Opinia, august 1930 (Anul 26, nr. 6969-6991)
1930-08-05 / nr. 6972
rKV 4 T V“ . Alexandru Bădăreu şi Nemţii Ziarul „Ordinea“ apare în fiecare zi cu cele mai „senzaţionale" ştiri din ţară şi streinătate. Cei cinci sute şi opt cititori (în care numărăm şi pe director) ai ziarului-revolver, au dat sfoară că se ştie acum pentru ce Bădăreu a fost germanofil: există un „document" care arată că fostul ministru a încasat de la agenţi germani suma de 450.000 de lei (citiţi patru sute cinci zeci de mii de lei aur) în August 1915; chitanţa de primire a banilor, semnată de Bădăreu (ii), este publicată în facsimile de numitul ziar. Nu ştim ce să relevăm mai degrabă: ticăloşia, sau naivitatea informaţiei apărute în ziarul „Ordinea” ? Ticăloşia este patentă. Bădăreu a fost un germanofil notoriu, toată viaţa lui, şi nu a aşteptat preziua războiului şi subvenţii străine pentru a-şi defini atitudinea. El a fost dintre acei români care au un cult intelectual pentru Franţa — îşi făcuse seduie la Paris — şi totuşi recunosc că soarta economică a ţărei noastre este legată de clienta cea mare a cerealelor noastre care nu este alta decât Germania. A vedea în doctrinarul întotdeauna convins — cu orice risc — ce a avut numele Alex. Bădăreu, un personagj supus vicisitudinilor unor subvenţii, a meschiniza o figură intrată în istorie, este o faptă de ticălos care nu concepe că un om se conduce după o ideologie. In conştiinţa sa, Bădăreu a fost germanofil toată viaţa şi rusofob . Şi nimeni nu-i putea ridica acest drept. Informatorul „Ordinei" mai este Lisă şi unraiv. Un om politic de talia lui Bădăreu nu iscăleşte un document compromiţător cum este chitanţa în chestie, un document capabil să-l doboare, ori cât i s'ar garanta secretuL Cu atât mai mult cu cât trebue să semnalăm o particularitate: chitanţa în chestie pentru suma de 450.000 de lei poartă un timbru fiscal românesc de 50 de bani, şi iscălitura este aplicată pe timbru în întregimea ei. Care este rostul acestui timbru fiscal ? După cum se ştie, un timbru fiscal se aplică pentru ca o piesă să poată fi utilizată în justiţie, asta însamnă că Alex. Bădăreu ar fi iscălit pe o chitanţă gata pregătită, pentru a fi eventual introdusă la tribunal. Ce ziceţi de atâta orbire din partea unui mare jurist a cărui faimă a fost recunoscută de atâţia? Să fi fost el oare mai imprudent şi mai inconştient ca un copil ? Se mai ştie ca Alex. Bădăreu s'a manifestat ca germanofil ! până în ziua războiului; din ziua nsă în care armata noastră a intrat în foc, el a tăcut şi s'a abţinut de la orişice gest care ar fi însemnat o desolidarizare. Ar fi păstrat el atîta libertate în acţiune, dacă ar fi ştiut că nemţii posedă o chitanţă timbrată cu care pot să-l forţeze la o acţiune de propagandă în favoarea lor ? Alexandru Bădăreu nu mai este chiar de ar fi trăit însă, un om sincer şi cu un scaun la cap nu i-ar cere nici o explicaţie. Chitanţa cu timbru poate fi fabricată de ziarul „Ordinea" sau, în cel mai bun caz pentru acesta, de agenţi austro-german. Dacă cumva semnătura nu este apocrifă (cum pare), timbrul care o poartă a fost dezlipit de undeva şi aplicat pe document de o mână criminală, în serviciul bandei care a excrocat statul german, în timpul neutralităţii noastre. Altă posibilitate nu este. Bădăreu a fost un om de convingeri ; el a fost din rasa oamenilor de Stat, din rasa adică a acelor oameni care realizează, în interesul naţiei, un plan interior preconceput Astfel de oameni nu cedează nici unui fel de ispită, ei nu se pot cumpăra. Alexandru Bădăreu a fost un avocat cu clientelă mare ; beneficiile sale anuale se ridicau la trei sute de mii de lei aur, și averea pe care a strâns-o este mai neînsemnată decât cifra economiilor ce Ie putea face un liber-professionist atât de căutat Buna stare materială a acestui strălucit fiu al Moldovei, n'are nici o origină suspectă. Oamenii de bună credinţă, care vor să-i respecte memoria, să fie fără grijă. Născocirile grosolane nu trebue să-i sperie. Cât despre ceilalţi... ANUL XXV No. » ABONAMENTE Lei 1000 , » , * 500 2 . : » 300 ^ pe un an 6 luni ATELIERELE TIPOGRAFICE: IAȘI.—STR. LĂPUȘNEANU 37 Urme de viaţă animală de 3 milioane ani Se ştia că expediţia organizată de „Natural History Museum" din New-York, lucrează de multă vreme în deşertul Gobi (China). Expediţia este condusă de vestitul savant archeolog Roy Chapman Andrerws. Acesta a trimis de curând muzeului un detailat raport, asupra descoperirilor făcute. Intre altele, el arată că a descoperit fosile de mastodonţi (animale preistorice) şi schelete de animale necunoscute, care au trăit cu mai bine de trei milioane de ani în urmă. De asemenea, savantul american se află în posesia unor oase de maimuţe, care dovedesc evoluţia maimuţei până a devenit om. Raportul savantului Andrerus provoacă mult interes. DIN TOATA LUMEA Ligă împotriva virtuţii.—De data asta n’aţi ghicit: nu e nici la New-York, nici la Paris şi nici la Moscova, ci faptul s’a întâmplat la Lisabona (Portugalia). Un grup de tineri şi bătrâni au constituit acolo o ligă care a început o vie propaganda... împotriva virtuţii ! Prin broşuri, reviste şi manifeste, membrii ligei arată că fetele nu trebue să fie virtuoase, nici femeile căsătorite nu trebue „să se conserve pentru soţii lor". Şi poate că această propagandă ar fi avut succes, dacă poliţia n'ar fi arestat din vreme pe conducătorii mişcării şi n’ar fi desfiinţat liga.# Intre teorii şi sentimente.— Am relatat ieri că oraşul Ucaz din munţii Caucaz (Rusia), este un adevărat oraş al amorului liber. Se pare însă că oricât s'ar semăna teorii între oameni, ele nu vor putea nici odată să învingă sentimentele omeneşti. Iată depildă un caz tipic, extras din zeci de cazuri identice. La Ucaz s'a stabilit de curînd scriitorul bolşevic Ivan Kolovski care a devenit cunoscut în literatura rusă prin volumul lui „Sentimentele nu sunt decât nevoi sexuale". In acest volum, el susţine că printr’o educare a voinţei, îţi poţi învinge sentimentele. Acum câteva zile, însă, Ivan care trăia în concubinaj cu o femeie din Ucaz, a ucis-o pentru că l-a înşelat cu un altul. A fost se vede scris ca Ivan să-şi desmintă singur teoria. * împotriva durerilor facerii. — Doctorul Wilhelm Eiss a făcut zilele acestea o comunicare interesantă asociaţiei medicilor din Viena. El susţine că a descoperit un preparat care înghiţit de femeia gravidă, îi suprimă durerile facerii. Câteva experienţe făcute până acuma s-au dovedit a da admirabile rezultate. Comunicarea doctorului Kiss, provoacă senzaţie în cercurile medicale. • O biserică transformată în hangar.— Lângă Odesa, se află o catedrală care stă închisă de câteva luni, de cauza interdicţiei religioase din Rusia. Cum biserica este clădită afară din oraş, nu i s’a putut da nici o întrebuinţare. Acuma însă, înfiinţându-se în dreptul bisericei un aerodrom, casa de rugăciuni a fost transformată în hangar pentru adăpostul avioanelor. înainte de a pleca la băi sau la ţară, abonaţi-vă la ziarul „ Opinia “. Abonament lunar Lei 100. LEI EXEMPLARUL3 ZIAR POLITIC COTIDIAN MARŢI 5 AUGUST 1930 ANUNCIURI . V se primesc la toate : AGENŢIILE DE PUBLICITATE ?I I« I ADMINISTRAŢIA ZIARULUI 1 Iaşi. — Strada Lăpuşneanu 37 I Redacţia 391 Telefoane : Administraţia 391 I Serviciul de noapte 364 MARILE RAIDURI TRANSATLANTICE Uriașul dirijabil englez „R. 100“ după strălucitul zbor peste Atlantic, se află ancorat pe aerodromul St. Hubert lingă orașul Montreal (Canada). Actualităţi politice In provizorat Toată lumea politică acordă cabinetului Maniu o viaţă foarte scurtă (circa 6 sau 7 săptămâni), schimbarea de regim urmând să se producă imediat după serbările de încoronare. Guvernul e un simplu provizorat. In aceste ultime zile, el încearcă vre-o înfăptuire pozitivă, ca platformă în faţa corpului electoral. Dar şansele sunt minimale. Problema succesiunii se discută în plin : guvern de concentrare, sau guvern zis de personalităţi ? Partidele politice, văzând primejdia de a fi înlăturate pe câtva timp de la conducere, sunt dispuse să devie conciliante şi să găsească modalitate unei colaborări. Dar reuşita intimpină multe dificultăţi, fiindcă trag greu în cumpănă marile cmpetiţiuni şi vechile năravuri. Dacă partidele nu se vor pune de acord spre a da instrumentul de guvernare în felul dorit de Suveran, e probabil că Regele va recurge la un guvern zis de personalităţi, peste capul partidelor. Pentru Rege, lucrul nu-i greu, deoarece partidul naţional-ţărănesc e complect uzat; partidul averescan e slab, iar partidul liberal e paralizat prin divizarea lui. Mai poate fi posibilă soluția unui cabinet de concentrare restrânsă, având ca nucleu partidul averescan. . UN NOU RAID IN JURUL LUMEI Aviatorul american John Henry Mears, a plecat din New York într-un raid în jurul pământului, cu intenţia de a bate recordul mondial actual deţinut de Zeppelin. Noul candidat la recordul mondial va urma ruta: Terra-Nova peste Atlantic până în Irlanda, Berlin, Siberia apoi peste Pacific la Seattle, Chicago, New-York, în total circa 17.975 mile. Prea Sfinţitul nostru vicar a binevoit să-mi ofere, acum câtva timp, in cancelaria Seminarului „Veniamin" din Iaşi—unde profesam amândoi ştiinţele teologice —un exemplar din lucrarea Sa „Confesiuni şi secte". Cartea ca înfăţişare externă, se prezintă elegantă, format mare, hârtia bună, caracterile tiparului frumoase şi bine îngrijite. E închinată Preafericitului Patriarh Miron, al cărui portret stă chiar la începutul ei. Necesitatea cărţei e inspirată din marea criză sufletească ivită după războiu, care a adus atâtea frământări în sânul poporului român. Rezervându-şi studiul numai la o parte din aceste frământări, —şi după cum era de aşteptat, în calitate de teolog—numai la cele religioase, P. S. Vicar tratează despre confesiunile şi sectele cari caută „să atace blocul sufletesc al Creştinismului nostru ortodox" şi să producă dezagregarea politică prin legăturile internaţionale—ce le au—cu dedesupturi periculoase pentru neamul nostru". (pag. IV.) După ce Prea Sfinţitul Grigorie într-o mică introducere ne arată felul cum înţelege să studieze chestiunea sectară la noi,—ne arată planul după care lucrează : I. Raportul Bisericei ort. române cu Romano-Catolicismul şi Protestantismul şi sectele pregătitoare Bopomilismul şi Husitismul, II. Situaţia sectară in cuprinsul Bisericei ort. române, III. Mijloacele de combatere a sectanţilor şi de întărire a Bisericei noastre. Luând chestiunea sectanţilor de la originea lor,—urmându-i pas cu pas până în prezent, Prea Sfinţia Sa caută apoi să-i combată din punct de vedere doctrinar pe deo parte,—iar pe de alta parte ne îndeamnă la o consolidare a acelor ce urmărim acelaş ideal, la o armonizare cât mai intensă a noastră a ortodoxilor, ca astfel să facem un zid de granit în jurul divinului Hristos. In prima parte a tratatului, Raportul cu Romano-Catolicismul şi Protestantismul, cât şi cu Bogomilismul şi Husitismul,—autorul ne plimbă pe firul istoric al evenimentelor aşa după cum s'au petrecut ele, — descriindu-le cu toată obiectivitatea necesară,— atât din punct de vedere cronologic, cât şi logic. Spre susţinerea afirmaţiilor se apelează la diferite documente colecţionate de următorii arutori: Iorga, Epis, Melchisedec, Ghibu, Bogdan, Baromus, Hunfalvy, etc... Partea centrală a studiului şi cea mai de căpitenie este descrierea tuturor sectelor din ţara noastră,ivite parte ca urmări fatale ale influenţelor de mai sus, iar altele de importaţie streină mai recentă. Prea Sfinţia Sa, înainte de-a intra în descrierea fiecărei secte aparte, ne dă o privire generală asupra situaţiei religioase şi sociale a Bisericei române din veacul XVIII şi XIX, situaţie destul de favorabilă pentru incolţirea oricărei secte. Vântul indiferentismului şi a ateismului adus de întronarea fanariotă cât şi de revoluţia franceză , secularizarea aurilor bisericeşti, ignoranţa ierarhilor, lipsa de cultură şi educaţie a clerului, dispariţia complectă a credinţei şi evlaviei atât la clerici cât şi la popor. Făcând o consideraţiune generală asupra punctelor geografice ale spaţiei lor, găseşte că la început cele mai invadate provincii au fost Basarabia, din cauza misticismului slav, Bucovina şi Ardealul din cauza raţionalismului protestând,— mai puţin Vechiu Regat.— După război, însă Vechiul Regat devine un teren favorabil sectelor, atât prin contactul cel la cu streinii sectari, cât şi din cauza deconcentrărei religioase a bisericei învăţătoare. Trecând apoi la împărţirea sectelor, autorul le clasifică din două puncte de vedere: 1) raţionaliste protestante, venite din apus, şi 2) mistice, venite de la slavi. Dintre cele dintăi fac parte: Baptiştii, Nazariaenii, Studenţii de biblie (Milenişti), Stundiştii, Secerătorii, Penticostaliştii, Evangheliştii din ultima oră. Dintre cele de-al doilea fac parte: Lipovenii, Duhoborţii, Mo Jocanii, Scapeţii, Inochentiştii. Luând fiecare sectă aparte, i se descrie istoricul, docrina, cultul şi viaţa religioasă, — la unele chiar se dă şi numărul membrilor, — atrăgându-se atenţia asupra faptului că „toate sectele au două doctrine: una anarhică pe care o ţin ascunsă, ...şi una oficială cu care se prezintă faţă de autorităţi“. Aranjarea sectelor, documentarea, logica şi interesul cu care sunt rescrise, te atrag foarte mult; şi pe nesimţite te trezeşti la a IlI-a parte a cărţei, întitulată : Mijloacele de întărire a Bisericei noastre române. Aceasta este partea prac(Continuarea în pag. II-a) RECENZII CONFESIUNI ŞI SECTE STUDIU ISTORIC-MISIONAR de ARHIEREUL GRIGORIE LEU BOTOŞÂNEANU (editura „Cărţilor bisericeşti“ Bucureşti, 1930) IDEI ŞI FAPTE amnestie, MAJESTATE... ŞI CÂT MAI LARGĂ! In vremurile acestea tulburi, când poporul românesc nu mai iesă par’că din necazuri şi jale, când cerul ce atârnă asupra întinsurilor acestei ţări e mereu negru şi îndurat, un eveniment mare ce ar putea umple toate inimile de bucurie, e pe cale de a se produce. Cu prilejul încoronării regelui, e vorba să se acorde conform tradiţiei, amnistia mult dorită. E de prisos să mai insistăm asupra necesităţii acestui act, atunci când chiar un guvern antidemocratic îl consideră drept un fapt inevitabil. Oligarhia românească, însă nu se poate dispensa de veşnicele şi suspectele ei rezerve , şi prin reprezentanţii ei din fruntea ţării, precum şi prin regisorii din culisele politice, caută se răpească acestui act din amploarea lui. Prin gura actualului ministru al justiţiei naţional-ţărăniste, se exprimă o părere profund eronată, că într'un timp relativ scurt s’au acordat prea multe amnistii. Ţara aceasta trăeşte de un şir de ani, în condiţiuni excepţionale în care era imposibil să se fi stabilit exact măsura vinei şi proporţia greşelii. E just că destrăbălarea a ajuns la noi la ultima limită. E însă şi mai just că dreptatea s‘a distribuit în acest răstimp penibil, destul de strâmb. Mai e just că prea s‘au înmulţit răufăcătorii în ţara românească. Nu e, însă, mai puţin just că marii răufăcători şi criminali, cei care au dus ţara de râpă, se află în libertatate, ba că mai guvernează şi dictează în voie bună. Aşa că, acei din temniţe sunt simpli ţapi ispăşitori. Cât priveşte amnistiile din trecut, mii de cetăţeni ce-şi ispăşesc de ani de zile micile păcate, sunt o mărturie vie şi nedesminţită, că amnistiile până acum n-au fost decât nişte acte înguste. Poporul acesta mult suferitor care de 16 ani nu şi-a mai descreţit fruntea, adânc brăzdată de cute, ai cărui ochii n'au mai oglindit într'inşii de mult bucurii mari,— acest popor are dreptul de a reclama o iertare a tuturor păcatelor, pentru a putea păşi pe o cale nouă şi bună, curăţit şi împărtăşit. Şi Regele—dacă vrea sa se lege pentru totdeauna cu fiinţa poporului său, prin fire de aur,—va trebui să treacă peste ambiţiunile şi răutatea de clasă a administratorilor vremelnici, dând acestui popor ceia ce i se cuvine. O amnistie generală, politică și militară I I. L. Basarabeanu Grindină ucigaşă O cumplită nenorocire s’a întâmplat săptămâna trecută în Anglia. Pe când un grup de cercetaşi se întorceau spre Southampton, au fost apucaţi de o ploae grozavă, însoţită de grindină de mărimea unui ou. Până să întindă corturile, cercetaşii au fost loviţi de bucăţile de gheaţă ce cădeau cu nemiluita, in urma loviturilor primite, 14 cercetaşi au încetat din viaţă chiar pe câmp şi 28 s'au ales cu răni aşa de grave, încât a fost nevoie sâ fie internaţi în spital. Ceilalţi cercetaşi s'au ales cu răni mai uşoare. SCRISORI DIN LONDRA Din primejdiile logodnelor Două interesante procese la Londra In fața tribunalului londonez s'au judecat zilele acestea două interesante procese în materie de ruperea, logodnei. tfh La un bar din Londra, cânta un cupletist anume Haiy Friedke, la vrâstă de 22 de ani. După ce-fl termina numărul său, Hary pornea cu cheia printre mesațele spectatorilor. Intr’una din zile Hary a observat că o femeie cam trecut îi punea regulat în farfurie sumii însemnate. O lună a trecut astfel. Intr'o zi femeia n‘a venit; în schimb însă tânărul a primit o scrisoare din partea ei, prin care-i înştiinţa că este bolnavă şi-l roagă s-o viziteze, deoarece medicul i-a prescris distracţie permanentă, Hary a venit. După un supan copios, doamna i-a declarat că l-a îndrăgit şi că-i pune la dispoziţia inima şi averea ei, dacă vrea să se însoare cu dânsa. Cupletistul era un băiat sărac şi o ducea intr'o mizerie permanentă. In faţa perspectivei unei averi considerabile, care avea să-l scape pentru totdeauna de grija zilei de mâine, Hary a primit propunerea şi pesta puţin s'a serbat cu mult fast logodna. Noua păreche a apărut în public ; veneau prin localuri de noapte unde făceau chefuri zgomotoase, se duceau la spectacole, sau făceau călătorii. Nunta urma să aibă loc curând. Cu câteva zile înainte de nuntă, însă, Hary a primit o înştiinţară din Los Angeles, că acolo i-a murit un frate şi că el este singurul moştenitor legal al averei formidabile de 2 milioane dolari, rămase de pe urma lui. Imediat Hary şi-a anunţat mireasa că rupe logodna. Aceasta a dat în judecată, cerând despăgubiri. Dezbaterile procesului au adus pe tapet chestiunea dacă căsătoria constitue o afacere. Tribunalul considerând că, căsătoria nu este o afacere ci o instituţie socială indispensabilă vieţii, bazată pe înţelegerea sufletească dintre un bărbat şi o femeie, a acordat despăgubiri foastei logodnice. * Alt proces care a făcut deasemenea mare senzaţie, este următorul : In anul 1901 d-ra Mia Bdlwary, s’a îndrăgostit de un pictor anume Alan Weky. După un timp, tinerii s’au logodit şi urmau să sa căsătorească după câteva luni. îndrăgostiţii erau fericiţi şi făceau toate pregătirile pentru viitorul menaj. Mia îşi făcu trusoul şi (Continuarea în pagina ii-a.)