Opinia, decembrie 1928 (Anul 24, nr. 6465-6488)
1928-12-04 / nr. 6467
Stabilizarea leului şi echilibrarea bugetului Un termen fatal. ( Situaţia grea a guvernului ) Sezisându-se de recentele declaraţii ale d-lui ministru M. Popovici în chestia bugetului dezechilibrat şi a probemei stabizării, d. Vintilă Brătianu face prin :Viitorul* câteva declaraţiuni din care reesă că : Contractul cu lăncile de emisiune pentru stabilizarea leului, are termenul fotal de 15 Decembre. Până la această dată trebue întocmit proectul de buget, care să fie perfect echilibrat, cu toate garanţiile unei echilibrări reale, aşa fel ca să se şteargă efectele deficitului înregistrat de bugetul în curs. Această operaţiune eroică presupune : a) renunţarea la unele cheltueli, pt căt de necesare şi importante ar fi ele , şi b) sporirea imediată a veniniturilor, chiar şi prin sporirea taxelor fiscale. D. Vintilă Brătianu n ă avut curajul să întreprindă singur aceste operaţiuni care nemulţumesc grav pe contribuabili De aceia a vrut şi a propus alcătuirea unui guvern naţional care să rezolve problema financiară-D. Maniu s-a încumetat însă să ştim singur răspunderea situaţiei. Se pune problema: Guvernul Maniu va acoperi deficitul şi va Întocmi până la 15 Decembre, noul buget echilibrat ? în acest scop, va spori sarcinile fiscale ? Sau, dacă nu,la ce mijloace va recurge ? In fine, dacă pierde termenul fixat de băncile străine, cum rămâne cu stabilizarea şi cu împrumutul ? Iată o situaţie extraordinar de grea, pe care d. Matiu şi-a creiat-o singur. Libertăţile publice ! D. Vaida a dojenit pe gaze mari pentru felul cum discută problema financiară şi a ameninţat că va lua măsuri severe contra abuzului cu libertatea presei ! Întocmai ca sub liberali sau averescani. Numai că pe atunci majoritatea ziarelor duceau campanii mult mai deşănţate , şi totuşi, erau lăsate să scrie... Tot aşa şi cu întrunirile publice. Manifeaţa pentru amnistie a fost oprită cu jandarmii, iar o întrunire muncitorească anunţată pe ziua de ieri in Capitală, a fost interzisă cu desâvîrșire. Biata legalitate ! X Gânduri despre alegeri libere Libertate în alegeri, în înţelesul cel mai înaintat al cuvântului, nu există nicăeri şi nici noi nu o vom avea nici peste încă un secol, fiindcă oricât de repezi vor fi paşii ce-i vom face ca naţiune şi stat către ceia ce numim cultură şi civilizaţie, tot se vor găsi din acel ce î şi trezesc spiritul la muncă cu câteva ceasuri mai târziu ; tot se vor găsi din acei cari să nu ştie într'un moment dat, ce vor şi în ce direcţie merg. Pentru aceştia măcar, vor trebui mentori politici, pentru aceştia măcar, prezenţa în mijlocul lor a agenţilor electorali încă va fi justficată. Ceia ce va poate schimbat, vor fi moravurile acestora, cari probabil vor fi mai rafinate, nu însă şi mai de bună credinţă ! Şi apoi, poporul, în special cel de la ţară, nu are mijlocul şi mai cu seamă pregătirea, să controleze activitatea omului Public, findcă nici unul la sută din sătenii noştri, nu ceteşte în acela;* timp gazeta independentă, gazeta partidului de la cârmă şi pe cea a patidului din opoziţie, pentru ca din cumpănirea acestei cetiri, să ajungă la cunoaşterea de oameni, programe şi mai ales pe fapte. Atunci cum să nu intre o adevărată panică în oamenii politici. Ia grija acestei nepregătiri şi cum vrem să nu se ducă ei să -i pregătiască ?!... Este doar o obligaţie umanitară. Partidul naţional- ţărănesc decretat: alegeri libere. Guvernamentalii însă pe ici pe colo, tot mai siluesc conştiinţa Măriei Bale Poporului, căci ce Dumnezeu, doar n'om vrea ca toţi să fie luliu Maniu, atât de sigur pr. reuşita în alegeri şi mai ales, atât de legalist- Păcat ! iDe ce să ne ia alţii înainte* şi o fi spunând d Hanibal Ciurea de pildă ! Partidul dela cârma târii este împins de*un curent, ce-l duce acum automat înspre putere. Este curentul determinat de diabolica curiositate a mulţimilor, de a vedea «Ci oi să mai facă şi aceştia» , şi de seceta celor doi ani din urmă, cari au scos din sărite şi pe cel mai paşnic dintre sătenii noştri, făcându l un nemulţumit, un inadaptabil. Dacă de acest lucru şi-ar fi dând seama naţional-ţărăniştii— că adică curentul popularităţii lor nu este chiar curentul convingerilor conştiente,—de ce cad şi ei în păcatul propagandei electorale deşantate, cu întruniri populare steriotice, în cari nu sunt decât procurori cari să acuze, fără de nici un avocat care să apere ? Cu, sau fără propagandă electorala, în ziua alegerii, urnele vor mărturisi pentru naţional ţărănişti. Mărturisirea lor insa va avea temei numai după ce guvernând un timp, vor lăsa în urmă fapte. Sigur sunt însă, ca după oricât de lung sau oricât de scurt timp de guvernare, a doua oară chemaţi să conducă, vor vorbi mai puţin de legalitate şi poate că numai îşi vor aduce aminte ca de fericiţiiani ai copilăriei, de povestea cu alegeri libere ! Gh. Chiriţescu îngrijorarea lu i , DUCELE DE YORK * doilea fiu al Regelui Angliei, stă în perimentă la Londra la căpătâiul regelui bolnav și se ocup de afacerile publice, până la sosirea prințului de Wales moșteniorul tronului, Curtea engleză. Evoluţia averescanilor spre naţional-ţărănişti Vineri seară, la clubul averescan local, d. Petrovic a declarat că ţara are prea multe partide şi că ar fi nevoe de un singur partid care să stea în faţa partidului liberal. In situaţia prezentă, datoria averescanilor ar fi ca să ajute la nevoe prelungirea regimului Maniu, pentru a evita o revenire prea repede a liberalilor la putere. Chestiunea este pusă foare neted. D. Petrovici (ca şi d-nii Garoflid, Manjilescu şi alţii) preconizează contopirea cu naţional-ţărăniştii. Chiar s’a şi imprimat generalului Averescu o atitudine în acest sens. Rămâne așadar de văzut, când şi cum va dispare partidul poporului. ZIAR POLITIC COTIDIAN Din toată lumea Cânele mareşalului.—Ir, lumea diplomatică a produs mare haz următoarea păţanie a mareşalului Pilsudsiţii, minstrul de externe al Poledrei . La palatul său din Varşavia, mareşalul a organizat un banchet la care a participat întreg corpul diplomate. La picioarele lui Pilsud,chi se culcase--c-i de obicei—cânele său favorie La sfârşitul mesei, cu prilejul unuî toast, comesenii s'au sculat in picioare. In acel mondent, cânele a apucat cu dinţii raţa de masă şi a trântit jos tacămurile şi mâncărurile. Animalul era un care dresat care jucase multă vreme intr’un circ din Franţa. In special, el jucase într’o pantomină unde avea rolul să tragă faţa de masă, când con mesenii se sculau in picioare. Şi bietul câne nu-şi utase rolul...« Moda broaştelor,—Hotărâ», capriciile modei nu cunosc limite. Astfel la New-York s'a lansat de curând moda ghetelor şi hainelor confecţonate din pielea broaştelor. Creaţiunea a prins atât de mult şi atât de repede, Încât în Brukiin ■,'a desvoltat un adevărat comerţ de broaşte. S'au înfiinţat echipe speciale pentru prinderea acestor animale şi s’au creiat instalaţii bogate pentru curăţarea şi lustruirea pielei. In toate magazinele New-York-ului se găsesc astăzi ca mărfuri de lux, mănuşi, pantofi, rochii, genţi şi pălării făcute din piele de broază. Şi sclavi modei se supun cu plăcere... • Dinte pentru dinte. Un proces orig nai s’a judecat la Card! ›Anglia”. Locuitorul C.lorni Brusthford a intentat proces unui dentist, pentru faptul că acesta i-a extras un dinte sănătos în locul celui bolnav. Dar ce-i Intr’adevăr ciudat, este câ reclamantul nu cerea despăgubiri, ci numai dreptul de a scoate şi el o măsea medicului inprudent. Tribunalul Insă nu i-a acordat aceastăsatisfacţie, ci John Brusthford a tabut să se mulţumească doar cu... 2000 ire daune, adecă aproape două milioane iei. Frumos preţ pentru un singur dinte !.. . Femei curioase. Cunoscuta scriitoare Titana, poreclită regia aventurilor, povesteşte că pe o insuliţă de lângă ţărmul Oceaniei a văzut un trib curios de negri. La acest trib, după Înfăţişarea exterioară, nu se pot deosebi sexele. Femeile cu statura înaltă şi trupul oţetit poartă acolo mustăţi, barbâş păr lung, la fel ca şi bărbaţii. Imposbilitatea acestei dferenţieri exstă, desigur, numa pentru străzi. Indigenii insulei posedă Insă destule mijloace precise pentru a nu se confunda Intre dânşii. (Continuarea in pag. IV-a) PILE DE CARI din Concursuri... Pe toate străzile oraşelor a. ineficace, mulţimea ţpă până la pierderea respiraţiei: „vrem distracţii, vrem concursuri“. Focul acesta sacru şi-a Intns flăcările albastre pe deasupra oceaului şi a Început să dogorască bătrâna Europă. In Anglia mai ales, cetăţenii cei mai paşnici, simt o inrezistibilâ atracţie pentru concursuri. După ce frumuseţa şi agerimea animală a fost premiată In zeci de chipuri: curse de cai, de ogari, lupte de cucoşi, concursuri de pisici angora, de câini de rasâ, broaşte ţestoase, paseri, epuri, etc., s’a trecut la concursurile de oameni. Întâi, oraşele şi-au ales câte 0 miss, apoi uniunea oraşelor a desemnat pe cea mai frumoasă femeie, „Miss Britania*. 1 s’au făcut oferte să filmeze, i s’au trimis zeci de cereri in căsătorie... Dar englezi sunt mai originali. Spre a da imbold meseriasilor au aranjat concursuri intre specialisti de an gen cu totul nou: cine coase mai reap da un nasture, cine rade mai ASPECTE Uniunea elementelor ridicole Programul de guvernământ al partidului naţional-ţărănist o prinde în punctele sale des de ratele prime ale democraţiei şi printre ele egalitatea reală în faţa legii a tuturor cetăţenilor chestiunile da amănunt cari ar privi o categorie socială sau alta, o naţionalitate sau cealaltă, se vor rezolvi in cadrul acestui program cu atenţie şi deosebită solicitudine, având drept garanţie cuvântul cinstit al şefilor partidului naţionalţărănist. O chestiune importantă este desigur aceea a tulburărior antisemite ; după cîteva zile numai dela venirea la cîrmă, miniştrii de interne şi instrucţiune publică au coborît în mijlocul studenţior şi le-au atras atenţiunea că nu li se va acorda hrană şi adăpost decît dacă vor înceta agitaţiile şi se vor ocupa numai de carte. In aceeaşi chestiune, guvernul a luat şi măsuri mai drastice , a dispus încorporarea imediată a studenţilor recalcitranţi şi tulburători al ordinei publice, anulîndu-i-se imediat amînarea pentru continuarea studiilor / rectoratele şi decanatele tuturor universităţilor au primit instrucţiuni severe în acest sens... Aceasta fiind situaţi, nu est cel puţin Îndrăzneţ din partea celor câţiva politiciani cari compun societatea U. E. R. să afirme prin manifestul pe care l-a lansat secţia ieşară a acestei societăţi că „guvernul a refuzat a ne asigura apărarea împotriva tulburărilor antisemite* ? N este o nedemnă manevră electorală Întreaga agitaţie a acestor domni cari nu s’au mulţămit cu un loc de deputat şi au trecut — gravi şi supăraţi ca vacarul pe sat — in tabăra duşmanilor dintotdeauna ai populaţiei evreeşti ? Evreii nu vor vota cu liberalii, oricil candidat de ocazie unionişti sar afla pe listele liberale, activitatea d-lui Filderman merită toată lauda, dar în virtutea acestei activităţi d-sa nu are dreptul să remorcheze la ambiţia d-sale întreaga populaţie evreească şi să o arunce pocon candidaţilor liberali D. Filderman, în perioada electorală, nu este reprezentant decît al celor cîţiva ambiţioşi cari se agită după titluri şi cari sînt fericiţi că pot sta de vorbă—ci că dela egal la egal—cu şefii de sectoare al cluburilor politice. D. Filderman n’a avut nici un mandat din partea populaţiei evreeşti să închee pactul ruşinos cu liberalii. Să nu-şi inchipue cei ctţiva aghiotanţi unionişti că populara evreească poate fi tirită la vot In alegerile generale aşa (Continuarea In pag. IV*a) Un altirile maghiare pentru revizuirea tratatelor Contele Appony a vizitat Berlinul unde a ţinut o conferinţă in favoarea revizuirii tratatului de la Tiianon. Clişeul nostru, reprezintă următoarele personalităţi în gara din Friedrichstrasse (de la stingă la dreapta): Koloman Kanya (trimisul maghiar la Berlin) ; Von Schön (din ministerul ger® mau de externe); contele Aspony și prof. Ludwig Stein. „OPINIA“ LITERARA 91 ARTISTICA Teatrul original. La Bucureşti s’a reprezintat piesa Petronius" de Mircea Rădulescu. Lucrarea a căzut şi a dat încă o dată prilej chicilor teatrali să vorbească cu accente triste despre producţia noastră dramatică. Dacă în proză avem astăzi ne un Sadoveanu, Rebreanu sau Ionel Teodoreanu ; în poezie pe Arghezi, De mostene Botez sau Topârceanu ; în schimb literaura scenei e foarte slabă. Mihai Sorbul a rămas la „Patima Rose", A. de Herz la „Păiaenul ” şi Al. Davila la „Vlaicu Vodă”. Retul se mărgineşte la încercări timide, sau la pastişe ieftine cu subiect bulevardier. E adevărat societatea noastră nu prezintă conficte prea variate şi complexe, ca o poată izbucni din ele izvor bogat de lteratură dramatică. Dar stearele oficiale au o parte de vină î loc să încurajeze cât mai multe autorii tineri din ţară, ele importă fabricaţii cabotine, dar cu firmă străină. Rezultatul ?.. se vede astăzi destul de bine; teatrul nostru original este aproape inexistent. i. b. FAPTE Chariot plagiator. Un caz pasionant în America : celebrul actor şi scenarist Charlie Chaplin a apărut în faţa tribunalului din Los Angeles, fiind acuzat de plagiat. Mai mulţi autori de filme îl Invinuesc pe Chariot cu foarte multe scene din ultima sa creaţie „Circul* sânt copiate dv.., alta numeroase filme, în așa (Continuarea in pag. IV-a) HARTI 4 DECEMBRIE ms A50NCIU8I se primeau la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului laţi—Str. Ch. Maraeson 17 (Continuarea în pag. IV-a) PROBLEME DE EDUCAŢIE de Petru Modreanu Institutor Dintr’un larg şi documentat studiu al d-lui institutor P. Modreanu, extragem următoarele părţi caracteristice . Factorii esenţiali cari contribue la educaţia tineretului, sunt familia, şcoala şi societatea ,— dar partea cea mai grea de indeplnat o are şcoala. Familia, care—după cum a spus marele Kant,—ar trebui să fie baza nestrămutată a organizaţiunii şi a progresului social, nu-şi face pe deplin datoria (vorbesc de pătura incultă). Adeseori, părinţii nu numai că nu contribue la formarea educaţiei copiilor lor, dar î şi înfricoşează de şcoală cu diferite vorbe necugetate, cum sunt de pildă acestea: „De s'ar Începe şcoala mai repede, să te dau acolo diavole 1* sau „Ai să vezi tu ce ai să păţeşti la şcoală 1 „Bătae de şapte ori pe zi şi în ger.unchi pa grăunţe !“ „Am să-i spun învăţătorului, să-ţi pună pielea pe băţ î* Şi câta alte vorbe necugetate de care copii se'ngrozesc şi care cântăresc foarte greu in opera Numai cu blîndeţe se poate face o educaţe solidă şi multilaterală, de educaţie întreprinsă de dăscălime ! Trebue dusă o luptă intensă contra sperietoarei, cum că şcoala ar fi un fel de temniţă sau poliţie unde se bate. Copiii trebue să capete Încredere şi să vină cu drag la şcoală. Trebue să dispară pretutindsni sistemul Investit „Pedagogia Rusească*, adică educaţia prin bâţie. E ceva brutal şi neuman a lovi cel slab care nu se poate apăra. Educaţia tebue să fie multilaterală şi pentru aceasta, fc necesar ca şi procedeele să fie multilaterale şi nu ajunge la rezultat decât cu o singură condiţiune, apelând la tot ce este bun In copil şi Înlăturând radical tot ce este rău. Kant zice că obiectul educaţiunii este „A desvolta in om, toată perfecţiunea, pa care natura sa o comporta“. Dealul la care trebue să ajungem prin educaţiune, ni-l pune In fata morala , iar meş De la Societatea* ..Propăşirea Iaşilor Şedinţa din 24 Noemb. Secţiunea Culturală şi Artistică şi-a deschis şedinţa sub preşenţia d-lui Dr. P. Zosin, care profitând de prezenţa d-lui Prof. Univ. Eugen Firovanu Preşedinţi la Societăţe, şi a Dui Ig. Dinu, Tăcu Preşedintele Secţiei Edilitare aleşi de curând, le urează să înfăptuiască lucruri mai mari, mai multe şi mai de valoare din acelea care alcătesc programul Socu fiţei şi al Secţiei Edilitare, pentru ca oraşul acesta, pizmuit de unii, părăsit de alţii şi neîngrijit cum trebue de cei care au această datorie, reclamă imperioase sacrificii din partea tuturor acelora, care pun interesele obşteşti mai presus de interesele lor particuare, sau de ale grupărilor politice din care fac parte. D. Prof. Eugen herovanu, mulţumind pentru urarea ce i s’a adresat arată că in faza actuală de nesiguranţa şi de continuă variaţie în administraţia publică, care nu se poate să nu se resimtă în buna gospodarie a acestui oraş, se impune mai mult decât oricând ca iniţiativa privată să-şi afirme şi să-şi manfesteze hotărârea şi dorinţa da se urmări potenţiarea «tonurilor spre binele obştesc şi continuarea tuturor acelora care au răspuns în chip satisfăcător acestui obiectiv. Dacă nu puem noi rezolva problmele curente, să opunem rezolvarea lor prin acţiunea noastră. Să ne gândim la puţinele şi micile lucruri pe car le putem înfăptui şi noi siguri, pantru ca munca noastră şi ca prece sancţiunea şi consacrarea aptelor pozitive. D. ing. D. Tăcu mulţumeşte pentru încrederea ce i s’a arăat şi socoteşte că cea mai mai datorie este să-şi dea contrula de muncă pentru ridicarea acestui târg. D. Dr. Cădere arată ca la bucuria ce avem de a fi putut câştiga pentru Societate elemente nouă, se adaogă mâhnire de a vedea plecând dintre noi pe Colonelul Madlache, care a pus atâta muncă şi atâta entuziasm pentru a da Iaşului cea mai importantă şi mai valoroasa statue a lui Eminescu. Aminteşte de şedinţele Societăţei in care colonelul Manolache sa plângea de greutăţi e ce întâmpină în obţinerea locului unde ar fi trebuit să se aşeze statuia şi că a trebuit să accepte un provizor de trama să nu i se zădărnicască strădania. Fără îndoială că dacă ar fi fost vorba de statuia vreunui om politic, s’ar fi jertfit cu uşurinţă şi loc şi banl din bugetul statului. D. Dr. Zosin găseşte că prea 1-------—-----------------------—* Continuarea în pag. IV-a)