Opinia, decembrie 1928 (Anul 24, nr. 6465-6488)

1928-12-04 / nr. 6467

Stabilizarea leului şi echilibrarea bugetului Un termen fatal. ( Situaţia grea a guvernului ) Sezisându-se de recentele de­claraţii ale d-lui ministru M. Po­­povici în chestia bugetului de­zechilibrat şi a prob­em­ei sta­­b­­izării, d. Vintilă Brătianu face prin :Viitorul* câteva declara­­ţiuni din care reesă că : Contractul cu lăncile de e­­misiune pentru stabilizarea leu­­lui, are termenul fotal de 15 Decembre. Până la această dată trebue întocmit proectul de buget, care să fie perfect e­chilibrat, cu toate garanţiile unei echilibrări reale, aşa fel ca să se şteargă efectele defi­­citului înregistrat de bugetul în curs. Această operaţiune eroică presupune : a) renunţarea la unele cheltueli, pt căt de nece­­sare şi importante ar fi ele , şi b) sporirea imediată a veni­niturilor, chiar şi prin spori­rea taxelor fiscale. D. Vintilă Brătianu n ă avut curajul să întreprindă singur aceste operaţiuni care nemul­ţumesc grav pe contribuabili De aceia a vrut şi a propus alcătuirea unui guvern naţional care să rezolve problema finan­ciară-D. Maniu s-a încumetat însă să şt­im singur răspunderea si­tuaţiei. Se pune problema: Guvernul Maniu va aco­peri deficitul şi va Întocmi până la 15 Decembre, noul buget echilibrat ? în acest scop, va spori sarcinile fiscale ? Sau, dacă nu,­la ce mij­loace va recurge ? In fine, dacă pierde ter­menul fixat de băncile stră­ine, cum rămâne cu stabili­zarea şi cu împrumutul ? Iată o situaţie extraordi­nar de grea, pe care d. Ma­ti­­u şi-a creiat-o singur. Libertăţile publice ! D. Vaida a dojenit pe gaze mari pentru felul cum discută problema financiară şi a ame­ninţat că va lua măsuri severe contra abuzului cu libertatea presei ! Întocmai ca sub liberali sau averescani. Numai că pe atunci majoritatea ziarelor ducea­u cam­­panii mult mai deşănţate , şi to­tuşi, erau lăsate să scrie... Tot aşa şi cu întrunirile pu­blice. Man­if­e­aţ­a pentru amnis­­tie a fost oprită cu jandarmii, iar o întrunire muncitorească a­­nunţată pe ziua de ieri in Ca­­pitală, a fost interzisă cu desâ­­vîrșire. Biata legalitate ! X Gânduri despre alegeri libere Libertate în alegeri, în înţele­sul cel mai înaintat al cuvântu­lui, nu există nicăeri şi nici noi nu o vom avea nici peste încă un secol, fiindcă oricât de re­pezi vor fi paşii ce-i vom face ca naţiune şi stat către ceia ce numim cultură şi civilizaţie, tot se vor găsi din acel ce î şi trezesc spiritul la muncă cu câ­teva ceasuri mai târziu ; tot se vor găsi din acei cari să nu ştie într'un moment dat, ce vor şi în ce direcţie merg. Pentru aceştia măcar, vor tre­­bui mentori politici, pentru a­­ceştia măcar, prezenţa în mijlo­cul lor a agenţilor electorali încă va fi just­ficată. Ceia ce va poate schimbat, vor fi moravu­rile acestora, cari probabil vor fi mai rafinate, nu însă şi mai de bună credinţă ! Şi apoi, poporul, în special cel de la ţară, nu are mijlocul şi mai cu seamă pregătirea, să controleze activitatea omului P­ublic, findcă nici unul la sută din sătenii noştri, nu ceteşte în acela;* timp gazeta independentă, gazeta partidului de la cârmă şi pe cea a pa­tidului din opoziţie, pentru ca din cumpănirea acestei cetiri, să ajungă la cunoaşterea de oameni, programe şi mai ales pe fapte. Atunci cum să nu intre o a­devărată panică în oamenii poli­tici. Ia grija acestei nepregătiri şi cum vrem să nu se ducă ei să -i pregătiască ?!... Este doar o obligaţie umanitară. Partidul naţional- ţărănesc decretat: alegeri libere. Guvernamentalii însă pe ici pe colo, tot mai siluesc conştiinţa Măriei Bale Poporului, căci ce Dumnezeu, doar n'om vrea ca toţi să fie luliu Maniu, atât de sigur pr. reuşita în alegeri şi mai ales, atât de legalist- Păcat ! iDe ce să ne ia alţii înainte* şi o fi spunând d Hanibal Ciu­rea de pildă ! Partidul dela cârma târii este împins de*un curent, ce-l duce acum automat înspre putere. Este curentul determinat de diabolica curiositate a mulţimilor, de a ve­dea «Ci oi să mai facă şi a­ceştia» , şi de seceta celor doi ani din urmă, cari au scos din sărite şi pe cel mai paşnic din­­tre sătenii noştri, făcându l un nemulţumit, un inadaptabil. Dacă de acest lucru şi-ar fi dând seama naţional-ţărăniştii— că adică curentul popularităţii lor nu este chiar curentul convinge­rilor conştiente,—de ce cad şi ei în păcatul propagandei electorale deşantate, cu întruniri populare steriotice, în cari nu sunt de­­cât procurori cari să acuze, fără de nici un avocat care să apere ? Cu, sau fără propagandă elec­torala, în ziua alegerii, urnele vor mărturisi pentru naţional ţărănişti. Mărturisirea lor insa va avea temei numai după ce gu­vernând un timp, vor lăsa în urmă fapte. Sigur sunt însă, ca după oricât de lung sau oricât de scurt timp de guvernare, a doua oară chemaţi să conducă, vor vorbi mai puţin de legalitate şi poate că numai îşi vor aduce aminte ca de fericiţii­­ani ai copilăriei, de povestea cu alegeri libere ! Gh. Chiriţescu îngrijorarea lu­ i , DUCELE DE YORK * doilea fiu al Regelui Angliei, stă în pe­ri­mentă la Londra la că­­pătâiul regelui bolnav și se o­­cup­­ de afacerile publice, până la sosirea prințului de Wales moșteni­orul tronului, Curtea engleză. Evoluţia ave­resc­anilor spre naţional-ţărănişti Vineri seară, la clubul a­­verescan local, d. Petrovic a declarat că ţara are prea multe partide şi că ar fi ne­­voe de un singur partid care să stea în faţa partidului li­­beral. In situaţia prezentă, datoria averescanilor ar fi ca să ajute la nevoe prelun­girea regimului Maniu, pen­tru a evita o revenire prea repede a liberalilor la putere. Chestiunea este pusă foar­­e neted. D. Petrovici (ca şi d-nii Garoflid, Manjilescu şi alţii) preconizează contopi­rea cu naţional-ţărăniştii. Chiar s’a şi imprimat gene­ralului Averescu o atitudine în acest sens. Rămâne așa­dar de văzut, când şi cum va dispare partidul poporului. ZIAR POLITIC COTIDIAN Din toată lumea Cânele mareşalului.—Ir, lu­mea diplomatică a produs mare haz următoarea păţanie a ma­reşalului Pilsudsiţii, minstrul de externe al Poledrei . La palatul său din Varşavia, mareşalul a organizat un ban­chet la care a participat întreg corpul diplomate. La picioarele lui Pilsud,chi se culcase--c-i de obicei—cânele său favorie La sfârşitul mesei, cu prilejul unuî toast, comesenii s'au scu­lat in picioare. In acel mondent, cânele a apucat cu dinţii raţa de masă şi a trântit jos tacă­­murile şi mâncărurile. Animalul era un care dresat care jucase multă vreme intr’un circ din Franţa. In special, el jucase într’o pantomină unde avea rolul să tragă faţa de ma­să, când con mesenii se sculau in picioare. Şi bietul câne nu-şi u­tase rolul...« Moda broaştelor,—Hotărâ», capriciile modei nu cunosc li­­m­ite. Astfel la New-York s'a lansat de curând moda ghete­lor şi hainelor confecţ­onate din pielea broaştelor. Creaţiu­nea a prins atât de mult şi a­­tât de repede, Încât în Brukiin ■,'a desvoltat un adevărat co­merţ de broaşte. S'au înfiinţat echipe speciale pentru prinderea acestor animale şi s’au creiat instalaţii bogate pentru curăţa­rea şi lustruirea pielei. In toate magazinele New-York-ului se găsesc astăzi ca mărfuri de lux, mănuşi, pantofi, rochii, genţi şi pălării făcute din piele de broa­ză. Şi sclavi modei se supun cu plăcere... • Dinte pentru dinte.­­ Un proces orig nai s’a judecat la Card! ›Anglia”. Locuitorul C.lorni Brusthford a intentat proces unui dentist, pentru faptul că acesta i-a extras un dinte sănă­tos în locul celui bolnav. Dar ce-i Intr’adevăr ciudat, este câ reclamantul nu cerea despăgu­biri, ci numai dreptul de a scoate şi el o măsea medicului inprudent. Tribunalul Insă nu i-a acordat această­­satisfacţie, ci John Brusthford a tabu­t să se mulţumească doar cu... 2000 ire daune, adecă aproape două milioane iei. Frumos preţ pen­tru un singur dinte !.. . Femei curioase.­­ Cunoscuta scriitoare Tita­na, poreclită re­­g­ia aventurilor, povesteşte că pe o insuliţă de lângă ţărmul Oceaniei a văzut un trib cu­rios de negri. La acest trib, du­pă Înfăţişarea exterioară, nu se pot deosebi sexele. Femeile cu statura înaltă şi trupul oţetit poartă acolo mustăţi, barbâ­ş păr lung, la fel ca şi bărbaţii. Impos­bilitatea acestei d­fe­­renţieri ex­stă, desigur, numa pentru stră­zi. Indigenii insulei posedă Insă destule mijloace precise pentru a nu se confun­da Intre dânşii. (Continuarea in pag. IV-a) PILE DE CARI din Concursuri... Pe toate străzile oraşelor a. ineficace, mulţimea ţ­pă până la pierderea respiraţiei: „vrem distracţii, vre­m concursuri“. Focul acesta sacru şi-a In­­t­ns flăcările albastre pe de­­asupra ocea­ului şi a Început să dogor­ască bătrâna Europă. In Anglia mai ales, cetăţenii cei mai paşnici, simt o inrezis­­tibilâ atracţie pentru concursuri. După ce frumuseţa şi agerimea animală a fost premiată In zeci de chipuri: curse de cai, de o­­gari, lupte de cucoşi, concur­­suri de pisici angora, de câini de rasâ, broaşte ţestoase, pa­seri, epuri, etc., s’a trecut la concursurile de oameni. Întâi, oraşele şi-au ales câte 0 miss, apoi uniunea oraşelor a desemnat pe cea mai fru­moasă femeie, „Miss Britania*. 1 s’au făcut oferte să filmeze, i s’au trimis zeci de cereri in căsătorie... Dar englezi sunt mai origi­nali. Spre a da imbold mese­riasilor au aranjat concursuri intre specialisti de an gen cu totul nou: cine coase mai rea­p da un nasture, cine rade mai ASPECTE Uniunea elementelor ridicole Programul de guvernământ al partidului naţional-ţărănist o prinde în punctele sale des de ratele prime ale democraţiei şi printre ele egalitatea reală în faţa legii a tuturor cetăţenilor chestiunile da amănunt cari ar privi o categorie socială sau alta, o naţionalitate sau cea­laltă, se vor rezolvi in cadrul acestui program cu atenţie şi deosebită solicitudine, având drept garanţie cuvântul cinstit al şefilor partidului naţional­­ţărănist. O chestiune importantă este desigur aceea a tulburări­or anti­semite ; după cîteva zile numai dela venirea la cîrmă, miniştrii de interne şi instrucţiune pu­blică au coborît în mijlocul stu­denţi­or şi le-au atras atenţiunea că nu li se va acorda hrană şi adăpost de­cît dacă vor înceta agitaţ­iile şi se vor ocupa numai de carte. In aceeaşi chestiune, guvernul a luat şi măsuri mai drastice , a dispus încorporarea imediată a studenţilor recalcitranţi şi tulbu­rători al ordinei publice, anulîn­­du-i-se imediat amînarea pentru continuarea studiilor / rectoratele şi decanatele tuturor universită­­ţilor au primit instrucţiuni severe în acest sens... Aceasta fiind situaţ­i, nu est cel puţin Îndrăzneţ din partea celor câţiva politiciani cari com­pun societatea U. E. R. să a­­firme prin manifestul pe care l-a lansat secţia ieşar­ă a acestei societăţi că „guvernul a refuzat a ne asigura apărarea împotriva tulburărilor antisemite* ? N este o nedemnă manevră elec­torală Întreaga agitaţie a acestor domni cari nu s’au mulţămit cu un loc de deputat şi au trecut — gravi şi supăraţi ca vacarul pe sat — in tabăra duşmanilor dintotdeauna ai populaţiei e­­vreeşti ? Evreii nu vor vota cu libe­ralii, orici­l candidat­ de ocazie unionişti sar afla pe listele libe­rale, activitatea d-lui Filderman merită toată lauda, dar în virtu­tea acestei activităţi d-sa nu are dreptul să remorcheze la ambiţia d-sale întreaga populaţie evreeas­­că şi să o arunce p­ocon candi­daţilor liberali D. Filderman, în perioada electorală, nu este re­prezentant de­cît al celor cîţiva ambiţioşi cari se agită după tit­lu­ri şi cari sînt fericiţi că pot sta de vorbă—ci că dela egal la egal—cu şefii de sectoare al clu­­burilor politice. D. Filderman n’a avut nici un mandat din partea populaţiei evreeşti să închee pac­tul ruşinos cu liberalii. Să nu-şi inchipue cei ctţi­va aghiotanţi unionişti că popu­lara evreească poate fi tirită la vot In alegerile generale aşa (Continuarea In pag. IV*a) Un altirile maghiare pentru revizuirea tratatelor Contele Appony a vizitat Ber­linul unde a ţinut o conferinţă in favoarea revizuirii tratatului de la Tiianon. Clişeul nostru, reprezintă ur­mătoarele personalităţi în gara din Friedrichstrasse (de la stingă la dreapta): Koloman Kanya (trimisul maghiar la Berlin) ; Von Schön (din ministerul ger® mau de externe); contele As­­pony și prof. Ludwig Stein. „OPINIA“ LITERARA 91 ARTISTICA Teatrul original. La Bucureşti s’a reprezintat piesa Petronius" de Mircea Rădulescu. Lucrarea a căzut şi a dat încă o dată prilej chicilor teatrali să vor­bească cu accente triste despre producţia noastră dramatică. Dacă în proză avem astăzi ne un Sado­veanu, Rebreanu sau Ionel Teodo­reanu ; în poezie pe Arghezi, De mostene Botez sau Top­ârceanu ; în schimb litera­ura scenei e foarte slabă. Mihai Sorbul a rămas la „Pa­tima Rose", A. de Herz la „Păia­­enul ” şi Al. Davila la „Vlaicu Vodă”. Re­tul se mărgineşte la în­cercări timide, sau la pastişe ieftine cu subiect bulevardier. E adevărat societatea noastră nu prezintă con­­fi­cte prea variate şi complexe, ca o poată izbucni din ele izvor bo­gat de l­teratură dramatică. Dar s­tea­rele oficiale au o parte de vină î loc să încurajeze cât mai mult­e autorii tineri din ţară, ele im­portă fabricaţii cabotine, dar cu firmă străină. Rezultatul ?.. se vede astăzi destul de bine; teatrul nostru original este aproape inexistent. i. b. FAPTE Chariot plagiator. Un caz pasionant în Ame­rica : celebrul actor şi scenarist Charlie Chaplin a apărut în faţa tribunalului din Los An­geles, fiind acuzat de plagiat. Mai mulţi autori de filme îl Invinuesc pe Chariot cu foarte multe scene din ultima sa crea­ţie „Circul* sânt copiate dv.., alta numeroase filme, în așa (Continuarea in pag. IV-a) HARTI 4 DECEMBRIE ms A50NCIU8I se primeau la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului laţi—Str. Ch. Maraeson 17 (Continuarea în pag. IV-a) PROBLEME DE EDUCAŢIE de Petru Modreanu Institutor Dintr’un larg şi documentat studiu al d-lui institutor P. Modreanu, extragem următoa­rele părţi caracteristice . Factorii esenţiali cari contri­­bue la educaţia tineretului, sunt familia, şcoala şi societatea ,— dar partea cea mai grea de in­­deplnat o are şcoala. Familia, care—după cum a spus marele Kant,—ar trebui să fie baza nestrămutată a orga­­nizaţiunii şi a progresului so­cial, nu-şi face pe deplin da­toria (vorbesc de pătura incul­tă). Adeseori, părinţii nu numai că nu contribue la formarea e­­ducaţiei copiilor lor, dar î şi înfricoşează de şcoală cu dife­rite vorbe necugetate, cum sunt de pildă acestea: „De s'ar În­cepe şcoala mai repede, să te dau acolo diavole 1* sau „Ai să vezi tu ce ai să păţeşti la şcoală 1 „Bătae de şapte ori pe zi şi în ger.unchi pa grăunţe !“ „Am să-i spun învăţătorului, să-ţi pună pielea pe băţ î* Şi câta alte vorbe necugetate de care copii se'ngrozesc şi care cântăresc foarte greu in opera Numai cu blîndeţe se poate face o educaţ­e solidă şi multilaterală, de educaţie întreprinsă de dăs­călime ! Trebue dusă o luptă intensă contra sperietoarei, cum că şcoala ar fi un fel de temniţă sau poliţie unde se bate. Copiii trebue să capete În­credere şi să vină cu drag la şcoală. Trebue să dispară pre­­tutindsni sistemul Investit „Pe­dagogia Rusească*, adică edu­caţia prin bâţie. E ceva brutal şi ne­uman a lovi cel slab care nu se poate apăra. Educaţia tebue să fie multi­laterală şi pentru aceasta, fc necesar ca şi procedeele să fie multilaterale şi nu ajun­g­e la rezultat de­cât cu o singură condiţiune, apelând la tot ce este bun In copil şi Înlăturând radical tot ce este rău. Kant zice că obiectul educa­­ţiunii este­­ „A desvolta in om, toată perfecţiunea, pa care na­­tura sa o comporta“. Dealul la care trebue să a­­jungem prin educaţiune, ni-l pune In fata morala , iar meş­ De la Societatea* ..Propăşirea Iaşilor Şedinţa din 24 Noem­b. Secţiunea Culturală şi Artis­tică şi-a deschis şedinţa sub preş­­enţia d-lui Dr. P. Zosin, care profitând de prezenţa d-lui Prof. Univ. Eugen Firovanu Preşedinţi la Societăţe, şi a D­ui I­g. Dinu, Tăcu Preşedintele Secţiei Edilitare aleşi de curând, le urează să înfăptuiască lucruri mai mari, mai multe şi mai de valoare din acelea care alcăt­esc programul Socu­ f­iţei şi al Secţiei Edilitare, pentru ca oraşul acesta, pizmuit de unii, părăsit de alţii şi neîngrijit cum trebue de cei care au această datorie, reclamă imperioase sacrificii din partea tuturor acelora, care pun intere­sele obşteşti mai presus de in­teresele lor particu­are, sau de ale grupărilor politice din care fac parte. D. Prof. Eugen herovanu, mul­ţumind pentru urarea ce i s’a adresat arată că in faza actuală de nesiguranţa şi de continuă variaţie în administraţia publică, care nu se poate să nu se re­simtă în buna gospodar­ie a a­­cestui oraş, se impune mai mult decât oricând ca iniţiativa pri­vată să-şi afirme şi să-şi man­­­­festeze hotărârea şi dorinţa da se urmări potenţiarea «tonu­rilor spre binele obştesc şi con­tinuarea tuturor acelora care au răspuns în chip satisfăcător a­­cestui obiectiv. Dacă nu puem noi rezolva probl­m­ele curente, să opunem rezolvarea lor prin acţiunea noastră. Să ne gândim la puţi­­nele şi micile lucruri pe ca­r le putem înfăptui şi noi si­guri, pantru ca munca noastră şi ca p­rece sancţiunea şi consacrarea aptelor pozitive. D. ing. D. Tăcu mulţumeşte pentru încrederea ce i s’a ară­­at şi socoteşte că cea mai m­a­i datorie este să-şi dea contr­­ula de muncă pentru ridicarea aces­tui târg. D. Dr. Cădere arată ca la bucuria ce avem de a fi putut câştiga pen­tru Societate elemente nouă, se adaogă mâhnir­e de a vedea plecând dintre noi pe Co­lonelul Ma­dlache, care a pus atâta muncă şi atâta entuziasm pentru a da Iaşului cea mai im­portantă şi mai valoroasa sta­tue a lui Eminescu. Aminteşte de şedinţele Societăţei in care colonelul Manolache sa plângea de greutăţi e ce întâmpină în obţinerea locului unde ar fi tre­buit să se aşeze statuia şi că a trebuit să accepte un provizor­­ de trama să nu i se zădărni­­c­ască strădania. Fără îndoială că dacă ar fi fost vorba de sta­tuia vreunui om politic, s’ar fi jertfit cu uşurinţă şi loc şi banl din bugetul statului. D. Dr. Zosin găseşte că prea 1-------—-----------------------—* Continuarea în pag. IV-a)

Next