Bucureşti dau un comunicat în care spun „după cum s’au dat timbr jubiliare oricărui particular, autoritate, instituţie industrială sau bancară etc. tot aşa s’a rezovat şi pentru cei 20.000 funcţionari p. t. t. 100.000 timbre (circa 5 serii de funcţionar), cari se găsesc în depozitul Direcţiunei Generale. Ia dispoziţa celor In drept“. Ei bine, comunicatul nu-i adevărat. Nu-i adevărat cel puţin In privinţa particularilor, căci aceştia n’au căpătat timbre S'a pus un mic stok în vânzare la regii, dar cu nici un chip nu puteai să-ţi combini o serie complectă,macar una, nu cum s’a rezervat pentru unu privilegiat). Şi apoi, ce caută 100.000 timbre ,rezervate din depozitul Direcţiei ? Emisiunea s’a făcut pentru întrebuinţare. De ce nu s’au pus toate timbrele în circulaţie în termen util ? E clar că s’a făcut trafic urât. Mussolini poliglot La şedinţa de închidere a congresului internaţional de organizare ştiinţifică a muncii (care s-a ţinut la Roma), d. Mussolini a rostit un discurs în patru limbi, şi anume: franceză, engleză, germană şi italiană. Adresându-se delegaţilor, Ducele a spus: — „Inapoindu-vă în ţările d-stru, vă rog să spuneţi că ai văzut o Italie muncitoare, ordonată, luptând pentru reînvierea ei economică, pentru propăşirea, omenirii ş pacea intre naţiuni“* NOTA VESELA Vizitatoarea.—Poate sosesc la un timp nepotrivit ? Servitoarea. Ba î înpotrivă , când cuconița v-a văzut pe fereastră, a exclamat : „Asta mai lipsea acum“ ! O nouă traducere a Psaltirei de către P. S. S. Arhiereul Nîcodim Una dintre cele mai de seamă nevoia uşurărei de multe greu poeme ale trecutului omenirei şi care până azi este citită şi răscitită cu un deosebit interes— deoarece întreaga operă se deapănă in jurul credinţei religioase adoptată şi urmată cu veneraţie de atâtea popoare — fără îndoială că sunt psalmii lui David. Această operă măreaţă, de sigur că va rămânea nepieritoare şi la timpurile viitoare pentru omenirea întreagă şi un nimb al credinţei popoarelor monoteiste, iar pentru creştinismul curat va urma de a fi un necurmat îndrumător spre proslăvirea Dumnezeirei, refugiul tuturor sufletelor cari simţesc din cursul vieţii lor pământeşti toţi morale, ce Ie apasă, cum şi a mângâerii pe care o aşteaptă. Această operă aleasă, fără îndoială că Biserica Creştină a avut şi ea nevoe de a o utiliza ca pe o pârghie puternică in propaganda şi practica cultului religios printre popoarele ce le convertise, şi deci a trebuit s’o pue la Indămâna credincioşilor, traducând-o din ebraică pentru fiecare popor in parte. Din nenorocire, traducerea aceasta, In ce priveşte limba noastră, n’a fost nici ps vremuri şi nu este nici aci o tălmăcire credincioasă a versetelor m.re (Continuarea la pag. IV-a) Curiozităţile naturii Şoferul cehoslovac Er. Filip, lipsit de mâni, şi care se foloseşte de picioare pentru a conduce automobilul pa străzle oraşului Praga. In acest chip, şoferul s-a deprinssă-şi conducă maşina cu cea mai mare siguranţă. Cum explică dr. Racowski conflictul lui cu Franţa intr’un interview acordat ziarului vienez „Neue Freie Presse“ dr. C. Racowski a declarat umătoarele : — „Motivele pentru care presa franceză duce campanie pentru ruptura relaţiilor economice intre Rusia şi Franţa ? Mai î tăi, din pricina presiunii grupurilor industriale străine, care au interes să împiedice raporturile noastre comerciale cu Franţa. In special in ce priveşte petrolul, intr’un proect de monopol francez, petrolul rusesc ar juca—după părerea unanimă a tuturor oamenilor de meserie—un rol preponderant. Petrolul nostru este superior şi mai ieftin. Prezenţa lui a contribuit la scăderea preţurilor“.. Aceste declaraţii constitue pentru ziarele fanceze un nou motiv de a cere îndepărtarea imediată a ambasadorului sovietic. ASPECTE Palmele şi căluşului lui Goga Diverse alte preocupări, prime cari a odihnei noastre in primul rând, nu ne-au mai dat prilej timp de trei luni astăzi ncheiate să ne amintim de războinica figură a castelanului de la Ciucea. Sub acele preocupări, nici ele prea mari totuşi, l-am uitat definitiv, l-am trecut în umbră, până când evenimente mari au readus în discuţia publică numele fostului ministru de interne ; a revenit în discuţie acest nume în legătură cu altele devenite peste noapte celebre : Fălcoianu, Tomescu, Petcu. Nu ştim ce vină are dl. Goga in panamaua de la „Monitorul Oficial“, probabil că nici una, dar e suficient pentru opinia publică, (chiar şi pentru cea din România) ca numele cuiva să fie pronunţat in cursul unor cercetări judiciare şi imaginaţia începe să lucreze cu proporţii gigantice. Dl. Goga a fost citat ca informator tocmai de la Karlsbad ; omul, fiind în mijlocul curei, nu se putea deplasa de gustul unui judecător de instrucţie oarecare, astfel că aşteptăm întoarcerea dumisale in ţară pentru spulberarea calomniilor cari circulă In jurul citării cu pricina... Dar nu aceasta este chestia: castelanul de La ducea ne datoreşte un răspuns, şi încă unul drastic pe care s’a angajat în scris să ni-l dea; noi credem că d. Goga îşi ţine angajamentele, mai ales faţă de adversari. Care răspuns ? La 12 iunie, proaspăt — mazilitul ministru de interne averescan, atacat cu violență de întreaga presă, găsise încă prilejul să se războiască In coloanele „îndreptării“ cu „Rebecele despletite" ame- Continuarea la pag. IV a) IAŞUL DIN PUNCT DE VEDERE MUZICAL De vorbă cu d. Teodorescu, directorul Conservatorului laşul lăsat în părăsire. — Ne trebueşte o Operă şi o Orchestră simfonică.—Localul Conservatorului. O asociaţiune muzicală, laşul cultural, este—de bună seama - un centru In care viaţa muzicală şi artistică n’a stagnat niciodată, ci din contra a fost totdeauna în floare. Şi pentrucă urbea noastră a fost nelipsită de elemente tinere, talentate şi dornice de muncă,oraşul a fost înzestrat cu un Conservator de muzică şi artă dramatică, unde aceşti copii ai lui să aibă posibilitatea să se cultive. Trecătorul prin strada Banu, care se opreşte un moment îndreptându-şi privirile spre modesta clădire a Conservatorului, ar putea crede că această instituţie trăieşte în belşug neavând nici o lipsă. Realitatea—din nenorocire— este însă cu totul alta ; şi de aceia am căutat să stăm de vorbă cu d. N. Teodorescu, directorul conservatorului, care este cel mai indicat să ne vorbească despre situaţiunea instituţiunei în fruntea căreia se găseşte.* Activitatea corpului profesoral—incepe d. Teodorescu este mereu in progres. Profesorii lucrează cu mult suflet pentru educarea tineretului dornic de a-şi însuşi cunoştinţe cât mai largi şi mai temeinice. Numărul elevilor şcoalei noastre este mereu în creştere (anul trecut au fost 270), iar şcoala noastră ar fi organzată cu multă glorie dacă lipsurile prea accentuate ar fi remediate , şi atunci şi procentul elevilor şi calităţii lor artistice ar fi mai puternic afirmate. Dar este prea mare lipsa de atenţiune pe care Ministerul o arată, în special Iaşului,—aşa că cu toată dorinţa pe care o avem de a ridica rangul Conservatorului nostru la apel al instituțiiltor similare din străinătate,nu putem realiza nimic. Din toată lumea Corespondenţa lui Lindbergh.—S'a Întocmit statistica exactă a corespondenţei primită de Lindbergh, cu prilejul strălucitului său raid peste Atlantic. Fericitul aviator a primit 100.000 telegrame şi 3 şi jum. milioane scrisori. Din acstea, 5000 sunt poeme în versuri, 14.000 sunt scrisori care însoţesc diverse cadouri, iar 3 sunt invitaţii... de a face o călătorie în lupă, cu ajutorul unui obuzaerian! Restul corespondenţei e alcătuit din nenumărate propunen de căsătorie, de la domnişoare şi doamne de toate vrrsele. ♦ Pentru 8 lei— Intr’o localitate lângă Cherbourg (Franţa) autorităţile fiscale au făcut numeroase anchete, utilizând 6 contabili şi 12 jandarmi, şi citând trei familii la faţa locului. Această perturbare avea de scop să aranjeze o moştenire care, în cele din urmă, a fost evaluată la suma de... 1 franc şi 27 centime, adica vre o 8 lei. in ridicolă situaţie se pune uneori biurocratismul! * Spionaj ieften.— La procesul de spionaj care se judecă acum la Leningrad, un acuzat a mărturisit că nevastă-sa s’a pus în serviciul agenţilor engleji, mulţumindu-se a primi ca plată... câteva perechi de ciorapi de mătasă. Ce nu face femeia, pentru ciorapi de mătasă ! ? * Un varieteu curios. — La Paris există un varieteu original intitulat „Infern şi Paradis*. Pereţii sălii sânt tapetaţi cu pluş negru, feţele de masă sânt de asemenea de culoare neagră iar chelnerii se îmbracă şi se grimează în aşa fel, încât par nişte schelete vii. Băuturile se servesc în cupe de forma craniilor omeneşti şi tacâmurile au aspectul unor ciolane. Acesta e infernul. La un moment dat perdeaua ce nii se dă la o parte, apar atunci baletistele in costume mai mult decât sumare, căutând, dansând şi alcătuind a doua parte a programului... paradisul. Necesitatea unei Opere şi a unei Orchestre simfonice11 Pentru ca laşul să devie un centru puternic artistic, trebue să i se dea posibilitatea de a avea o Operă şi o Orchestră simfonică, după cum e la Bucureşti şi Cluj. Deoarece laşul este lipsit de o Orchestră simfonică, nu avem nici mediul artistic, şi nu se face muzică decât la Conservator, iar concertiştii se abat foarte rar pe la noi. Tot datorită acestei lipse, elevii Conservatorului neavând un stimulent nu au nici o tragere de inimă să lucreze în această direcţia căci nu le surâde nici un viitor , iar cei mai distinşi absolvenţi ai Conservatorului nostru a părăsit Iaşul, şi cei rămaşi, doresc de asemenea să plece Crearea la Iaşi a Orchestrei pitice, Ii va aduce glorie căci se va creia astfel şi mediul muzical, iar elevi şi-ar găsi debuşeul. Intenţionez—ne spune mai departe d. Teodorescu—ca pentru începerea activiti i, și pentru ca să nu se mai poată amâna din nici un motiv realizarea forului Ochestrei permanente a laşului,—să vă alcâtuesc un memoriu la care voi cere sa adere toată intelectualitatea o (Continuarea în pag. IV-a)