Opinia, iulie 1928 (Anul 24, nr. 6335-6359)
1928-07-22 / nr. 6352
4 ml ANUL XXIV No. 6352 ABONAMENTE Lei 1000 pe un an , 500 . . . 6 luni . 300 .. . „3 luni TI LEI EXEMPLARUL ZIAR POLITIC COTIDIAN DUMINICA 22 IULIE to milDIGIDII se primesc la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia Blurului Iaşi—Str. Gh. Vinescu 17 IN FINE! împrumutul extern—de soarta căruia părea legată soarta guvernului şi de realizarea căruia este legată. In tot cazul, dezvoltarea economică normală a tărei—a fost In fine închiiat, in ciuda celor ce nu s'au sfit, să întreprindă în străinătate o tristă acţiune de ponegrire a ţârei, convenţia de împrumut a fost semnată, cu reprezentanţii unor importante grupuri financiare străine şi cu reprezentanţi celor mai mari institute de emisiune din lume , ceia ce asigură de la început deplina sa reuşte. Ştirea aceasta, dacă nu ar fi fost aşteptată de atâta timp şi dacă nu ar fi fost ventilata în toate chipurile, ar fi stârni de sigur senzaţie. Cu toată liniştea aparentă, cu care ea a fost primită de marele public, este totuşi lesne de prevăzut ce va decurge din împrumutul nostru extern. Şi dacă, nu am privi, decât unul dintrespetele acestui împrumut , cele câteva miliarde lei, cu care va spori imediat circulaţia noastră monetară şi cu care se vor înzestra o seri întreagă de mari instituţiuni de credit, menite să ajute agricultura, comerţul şi industria, şi care vor asigura, în cel mai scurt timp, dezvoltarea naturală a tuturor ramurilor de activitate din ţară, înmulţind astfel posibtatea de trai a celor mulţi încă se poate vedea de pe acum că acest împrumut va împuţina sărăcia şi va asigura, în tot cazul, o dezvoltare normală, a tuturor ramurior de activitate din ţară. Propăşirea deplină, a întregei noastre economii naţionale, va constitui rezultatul imediat al încheierei împrumutului extern.* Nu vom pune în discuţie argumentele, prea cunoscute, de care unii s’au servit, pentru a demonstra că după părerea lor, acest împrumut s’ar fi putut închei mai de mult, în condîțiuni mai avantajoase poate. Nu vom pune la discuție, di asemenea, părerea—greşită după noi—a celor ce voesc a crede, că sporirea emisiunei noastre fiduciare s’ar fi putut face, înainte de a ne asigura garanția necesară , stabilizarea monedei. Ne vom mărgini, deocamdată, la constatările făcute mai sus. Economiştii improvizaţi din avocaţi, filosofi etc. — pentru a nu mai vorbi de cei ce sunt de rea credinţă în această chestiune — se vor strădănui, desigur şi de aici înainte, ca să critic politica economică a d-lui V. Brătianu, înfăţişând-o ca o nenorocire pentru ţară , fără a vedea, partea bună a acestei politci, fără a ţine seama, că fără această politică de comprimare a cheltuelelor publice şi particulare, nu s’ar fi putut ajunge la însănătoşirea situaţiei financiare a statului şi deci la încheierea Împrumutului. Şi cum după război toţi sunt voinici, economiştii de ocazie vor înfăţişa de data aceasta, condiţiile împrumutului, ca o adevărată calamitate pentru ţară, iar guvernul ca vânzător al averei ţărei. Fără a ţine seamă că împrumutul a fost încheiat în afară de garanţiile şi sacrificiile cerute celorlalte ţări, care au obţinut împrumuturi la străinătate, fără a ţine seama, că acest împrumut a fost obţinut, fărăobservatorii, fără garanţia Lege Naţiunelor, fără amanetarea unor venituri, fără toate acele garanţii, care mai mult, sau mai puţin, ştirbesc din prestigiul unei ţări şi numai graţie acelei situaţiuniinanciare a statului, la care ne-a condus politica financiară a d-lui V. Brătianu, aceşti economişti vor continua să Înfăţişeze împrumutul, ca o calamitate naţională. Dar câinii latră... Un lucru rămâne Înainte de toate cert. Împrumutul extern va fi bogat, nu numai In rezultate economice, ci şi în consecinţe politice. Împrumutul nostru extern, care după cât se vede este nu numai un Împrumut de stabilizare, ci In acelaşi timp şi unul de refacere, întăreşte, considerabil situaţia guvernului şi îndepărtează in tot cazul de la putere, pe naţional-ţărănişti. Humor englezesc D. Vîntîlâ Brătianu şi despăgubirea Societăţilor petrolifere Reprezentantul finanţei engleze care a fost prin Bucureşti a scris d-lui Prim Ministru, cam următoarele : ■—„la timpii războiului d-voastră, instalaţiunile petrolifere „au fost distruse din ordinul „guvernului englez. Și întrucât „guvernul nostru s’a obligat să „despăgubească întreprinderile „d-voastră petrolifere care au „suferit de pe urma acestor dis„trugeri. „Au urmat tratative Intre am„bele guverne întruiît guvernul „englez pentru mai multă siguranță vroia să plătească direct „despăgubirile, pe cind guvernul romín cerea să se plătească prin el. După lungi tratative, s’a căzut de acord ca „guvernul englez să plătească „societăţilor străine, iar pentru „cele româneşti să plătească „guvernului romín. „Ce s‘a făcut cu aceşti ban ?“ Englezul știa probabil că acest bani au servit cu totul pentru alte scopuri, In special pentru scopuri pur liberale. Se pare că Dl. V. Brateanu n'a prea gustat humorul englezului . D-sa este acum în tratative cu societăţile petrolifere, cărora în schimbul unei chitanţe pentru bani ce n’au primit, le oferă avantaje viitoare... INTERIMATUL preşidenţiei consiliului In tot timpul cât d. Vintila Brăteanu va fi plecat In străinătate, interimar la preşidenpa consiliului,va fi d. I. G. Duca, ministru de interne. „OPINIA“ LITERARA SI ARTISTICA O măsură utilă. In sfârşit ministrul artelor şi-a dat seama, că teatrele noastre naţionale au devenit pepiniere de cabotini şi paraziţi. In consecinţă s’a ordonat, ca până la 1 Septembrie a. c. fiecare din aceste teatre să înainteze direcţiei generale un tablou integral al artiştilor. Din această listă vor fi eliminate toate elementele nefolositoare şi lipsite de talent. Deşi e cazul a ei să spunem că dispoziţia a venit cam târziu, totuş astăzi, poate mai mult ca orcând, ea va purifica intituţiile consacrate numai artei şi frumosului. Singura chestiune ce se mai pune, este aceia de a se curăţi definitiv şi conservatoarele dramatice. Pe când aceasta ?.. i. b. FAPTE Nobile îşi scrie memoriile. Un ziar german anunţă că generalul Nobile scrie o carte, în care va povesti toate peripeţiile expediţiei polare. Generalul işi dictează memoriile unui secretar, deoarece el are antebraţul drept diformat şi rigid. Intre altele N bile arată în această carte că toţi naufragiaţii dormeau unul peste altul, pentru a economisi căldura trupului. Deasemenea între tovarăşi dispăruse aproape complect pritetinia ce-i lega la Început şi nu odată se trezeau în ei sentimente şi porniri de canibali. In primejdie, omul devine o fiară! Un roman şi un câne. La Berlin, a apărut decurând un roman intitulat „Mai multă dragoste“, al cărui autor este Toby Fox. Acest nume aparţine unui admirabil ogar, care prin frumuseţa şi inteligenţa lui (Continuarea în pag. 4-a) *538 Cum se vor desfăşura manevrele armatei sovietice la graniţa României Am anunţat că Statul Major al armatei sovietice a hotărît ca în vara aceasta să aibă loc mari manevre la graniţele Poloniei şi Romîniei. La manevre vor participa toate unităţile militare de sub comandamentele din Smolensk, Minsk, Kiev şi Odessa. Este interesant şi semnificativ planul operaţiilor. Se prevede un atac combinat al armatelor polono-romăne. Un grup de nord al gărzilor roşii va avea sarcina să sfarme ofensiva polonă în direcţia Kievului şi sa împiedece joncţiunea armatei poloneze cu cea românească. Iar grupul de sud al trupelor sovietice va avea ca obiectiv forţarea Nistrului şi începerea unei ofensive în Basarabia. Iată preocupările militare ale guvernanţilor din Moscova, în vederea unui eventual conflict armat. ASPECTE Căzni Gârcineanu Pentru un incident anodin, normal, intr’o grădină de bererieunde consumatorii — după ce s’au topit ziua pe o căldură tropicală — se adună seara să se răcorească la un număr de spiţuri aproape egal cu acela al gradelor din t mpul zilei, avocaul Gârcineanu a fost ridicat de forţa publică şi trimis la polţie. Timp de două ceasuri, In localul circumscripţiei poliţieneşti, deţinutul unui capriciu a cerut in zadar sa vină procurorul de serviciu pentru a-l ancheta. In bătae de joc a fost transportat la brigadă, apoi ,iar la circumscripţie, în căutarea magistratului suprem apărător al ordinei publice şi al libertăţilor. Protestând din cele din urmă şi revoltat de procedeu, deţinutul avocat Gârceanu a fost bruscat şi a ripostat cu oarecare violenţă, logică, naturală, dictată de demnitatea ol căru om care se respectă. Agenţu poliţienesc jignit, a procedat conform legilor artei: cu ajutorul jandarmilor l-a legat cu frânghii pe Gârcineanu şi l-a repezit la „başcă“ împreună cu pungaşii şi cu păduchii de pe rogojini. Urmarea, avocatul Gârcineanu a fost trimis sub stare de arest la instrucţie, i s-a emis mandat de arestare şi tribunal a confirmat mandatulde două nopţi. Gârcineanu este pensionarul inchisoarii Galata, cu fişă antroprometrică şi cu escortă de gardian înarmat când este să fie adus la Palatul de Justiţie împreună cu ceilalţi pensionari ai G datei, criminali, hoţi, spărgători!... De câte ori, Înaintea judecătorilor, se vorbeşte de abuzul forţei publice şi de bătaia din beciuri a poliţiei, justiţia ridică neîncrezătoare din umeri; arestările ilegale, din capriciu şi bun-plac, nu sânt crezute de câte ori presa le semnalează. Pentru că în genere e vorba de cetăţeni fără importanţă, de oameni fără suprafaţă, al căror glas poate fi înăbuşit cu cătuşa şi ale căror mâni tremurătoare nu se opun când li se pune cătuşa abuzului. Gîdineanu e victima unui sistem şi bătut şi...arestat şi cu paralele luate, pentru că în zilele petrecute la închisoare el nu câştgă nici un ban şi clientela ii scade, el va face amare şi dureroase reflecţii asupra garanţiilor libertăţii individuale, dar nu va dispera, va fi făcut o experienţă personală interesantă şi utilă unui penalist. Cazul Gricineanu este unul din zecile de mii cari pătează un regim şi stigmatizează un sistem nenorocit; libertatea individuală este un basm ca atltea altele conţinute In volumul oficial al poveştilor rondeşti : Constituţia. G. SPINA Din toată lumea Răzbunarea femeilor.—Se ştie că Senatul francez a respins proectul de a se acorda drept de vot femeilor. Fruntaşele feministe au hotărât să se răzbune într’un răzbune într’un mod foarte original. Ele vor cerceta amănunţit viaţa intimă a senatorilor antifeminişti şi vor da publicităţi fap- te pe care le vor descoperi. Feministele vor să dovedească faptul că, senatorii care r fuza dreptul de vot femeilor cinstite, duc o viaţă destrăbălată şi sunt foarte îngăduitori cu femeile uşoare. Periculoasă răzbunare...! * Capriciu. — Pe bordul unui transatlantic. Tânărul american Morton Hoyt, fiul unui fost ministru, a declarat amor domnișoarei Elsa Ekengren. Dar Elsa are un suflet satanic. Ea a răspuns tânărului că nu-1 va crede decât dacă se va arunca In apă. Și dobitocul a sărit imediat balustrada, aruncându-se*] In valurile oceanului. Noroc că o barcă de salvare a putut interveni la timp, ca să scoată pe amorez din apă. Un medicament.—Profesorul francez Delbet—după îndelungate cercetări—a constatat că clorura de magneziu este tot atât de necesară pentru hrana omului ca și sarea obișnuită (clorura de sodiu). Clorura de magneziu (în doză de cel mul 1 şi jum. grame pe zi) suprimă crizele hepatice şi dversele tulburări nervoase; locueşte ingroşarea articulaţiilor şi tremurăturile bătrânilor;suprimă efectele toxice ale cloroformului. Dar mai presus de toate clorura de magneziu împiedică formarea cancerului, sau ţine pe loc cancerul produs, această sare ,având proprietatea să restabilească vitalitatea celulelor din corpul omenesc. Ar fi deci să se încerce un nou tratament al cantorului. * Când vrei să dărâmi turnul din Pisa.— Un caz curios s’a petrecut zilele trecute la Pisa Un anume Raccocietti a fost surprins de trecători, pe când se zvârlea cu putere în celebrul turn al oraşului, căutând să-l cuprindă cu braţele şi să-l prăbuşească la pământ. Dus la poliţia Raccocietti a declarat, că vrea să dărâme tunul, doarece se teme să nu cădi cuiva In cap. Dar nu acesta era adevăratul motiv. Căci la un examen medical, s’a constatat că numitul italian suferea de alternaţie mintală.* Oglinzi negre.— Ultima invenţie a unui inginer chimist german Kehr este oglinda neagră. Această oglindă are Intr’adevăr culoarea tăciunelui, dar chipul ce se reflectă întrucsa apare alb, luminos şi distinct. Nouile oglinzi au neajunsu' că nu posedă strălucirea celora de până acum ; în schimb ele sânt mai ieftine şi nu trebuesc curăţate niciodată. Aviz gospodinelor... Un an de la moartea Regelui Ferdinand Printre zilele trecute în istoria neamului, rămâne şi cea de 20 Iulie, spre zorile căreia, la orele 2 şi câteva minute, a închis ochii Regele Ferdinand, de al cărui nume e legată pentn de-a pururi unirea românilor di provinciile subjugate, prin răsboiul popoarelor, la care Rotinia a luat parte cu atâtea jertfe şi dureri, dar şi cu atâta glorie, incit domnia marelui Rege, scurtă — de numai 13 ani, neîmplinit — Ii asigură numele de „glorios“. Totdeauna va fi pomenit Regele Ferdinand, făuritorul întregirei neamului românesc. In mijlocul celor mai grele cumpere. Cu domnia şi opera Sa, se potriveşte aşa de bine învăţătura lucrătorilor cu plată egală în vie, înci lucrătorii n’au fost răsplătit după lungimea timpului lucrat ci după valoarea lucrului împlinit. Mai mult decât individul pentru sine, popoarele sunt obligate în vederea asigurării unui mers fericit al desvoltării lor, a prinde o clipă aşa fel Incit să aducă urmări fericite. In politică şi diplomaţie au nepreţuită valoare nu efectele răsunătoare momentane, ci urmărie. Ferdinand cel glorios e fericit. Ţara şi neamul au dominat cele mai grele împrejurări şi le-au biruit. Dovadă şi actul din 4 ianuarie 1926. Ziele de mai apoi au confirmat prevederile Părintelui, care desigur, cu durere însutit şi-a impus a şti că nu va fi urmat de fiul său, în care erau puse atâtea speranţe. Rege mare, veghează asupra scumpei Românii, din sfintele lăcaşuri! — urmaşii, cu rost a propovedui un adevăr istoric, vor avea grijă a te slăvi în veci. Preot F. Bodnărescu Pentru George Gerbe Deabia intrat la magistratură, George Cerbu, se făcuse drag tuturor celor care l-au cunoscut. Maniera lui distinsă, cultura sa deosebită, o inimă largă, în cea mai bună accepţie a cuvântului, făceau din Cerbu, un prieten devotat. A demisionat din Magistratură, căci se întirzia cu răsplătirea meritelor lui necontestate. In urmă, a făcut politică. Dar cu gîndul mereu la studii, a plecat în Franţa ca să-şi desăvîrşească cultura. Ţi-am cetit „impresiile* tale din lumea largă, unde nu te mai inconjorau prejudecăţile strimte ale societăţei noastre. Visai o lume mai bună şi tu te simţeai şi mai bun In frumoasa Franţa. Aşteptai consacrarea meritelor tale juridice, din zi, In zi. Dar ai dispărut brusc dintre noi, ca un fulg! La 36 ani pleci din lume, ca şi cum n’ar mai fi aşteptat nimeni, nimic, de la tine, ca şi cum nu ar mai fi pus nimeni, toate speranţele in tine ! Te plângem cu toţii, amici, magistraţi, avocaţi, o lume întreagă din Iaşi şi Bacău. La groapa ce se sapă la Bacău, îngenunchem cu profundă durere şi trimitem un sincer cuvint de consolare soţiei şi copilului tău drag. Eugen Marinescu fost magistrat ................ —) In pag. Ill a Ultima Oră7 (Continuarea lu pag. 4-a) ! (15) SUPERIORITATEA ANGLO-SAXON1LOR Cum se poartă Anglo-Saxonii faţă de copiii lor? 1 '„A educa este mai greu decât a studia; de aceea sunt pufini educatorii in mulţimea de învăţaţi“. (V. Centat de Dr. N. E. Idieru Faţă de copiii lor, Ariglo^* Saxonii întrebuinţează anumite „reţete“ şi „procedeuri“, pe cari le aplică serios, conştiincios, am putea zice , cu străşnicie... Cele dintăiu, sunt cu dosebire urcate odraslelor focă din prima copilărie. Ca „regim pentru copii“, aceste reţete cuprind (aşa numitele, cubrinonii ), „pilule de ascultare“ şi anume : 1) A nu-i ceda niciodată; VH 2) A-i învăli „pilula“ cu blîndeţă de jur împrejur, pătrunşi cum sunt şi Anglo-Saxonii, cum că „vorba dulce, mult aduce...*; Ca „regim pentru părinţi“: 1) A nu porunci copilului nimic, fără a fi reflectat bine; 2) A nu-i ameninţa, ba cu una, ba cu alta; 3) A nu-i spune minciuni; 4) A nu te tot repeta, faţă de copil. Marele princip fiind: „A nu-l ceda niciodată“, el implică pe cestălant: „să ţii ce-ai promis...“. Deci, nici o ameninţare absurdă, amăgitoare... Cât despre „procedeuri“, iată-le: I iul Procedeu. — Demn de remarcat mai întăiu este că la aceste popoare, părinţii nu consideră că copii lor li aparţin, că aceştia ar fi oarecum lucrul lor, o simplă continuare a personalităţii lor, un fel de supravieţuire a lor-Iaşile. Ei consideră, dimpotrivă, că copiii lor sunt nişte fiinţe cari, în curând vor trebui să fie neatârnaţi de dânşii. Din astă pricină, ei n’au grijd mai mare de cât să zorească această emancipare necesară şi în condiţiile cele mai excelente. Devotamentul lor patern nu consistă în a acapara şi a’şi absorbi copiii, a-i lipi de ei, a-i înmlădia felul lor de a fi. — La noi, In forma noastră de devotament patern, intră o destul de mare doză de egoism — onorabil învăluit, nu zic — dar egoism... Noi ne iubim poate prea mult copiii? — ii iubim oare astfel pentru ei, ori pentru noi ? 21ea Procedeu. — La anglo-saxoni părinţii îşi tratează copiii, de la început şi pururea, ca pe oameni maturi, ca pe nişte personalităţi aparte. Şi, prin acest inocent „truc“„ ei reuşesc să facă din copii, persoane mari şi adevărate pere,socalităţi, căci după cum era.