Opinia, ianuarie 1931 (Anul 27, nr. 7098-7121)
1931-01-24 / nr. 7116
NH ANUL XX^^P^S 6 pagini 3 Ici l %^r. SAMBATA 24 IANUARIE 1931 P.I. -STR. POLITIC COTIDIAN * ( șeriffi^n^te 367 Procedeul Curmalelor ȘI... REGIILE AUTONOME de Dr. GR. T. POPA profesor universitar Un mare înțelept, descoperit de celebrul Guliver în călătoriile sale, a reușit să transforme agricultura acum vreo două secole. Vestitul înțelept băgase de seamă, cu iscusința lui deosebită, că sistemele de arat câmpul se învechiseră cu totul și produsul muncei din vremea aceea se reducea mai la nimic ; ceia ce firește constituia o gravă atingere a întregei societăți. Și cum rostul înțelepților este să vadă simplu acolo unde cealaltă lume vede complicat, personajul acesta renumit al lui Guliver, întrevăzând salvarea agriculturei, a imaginat un procedeu admirabil de arat câmpul fără cheltueli mari și fără multă bătae de cap. Anume, din loc în loc, cam la fiecare decimetru de pământ arabil, infingea în țărână câte o curmală: curmale bune, proaspete și dulci bine înțeles. Apoi da drumul la un capăt de ogor turmelor de porci, care cu un elan neîntrecut rămau glia strămoșească în toate direcțiile, ingenios și practic, nu-i așa ? Multe generații de oameni nerozi, au socotit că procedeul acesta al curmalelor e o simplă ficțiune și că savantul transformator al agriculturei n’ar fi existat. Adevărul istoric asupra acestui important epizod a fost însă bine restabilit de cercetătorii de documente și azi nimeni nu se mai îndoește de realitatea acestui strălucit reprezentant al spiritului practic. Ba mai mult, suntem informați că un număr de economiști, din cei mai străluciți pe care-i avem, s'au inspirat direct dela luminele acestui deschizător de orizonturi. Intr’adevăr, statul român are anumite bogății, anumite venituri, a căror administrare și adărăsire s’a constatat încă de mult că costă enorm. Căi ferate, poștă, păduri, petrol, terenuri agricole, drumuri, vămi, după socoteala oamenilor simpli ar trebui să producă ceva, ba chiar să producă binișor. Când colo ele produc cam tot atâta cât produc și vămile văzduhului. Astfel problema a devenit destul de gravă in capetele tuturor, dar mai ales in capetele economiștilor guliverieni (destul de numeroși în vremea noastră). După matură chibzuință și îndelungă voroavă, s’a găsit în sfârșit cauza răului. Veniturile nu se adunau fiindcă nu aveau unde; ele nu aveau o casă a lor, un loc de întâlnire, unde să se găsească întotdeauna o mână întinsă ori măcar un buzunar deschis. Lipsea curmala marelui înțelept, stârnitor de inițiative. Și astfel s-au născut Regiile Autonome, producțiuni în stare să stârnească gelozia lui Jonathan Swift, dacă ar mai trăi, fiindcă imaginația lui creativă într’adevăr a fost bătută. Ce este aceia o regie autonomă ! O Regie autonomă este o tovărășie î n care statul pune capitalul, administratorii pun buzunările goale, și din rezultatele afacerei statul proprietar ia riscul, iar funcționarii iau câștigul. Firește, în asemenea condiții averile statului trebue să producă cel puțin atât cât sistemul agricol al înțeleptului mai sus pomenit Mijloacele prin care se poate stoarce binișor averea statului, ca să dea rezultate sunt nenumărate. Dar guliveniene, veți vedea mai jos că economiștii noștri, în privința aceasta, sunt extrem de imaginativi. Fiecare gen de exploatare are în cap un Consiliu de Administrație, și o drone de funcționari platiți odată cu lcafă fixă și apoi cu jetoane de prezență. Luăm pe rând : 1) Monitorul Oficial și Imprimeriile statului, (vezi bugetul respectiv pag. 7): a) jetoane de prezență Consiliului de Administrație, Comitetului de direcție și cheltueli de reprezentare: 1.200.000 lei. b) cota de 5 la sută din beneficiul net...pentru consiliul de administrație și comitetul de direcție : 1.295.000 lei. c) cota de 1 la sută din beneficiul net...pentru consiliul superior al Admnistrărei întreprinderilor și al Avuțiilor Publice : 371.000 lei. 2) Casa Muncel C. F. R. (bugetul resp. p. 6). a) Prime acordate ca la Regia autonomă personalului C. F. R. 6.000 000 lei. b) Diurna personalului tehnic, spese de deplasare, și jetoane consilierilor: 4.000.000 lei. 3) Casa generală de pensii jetoane de prezență, pentru membrii din Consiliul de Administrație și Comitetul de direcție : 700.000 lei. 4) Casa Autonomă a Monopolurilor. (buget resp. p. 8—9 și 14. a) Primele lucrătorilor și personalului bugetar din Ad-ția Centrală: 11.656.510 lei. b) Prime personalului bugetar: 1.623.392 lei. 5) Regia Autonomă a Porturilor și Căilor de Comunicație pe Apă: diurne, misii, ore suplimentare deplasări, gratificații, ajutoare, cheltueli de reprezentare, diferite indemnizații și onorarii pentru membrii Consiliului, Comitetelor și diferitelor Comisiuni, jetoane de prezență: 5.690.090 lei. 6) Administrația pădurilor, (buget resp. p. 7). Delegațiuni, indemnizații, diurne și cheltueli de transport și inspecție, misii,... jetoane de prezență a membrilor Consiliului de Administrație, de Disciplină, precum și cheltueli de luare in primire a pădurilor statului, etc... 7.535.618 lei. 7) Regia exploatărilor agricole și zootehnice (buget resp. p. 9) Misii, jetoane, deplasări, 3.450.000 lei. 8) Casa Autonomă a dramurilor de stat. (buget resp. p. 5): indemnizații lunare și jetoane de prezență pentru membrii Consiliului de Ad-ție, Comitetul de Direcție și Comisia permanentă decontrol, diurne, deplasări, transferări, detașări,, girări, indemnizații de serviciu, delegații, cheltueli de studiu și transport de orice fel precum și abonamente pe C. F. R.: 8.000.000 lei. 9) Regiile Publice comerciale. Hunedoara, Baia Mare și Zlatna- Abrud-Secărămb. (deficitare) a) Baia Mare: plata personalului diurnist, indemnizații, jetoane, (pentru Cons. de Adție) : 2.662.215 lei b) Hunnedoara: salarii pentru personalul diurnist, indemnizații, deplasări, jetoane pentru Cons.de Adție : 2.700.000 lei, cheltueli pentru Comitetul de supraveghere, studii, expertize, diurne și deplasări: 1.223.922 le c) Secărâmb: personal diurnist, indemnizații, deplasări, jetoane pentru Cons. de Adție: 353.000 le d) Zlatna: idem 300.000 lei 10) Conductele de Petrol ale Statului (buget resp. p. 4): jetoane de prezență, cheltueli de reprezentare pentru Comit, de Direcție și Cons. de Adție: 1.500.000 lei. Dacă facem acuma o adunare generală a acestor curmale, cum li se mai zice „jetoane de prezentă", aflăm un total frumușel de 66.170.757 lei anual. Am spune și noi ca Tipătescu frumușel condei, dar sunt sigur că pristandaua noastră politică nu se va lăsa surprinsă pentru o confirmare indirectă. De altminteri observați ingeniositatea creatoare de termeni care pentru simpla noțiune de „ jecmăneală" a imaginat un vocabular întreg: „misii“, „indemnizații“, „jetoane“, „diurne“, „studii", „deplasări", „expertize“, „gratificații", „cheltueli de reprezentare", „onorarii“, „luare în primire“, „delegații", etc. etc. Și ce de mai agricultori gulivenieni cu diferite nume: „Consiliu de Adție", „Comitet de direcție“, „Comisie permanentă", de Control“, „Comisie de „Comisie supraveghere“, „Consiliu de Disciplină, „Consiliu Superior“, etc. etc. Toate astea se amplifică cu un număr impresionant de funcționari care s’ar putea reduce la o cincime, și se complectează mai departe cu lofuri duble, comparate cu celelalte ale funcționarilor de Stat. . Și astfel averile publice și-au găsit un rost pe lumea asta, au găsit unde să se acumuleze. In jurul lor deocamdată o de ființe domestice râmă legiune cu înverșunare, râmă în folosul statului pentru afânarea terenului strămoșesc, căci in el stau ascunse curmalele înțeleptului economist, care a voiajat odată cu Guliver în ținuturile minunei fictive. Numai că dacă o avea acelaș rezultat pe care l-a avut înțeleptul curmalelor, apoi... Dr. Gr. T. Popa Zăpadă rară privită ca ceva sfânt In satul Grifa din Algeria (Africa) a căzut o lapoviță, care nu a durat decât câteva minute. Locuitorii au privit cu toții spectacolul rar, întrucât de opt ani ei n'au mai văzut acolo un fulg de zăpada. Ninsoarea a fost o adevărată revelație. Populația din regiunea respectivă consideră zăpada ca ceva sfânt. Fiecare locuitor a adunat puțin omăt in sticluțe, care sânt păstrate în case și privite ca tajlismane, Discuții și păreri CE SE POATE $1 CE NU SE POATE 0-MINICA Sosit din nou în Iași, am aflat ce răspunde d. Basarabeanu la art. meu din „Opinia" dela 18 Ian. a. c. Răspunsul său din nr. de la 20 Ian., nu mă mulțămește de loc și de aceia sunt nevoit sa vin cu un nou răspus. Mă rog, poate fi un răspuns temeinic acela că, dacă umbli cu trenul Duminica și dacă citești ziarul Duminica, să ai și lucrarea pităriilor Duminica ? Apoi se potrivește ? Doar viața are lucrări de neinlăturat, și altele care se pot amâna. Poșta are să umble totdeaunna. Asemenea și trenul. Tot așa, au să fie oameni care au sa muncească în spitale. Farmaciile au să fie deschise totdeauna. Pompierii au să sară și Duminica. Nici focul, nici boala, nici alte nevoi apăsătoare ale vieții nu îngăduie și deci trebuie să fie unii care să se jertfească pentru alții. Așa este însă cu pităriile și cu atâtea altele ? Nu. Acestea trebuie să stea pe loc. Se poate mînca azi pînea de ieri. Eu mănânc la Iași totdeauna pane din ajun, că nu-mi place cea proaspătă. O văd că e bună. Care este urgența ca numai decât cuptoarele să ardă spre Duminică ? Este urgnță ca a poștei, ca trenului, ca a boalei ? Alte temeiuri, d-le Basarabene, că numai cu acestea nu merge. Arhîm. Scriban Bernard Shaw vorbește prea mult!.. Marele ziar englez „Daily Express“ publică scrisoarea un cititor îndreptată contra cunoscutului scriitor Bernard Shaw. Cititorul spune: „Oare n’a venit timpul ca Shaw să înceteze a-și expune părerile ? Lumea întreagă știe ce gândește el despre toți și despre toate. Bernard Shaw a vorbit prea mult până în prezent. E vremea ca de acum înainte să tacă !“. E aproape sigur că această scrisoare a fost întocmită pentru a provoca un răspuns din partea lui Shaw. Și rămâne de văzut ce va răspunde marele scriitori PRINȚII JAPONIEI LA BUCUREȘTI Prințul Nobuhito de Takamatsu, fratele împăratului Japoniei, și soția sa prințesa Kikuko, au sosit ieri la București, fiind primiți cu tot fastul cuvenit. Ei sunt oaspeții regelui Carol B IN TOATA LUMEA „Miss Berlin“ trebuie să fie b blondă. — In capitala Germaniei a avut loc concursul pentru alegerea celei mai frumoase fete din oraș, pentru decernarea titlului de „,Miss Berlin“ pe anul 1931. S’au prezintat foarte multe candidate, deoarece anii trecuți au dovedit că alesele la asemenea concursuri capătă repede celebritate și o bună situație materială. După eliminările făcute în câteva ședințe, juriul s-a oprit la două concurente: una brunetă și alta blondină. Amândouă erau fermecător de frumoase și examinatorii se aflau în încurcătură, neștiind pe care dintre ele să prefere. Bruna era mai vioaie, mai exuberantă, ni se părea ca ea va obține vicția finală. Dar a intervenit un criteriu, ca să zicem așa, de „culoarea națională“. In cele din urmă juriul și-a manifestat părerea că „Miss Berlin“, că în genere o frumusețe germană, nu poate fi decât o blondină, întrucât acesta este tipul caracteristic al femeii din Germania. Astfel, datorită acestui motiv, a fost aleasă fata cea blondă. Dacă știa bruneta, poate și-ar fi oxigenat părul ... O nuntă pe ghiață. — Faptul s-a produs in orașul Ohio din America. S'au căsătorit acolo Miss Edith Pruner și tânărul G. W. Neel, doi patinouri pasionați. Pentru a-și satisface această predilecție, ei au organizat nunta pe lacul înghețat din oraș. Au fost invitați la această petrecere originală numai aceia care cunoșteau sportul patinei. Și cum în America toată lumea e sportivă, s’a produs spectacolul interesant că pînă și bătrânii — părinții miresei și ai mirelui — patinau alături de cei tineri. Nunta a durat șase ceasuri, în care timp s’a dansat, s'a cântat și s'a servit masa pe ghiață. Dar, chiar dela început, tânăra pereche a alunecat și a căzut de câteva ori. Și unii răutăcioși au privit faptul ca o prevestire pentru mai târziu!... Carusso cântă din lumea veșniciei! — Ultima ședință a cercului spiritiștilor din Londra a fost deosebit de interesantă. S-a chemat spiritul celebrului tenor italian Carusso Și cei care au fost prezenți declară pe cuvântul lor de onoare că spiritul a venit, că l-au văzut, l-au simțit aproape. Ceva mai mult, Carusso a fost rugat să cânte ceva. Și atunci s’a auzit încet, ca un ecou ușor venit din alte meleaguri, vocea tenorului. Spiritiștii afirmă că l-au auzit pe Carusso cântând o arie din opera „Manón“. Era el într’adevăr: i-au recunoscut glasul, au recunoscut cântecul exact ca și cel imprimat pe o placă de gramofon. Așadar, Carusso dă concerte din lumea veșniciei ? Ne vine mai repede să credem că e vorba de o nouă halucinație a spiritișihor.. Două orașe se ceartă pentru o pisică. Faptul s’a produs în America. Milionara Gaby Delore, murind zilele trecute, a lăsat prin testament suma de 100.000 dolari (16 milioane lei) pentru pisica ei mental spune că la „Mitzi“. Testamoartea pisicii, suma respectivă va reveni orașului unde s’a născut mâța. Pe această temă s’a iscat de pe acum o dispută între orașele Playtown și Lingforth din satul Virginia. Fiecare din ele susține că este locul natal acest scop primăriile al pisicii. In orașelor au început să caute martori și diferite dovezi, pentru ca în caz de neînțelegere să poată intreprinde un proces. E vorba doar de 100.000 dolari' OM CR C MĂRUNTĂ Vorbe... Femeile si criza Am anunțat faptul că un grup de bărbați a înființat la Berlin o „ligă pentru temperarea femeilor“. O, nu este vorba de o temperare erotică! Nu putem cere atâta stoicism naiv !... Liga respectivă vrea să impune cumpătare in ce privește cheltuelii nevestelor. In manifestul lansat, bărbații cer femeilor să renunțe la lux și petreceri inutil costisitoare. Să nu satisfacă moda în toată variația ei de capricii. Nevestele să se mulțumească cu două rochii pe an, cu două pălării și două perechi de pantofi. Să nu organizeze chefuri, si nu facă risipă în menaj. Bărbații strigă exasperați, ne zdrobește criza! Femei, economii, economii, economii!... Ce greșală, ce lipsă de prevedere ! Femeilor mu trebuie să le vorbești niciodată despre criză. Dimpotrivă, chiar când ea e reală, trebuie neapărat să le dai măcar iluzia că nu există. In caz contrar, primejdia sporește și din alt punct de vedere. Criza financiară aduce automat și o criză de amor. Aceste două situațiuni formează o ecuație perfectă. Se poate scrie chiar matematic: lipsa de bani=lipsă de iubire. Ce imprudență au comis bărbații in cauza. Totuș s-ar putea întâmpla ca bărbații respectivi să nu fie lipsiți de pulsul realității. Din contra. Gândiți-vă, apelul in chestiune a fost adresat nevestelor. Numai nevestele trebuie să-și comprime cheltuelile, numai ele să facă economii. „Criza“ devine astfel pentru bărbați o formulă salvatoare. Căci, înțelegeți, economiile realizate In familie, pot servi satisfacții in afară de cadrul conjugal! Și poate deaceias vu mie, femeile nu admit economii !... i. b. A ...și fapte. De vorbă cu cititorii . Dr. — La Hollywood. Nu e nevoie de adresă precisă. Actorii de cinematograf sunt acolo foarte cunoscuți. Marelui comic al ecranului îi sosesc regulat scrisori cu simpla adresă : „Charlie Chaplin, America". — O ieșancă — Un concurs pentru a se alege cea mai bună gospodină încă nu s‘a organizat la noi. Asemenea concursuri pare-se nu s'au produs nici în străinătate. Se tem poate organizatorii că n’ar găsi concurentei., Clipe Vesele Ești căsătorit! Și ești mulțumiț ! — Da. Știe nevasta ta să gătească bine ! Nu Știe să coase? Nu. Nu? Atunci ce știe? Știe să cânte. Să cânte ? Spune atunci, n’ar fi fost mai avantajos un canar ?.. Sub direcțiunea cunoscutului învățat doctorul G. Banu, ale cărui lucrări valoroase în domeniul medicinei sociale și al puericulturei au găsit puternic ecou, fiind răspândite în zeci de mii de exemplare, a apărut in luna aceasta „Revista de Igienă Socială“, în care, din bogăția sumarului (asupra căruia vom reveni cu alt prilej) ne-a oprit atenția, în mod frapant, o problemă extrem de importantă: „Nutriția școlarilor în România Articolul acesta, fructul unor cercetări pe cât de minuțioase pe atât de exacte, deși nu este decât un început, totuși rezultatele la care ajung autorii sunt extrem de eloquente. D-nii Banu și Râmneamța au examinat 2149 de copii, cuprinși între vârsta de 2—20 de ani (1126 băeți și 1023 fete) din care 538 luați din mediul rural și 1611 din mediul orășenesc. împărțind rezultatele obținute pe categorii, autorii au ajuns la concluziuni foarte triste și anume: 1. —Starea de nutriție a copiilor de școală examinați este în general cu 41 la sută subnormată (11). 2. —Copiii din mediul urban sunt mai subnutriți decât cei din mediul rural (40 la sută față de 37,9 la sută). 3. —Fetele dau un procent subnutriție mai mare decât băeții de (44,8 la sută față de 37,8 la sută). 4. —Curba de subnutriție a băieților—începând de la 10 ani urmează o linie mereu urcândă, aceia a fetelor—după un apogeu atins la pubertate, descrește progresiv și 5— Procentul subnutriților general, crește pe măsură ce copiii în înaintează în vârstă. Autorii se feresc — și foarte bine fac, — de a comenta aceste rezultate. Cel mult, ne dau indicațiuni exacte asupra tehnicii urmate în cercetările lor și din care cetitorul capătă convin sterea ne- CRONICA MEDICALĂ De DR. IOSIF ȘMILOVICI Iași «Nutriția școlarilor în România» — Copiii de școală nu sunt alimentați suficient — (Continuarea în pagina a 11-a) Flota de război a Rusiei sovietice După datele oficiale, rezultă că flota Rusiei sovietice, din mările Baltică și Neagră, cuprinde următoarele unități: 4 cuirasate mari (câte 23,000 tone, 23 noduri, și câte 12 tunuri de 305). 1 crucișător-cuirasat (17,200 tone, 21 noduri, 12 tunuri), 5 crucișătoare (câte 6000 tone, 30 noduri viteză), 1 vas purtător de avioane, 80 torpiloare și contra-torpiloare. 20 submarine. Se mai află în construcție: 2 crucișătoare, 2 contra-torpiloare și 3 submarine. Așadar, o flotă de război, destul de apreciabilă. clintibilă, că are în fața sa nu o jonglerie de cifre abil alcătuite, ci concluzia matematică a unor procedee raționale și precise. Destul să amintim, că au fost trecuți în rândul copiilor subnutriți numai aceia a căror greutate se prezenta cu o diferență de la 10 la sută în sus sub cea normală, trecând în tabăra celor normală, copii cu deficit până la 7 la sută. Revenind acum la concluziile de mai sus, mai vedem o serie de detalii interesante. Iatăi superioritatea nivelului de nutriție atât (Continuarea in pag. îi-a)