Opinia, ianuarie 1928 (Anul 24, nr. 6186-6209)
1928-01-14 / nr. 6196
* • Stabilizarea legală a monetei Întrucât priveşte stabilizarea valutei monetare, vom observa că ea se prezintă sub două aspecte : stabilizare legală și stabilizare de fapt. Pentru a ajunge la stabilizarea legală vor trebui bine .»studiate toate împrejurările cari se leagă de ea, aşa că forţamante Leone să posedăm o stabilzare de fapt mai înainte de a ajunge la cea legală. Ţările cari au procedat altfel, n’au reuşit bine. Aşa, de pildă Belgia a decretat în adevăr stabilizarea legală, dar experienţa făcută ,di ea a arătat că legalizarea în materie monetară n'are virtute magică. Noi, trăim de la războiu încoace sub regimul cursului forţat în materie monetară. De atfel sistemul nostru monetar ne face să ne gândim dacă el mai răspunde nevoilor actuale. Unele ţări au crezut că vor putea scăpa de încurcătură dacă vor schimba acest sistem şi cu deosebire unitatea monetară. Dar nu în aceasta stă soluţiunea, căci unitatea monetară poate purta orice numire, numai contingenţele să fie de aşa natură, ca cursul ei să nu varieze. Noi, cum am spus, n ne aflăm sub regimul cursului forţat. In adevăr, prin un decret regal dat pe timpul războiului s-a hotărât la biletele emise de Banca Naţională nu vor mai fi convertibile în aur. Şi toată moneda de care ne folosim în tranzacţiile dintre noi consista numai un bilete ale acestei Bănci, care prin lege nu poate fi forţată să le plătească al pari în monedă sunătoare de aur. Şi atunci se pun? Întrebarea dacă pe timpul cât doinueşte o atare dispoziţie s’arputea prin altă lege să se stabilizeze cursul monedei ? «ţCăci ce însamnă stabilizarea ? Aşa cum o Înţelegem cu toţii, aceasta n’ar putea fi altceva de cât o fixare definitivă a valorii leului în raport cu o monedă de aur, cum ar fi bunăoară dolarul sau francul elveţian. Şi este evident că Banca de Emisiune, Banca Naţională, nu se poate obliga de la sine să achite la vedere biletele sale în 1, cu valoare stabilizată, decât dacă şi ea are situaţa limpezită, cu deosebire faţă de stat. Astfel este ştiut de toată lumea că Statul are o datorie faţă de Banca Naţională, de mai multe miliarde. În adevăr, pentru a se respecta legea, care permite Băncii să emită bilete, aceasta era obligată să aibă acoperirea suficientă pentru ca să poată face faţă imediat la orice cerere de achitare la bani aur a biletului emis. Statul pentru a obvenila aceasta a remis Băncii un titlu, recunoscând această datorie. Cu alte cuvinte un schimb de titluri de credit, unul înlocuind pe altul. Primul lucru necesar deci, pentru a se proceda la stabilizarea legală va fi regularea acestei datorii prin o consolidare a ei şi prin o prelungire a scadenţelor. Aceasta însă nu va fi de ajuns pentru că, după cât se vede, creditul Statului trebui să nu sufere nici o atingere. Statul trebue să se bucure de încrederea generală nu numai în interior dar şi în afară, atât politiceşte precum si economiceşte. Şi se ştie ca toate acestea nu se pot câştiga şi menţine decât prin o bună gestiune financiară. Or, statul nostru In afară de datoriile externe, dintre cari o parte a reuşit s'o pună in bună regulă, rămâne încă cu un rest important in discuţie. Dar el nu-şi poate achita multe datorii interne, faţă de furnizorii de al căror concurs a avut nooc, pentru diferite instituţiuni, între cari Căile ferate vin în primul loc. . I In definitiv stabilizarea monetară e o chestiune de credit şi de încredere. Unii socotesc că momentul a sosit, şi că dementele de cari are nevoe acea stabilizare leposedăm, pe când alţii cred că mai e încă timp până să ajungem acolo. Negreşit, o stabilizare monetară însamnă un pas mare către îmbunătăţirea stării economice. Dar, presupunând că o lege ar veni şi ar decreta-o acum, tot ar trebui luate măsuri să nu se reîntoarcă lucrurile. Căci, cum ziceam, sunt ţări, cari au decretat stabilizarea şi acum văd că au greşit. Stabilizarea va aduce un zdruncin în economia individului. Aceştia, indivizii, funcţionari, pensionari etc. vor consimţi acum la sacrificii, dar ce ar fi când s’ar constata câ sacrificiile n’au dus la rezultatele aşteptate ? V. I. RADU ANUL XXIV No, fe-Qf .....' -----------------------------tfy. ABONAMENTE trei 1000 ’’ pe un a,. „ 500 .1 „ 6 luni „ 300 ... „ 3 luni % k Ui'i I Ații } 16 MB VESTE in cinci luni Deviza unui soţ : .Iubeşte-o şi pârăseşte-o" Şasprezece neveste legitime în cinci luni, e recordul pe care l-a stabilit Frank Wills din Nw York. Urmărit de poliţie pentru repetată bigamie, Wills a fost arestat tocmai când era în tratative cu a şaptesprezecea soţie. .Iubeşte-o şi părăseşte-o este deviza mea“ a declarat el. Eu nu mă încurc cu divorţul. Când mă satur de o nevastă, o părăsesc şi public un anunţ la jurnal. Îndată îmi vin cantităţi mari de propuneri. Am avut 82 de răspunsuri la cererea mea demenajeră“ a doua zi după sosirea într’un oraș necunoscut. Toate erau dispuse să se căsătorească cu mine“. Wills a arătat ca metoda lui pentru a convinge pe femei să-l ia in căsătorie, era să le arate o copie după testamentul tatălui sau prin care acesta ii lasă o fermă în Viginia. „Toate cad în cursa asta“ a spus Wills. El nu-şi mai aminteşte exact cu cine s-a căsătorit în cele cinci luni trecute, dar nevestele îi sunt împrăştiate prin diferite oraşe. Ultima lui soţie, pe care o lăsase pentru că nu avea bani, a venit să-l viziteze la închisoare. ASPECTE Cazar Marcel Cachin Sânt atâtea pilde bune şi uşor de urmat pentru a se aduce la noi puţină fericire, încât nu putem concepe cum pot fi chiar atât de haini conducătorii noştri cari se arată orbi şi surzi la orice spectacol şi la orice ecou adus de pe acolounde legalitatea nu este o simplă poveste averescană. In fiecare zi guvernele noastre restrâng libertăţile cetăţeanului : de a gândi, de a scrie, de a vorbi şi chiar libertatea individuală; în dispreţul prescripţiilor constituţionale, oficiosul guvernului n’a îndrăznit să scrie alaltăeri cănimeni nu va putea ţine vreo întrunire dacă nu va voi guvernul“ ? Şi nu aţâţă acelaş oficios împotriva fruntaşilor opoziţiei pentru ca—la un moment dat—să poată justifica o arestare scandaloasă ? În Franţa, lucrurile se petrec altfel ; acolo libertatea individuală este o realitate şi, pentru apărarea ei, lupta ce se dă înfrânge chiar guvernele conduse de ilustre personalităţi. In Franţa, nimeni nu poate înţelege răpirea libertăţii unu delicvent , chiar când anumite garanţii ii dau posiblitatea să se mai bucure ce e clipa de răgaz în afară de zidurile închisorii. ţ,,. Cazul celor patru ,deputati comunisti este edificator in a (Continuarea în pag.. XV-a) 3’ LCI EXEMPLARUL ZIAR POLITIC COTIDIAN Din toată lumea Ziua creşte din pricină e Lunei.—Domnii astronomi fac o interesantă prezicere, în legătură cu luxul şi refluxul apeior mării, care—după cum se ştie— se datoresc Lunii. Astrul nopţi are putere magnetică asupra oceanelor de pe pământ; apele se îngrămădesc şi se ridică înspre Lună, producându-se fenomenul zis „maree" (flux şi reflux). Dar luna merge pe cel de le răsărit la apus, în timp ce pământul se învârte în jurul lui, de la apus la răsărit. Prin flux şi reflux, luna trage înspre apus lichidul de pe pământ, şi prin aceasta, se încetineşte Învârtirea pământului spre răsărit, încetineala creşte din an in ap, şi în acelaş timp cresc zilele şi nopţile. Peste câteva milioane de ani (spun astronomii) o zi va fi mare cât 55 zile de astăzi. Aşadar,... să aşteptăm, ca să ne convingem şI Englejii pierd situaţia în Indii. — Englejii sunt alarmaţi de faptul că, din an un an, scad afacerile lor comerciale în India. Concurenţa cea mai periculoasă le-o face Germania, apoi Statele-Unite, Franţa, Japonia şi Italia. Dacă lucrurile vor merge tot aşa, Anglia va fi în stare să provoace un nou război mondial,... pentru libertatea popoarelor, sau din alt motiv nobil. Dar în realitate, pentru a-şi salva afaceri negustoreşti. * Chestia tunelului sub canalul Mânecei, — Ziarele din Franţa şi Anglia se ocupă din nou cu chestia tunelului sub canalul Mânecei. Necesitatea acestui tunel a fost dovedită încă odată cu prilejul furtunilor din ultimul timp, care au cauzat o mulţime de nenorociri şi-au întrerupt multă vreme legăturile între Paris şi Londra. Toate articolele conţin critici la adresa guvernului britanic care nu vrea să aprobe proectul, deşi are milioane de lucrători disponibili.* Dorinţele publicului englez. — „Sunday Dispatch“ a făcut o anchetă printre cetitorii săi asupra nevoilor care trebuesc soluţionate în cursul noului an 1927. lată câteva: „O mai apropiată înţelegere între naţiuni, şi pacea universală“. .Fumat mai puţin. Boxeri mai buni. Vreme mai frumoasă". „Haine de seară colorate pentru domni. Şoferi mai liniştiţi". „Mai puţine numere rele de telefon. Mai multe piese engleze jucate la teatrele din Londra". PENTRU PACE ministrul de externe al Statelor Unite, care tratează cu d. Briand încheerea unui pact de pace între principalele ţări. Dar americanul se face că cere prea mult; francezul propune mai puţin.... şi nu se va face nimic. Ceia ce, dealtfel, se înţelege de la sine. D. Franck Kellogg Încordare între guvernul liberal şi opoziţia naţional-ţărănistă, raporturile au devenit iarăşi foarte încordate. Opoziţia tăgădueşte guvernul lui orce autoritate morală şi orce pricepere. Guvernul ameninţă cu înăsprirea dictaturei, şi acuză pe fruntaşii opoziţiei că uneltesc în străinătate ca să împiedece realizarea împrumutului stabilizării Oficiosul „ Viitorul1’—substituiandu-se Regenţei şi poporului— condamnă pe naţional-ţărănişti la opoziţie veşnică, refuzîndu-le calitatea de partid de guvernămint. •In fine, opoziţia lasă a se înţelege câ va recurge la „metode tari Ce va mai fi cind se va redeschide parlamentar ? ”» Ex-regele George al Greciei revendică tronul Ziarul regalist ,Elliniki" din Atena, publică un interview cu ex-regele George al Greciei. — „Poporul meu (a spus fostul suveran) râmîne monarhist, şi prin voinţa lui, coroana Îmi va fi redată. Ţara mea nu-şi poate regăsi stabilitatea politică decât prin acest chip". După ce ex-suveranul şi-a exprimat convingerea că poporul se va pronunţa in curând, a încheiat: — „Sunt nerăbdător să-mi reiau locul, nu numai din dorinţa destul de firească de a-mi revedea patria, dar şi pentru că Grecia sufere de situaţia nesigură în care se găsește astăzi". In fiecare an mor de cancer, ia lumea întreagă 500.000 de oameni, după statistica din 1924 a D-rului Roussy. In Franţa cancerul ucide 40.000 de inşi într'un an, dintre care 25000 de femei mor de cancer uterin. In Germania după scrierile lui Hoffman, mortalitatea femenină este de 26000. In Statele Unite, 31000 de femei mor de aceiaşi teribilă boală în fiecare an. Dacă aceste cifre ne înspăimântă, mai impresionabil şi încă mai demn de milă şi interes, din punct de vedere medical şi social este grozăvia chinurilor morţii lente prin cancer, şi nu deosebi prin cancer utern ; este mizerabilul sfârşit plin de suferinţă şi disperare, ce se prelungeşte luni de zile; este latura morală a chestiunei, căci maladia aceasta loveşte to special mamele de familie şi astfel zdruncină atâtea căminuri lăsând în ele gol şi jale. De aci interesul general, ca într'un efort unanim, să luptăm contra acestui fagel, prin orice mijloc şi cu orice sacrificiu. Pe de altă parte, cancerul uterin diagnosticat la timp, operat sau tratat prin radium la timp, este vindecabil. Dacă orice femee ar şti şi ar fi convinsă, că inima ei stă „să nu moară de cancer“, dacă ar înţelege, că deşi această maladie este» inexorabilă şi omoară de obiceiun cel mult 2 ani, totuşi, dacă femeia s-ar alarma pentru cea mai mică tulburare în menstruaţie, nu deosebi hemoragiile între epocele menstruale şi hemoragiile după menopauză şi ar consulta, medicul, desigur că numărul nenorocitelor ce mor de cancer în fiecare an, atacă- Cronica medicală In lupta contra cancerului uterin die Dr. Dora Cosiowsky mm ÎNGHEŢUL DUNĂRII Vase prinse da sloiuri, In faţa Giurgiului SAMBATA 14 IANUARIE 1931: ANUNOIUBI 16 primesc la toate Agenţiile de Publicitati la Administraţia ziarul Iaşi—Str. Ch. Bârsescu „OPINIA“ LITERARA SI ARTISTICA Idealiştii !.. Şi prietenul imi povesti • — «Atunci amical ,„ observândcă nu poate lupta cu mizeria, a hotărât sa abdice de la idealismul său sterp şi a f i se căsătorească din convenienţă. A luat prin urmare o fată cu parale, ţi-a croit in viaţă o carieră minunată şi a trăit, în aparenţă, admirabil. De curând l-am întâlnit din nou şi, spre uimirea mea, mi-a declarat că divorţează, fiindcă «o căsnicie fără dragoste e « căsnicie moartă». — «Eu, dragă, — mi-a spus el — m-am căsătorit cu intenţia de a-mi face un rost în lume, iar apoi când voia avea mijloace materiale suficiente, să divorţez şi sa mensor aşa mm trai place». Astăzi, după despărţire, amicul D. este pentru toţi an idealist convins Bietul idealism !.. FAPTE Un poet norocos ! Faptul s’a petrecut la Washington. Tânărul poet Walter Rocke, citind câteva din versurile sale milionarei Pearl Momouth, aceasta li oferă răsplata modestă de 5ooo dolari. Foarte sincer poetul, primind suma care-l salva de la atâtea nevoi şi datorii, răspunse adoratoarei sale: .Doamnă, mă declar dispus să vă citesc în fiecare seară producţia inspiraţiei mele“. Intr’adevăr, poetul n’are gust prost. Pentru răspândirea cărţilor La Berlin, editorii, pentru a-şi vinde mai bine volumele au au recurs la un mijloc practic, prin care atrag mult publicul consumator. Editorii pun, între (Continuarea în pag. 4 a) i. b. Banca Naţională şi sătenii Simt o datorie de-a primina pe condei şi a aşterne câteva rânduri pentru norodul sătesc. Prea puţin bine ştiu sătenii de banca naţională, căci In propagandele electorale, electorii ni aratau norodului ca pe o acăpărătoare lacomă, cu intenţia de-a subjuga norodul.Se vede însă că conducătorii Băncii au Înţeles detestabila părere a norodului şi vreau s'o schimbe. Astfel anul 1928 aduce o vasta nouă şi salvatoare totodată, dela banca naţională, anume: intervenire energică la băncile comerciale particulare de-a scădea simţitor cămăta la banii împrumutaţi.—Ei bine, acest gest a fost aşa de îmbucurător, lacăt eu m-am apucat şi l-am comunicat, sitenilor mei, care se găsesc azi în situaţie foarte critică, din cauza secetei de astă-vară. D-lor conducători ai Băncei Naţionale, poporul aştepta zi cu zi această înbunătăţire.—El mereu ia treabă, mereu ceteşte jurnalele ca să vadă fapt precis, această hotărâre ieşită din dorul D-v de-a vedea pe sătean ridicat economiceşte. Stăruiţi, până la înfăptuire, căci mii şi mii de plugari vă vor fi recunoscători. — Sunt comitete peste comitete pentru ridicarea culturală a sătenilor, dar roiurile sunt slabe, iniţiative puţine „căci norodul nostru a intrat sub altă robie mai grea —o robie economică , că deşi a devenit stăpânul a 4 sau 5 ha, dar fără capital, el lucrează pământul in mod rudimentar nescoţind din ha decât 5oo-looolţi. Iată de ce şi eu mă unesc şi fac cunoscut marea dorinţă a sătenilor de a li veni în ajutor. Banca Naţională—Iobăgia economică a sătenilor de azi trebue să ne dea de gândit. Preot N. Negoiţă dea simţitor. Ceia ce face ca problema să fie mai grea, este faptul, că această boală nu produce dureri ia perioada în care s'ar mai putea facă trata. Ciad un cancer uterin aduce dureri, este aproape sigur inoperabil; perioada de operabilitate a trecut demult. Citeodată leziunea este înaintată şi bolnava nu acuză nici o durere, ba are chiar o stare generală satisfăcătoare, deşi continuă sâ abă hemoragii* care ar fi trebuit totuşi s'o determine să consulte un specialist. Dacă n’o face la vreme, toate eforturile ulterioare vor fi zădarnice. Ceia ce trebue bine ştiut, e că există o fază in evoluţia cancerului uterin, în care acesta este vindecabil, dar această perioadă este fugitivă, este repede depăşită, cu atât mai mult, cu cât în această epocă simptomele sunt atenuate. Salvarea bolnavei deci stă în precocitatea diagnosticului şi iu aplicarea unui tratament judicios, imediat. v (Continuarea în pag. 4-a}