Opinia, ianuarie 1931 (Anul 27, nr. 7098-7121)

1931-01-24 / nr. 7116

NH ANUL XX^^P^S 6 pagini 3 Ici l­­ %^r. SAMBATA 24 IANUARIE 1931 P.I. -STR. POLITIC COTIDIAN * ( șeriffi^n^te 367 Procedeul Curmalelor ȘI... REGIILE AUTONOME de Dr. GR. T. POPA profesor universitar Un mare înțelept, descoperit de celebrul Guliver în călătoriile sale, a reușit să transforme agricultura acum vreo două secole. Vestitul înțelept băgase de seamă, cu is­cusința lui deosebită, că sistemele de arat câmpul se învechiseră cu totul și produsul muncei din vre­mea aceea se reducea mai la ni­mic ; ceia ce firește constituia o gravă atingere a întregei socie­tăți. Și cum rostul înțelepților este să vadă simplu acolo unde cea­laltă lume vede complicat, perso­najul acesta renumit al lui Guli­ver, întrevăzând salvarea agricul­­turei, a imaginat un procedeu ad­mirabil de arat câmpul fără chel­­tueli mari și fără multă bătae de cap. Anume, din loc în loc, cam la fiecare decimetru de pământ a­­rabil, infingea în țărână câte o curmală: curmale bune, proaspete și dulci bine înțeles. Apoi da dru­mul la un capăt de ogor turmelor de porci, care cu un elan neîntre­cut rămau glia strămoșească în toate direcțiile, ingenios și practic, nu-i așa ? Multe generații de oameni ne­rozi, au socotit că procedeul a­­cesta al­­ curmalelor e o simplă ficțiune și că savantul transfor­mator al agriculturei n’ar fi existat. Adevărul istoric asupra acestui important epizod a fost însă bine restabilit de cercetătorii de docu­mente și azi nimeni nu se mai îndoește de realitatea acestui stră­lucit reprezentant al spiritului prac­tic. Ba mai mult, suntem infor­mați că un număr de economiști, din cei mai străluciți pe care-i a­­vem, s'au inspirat direct dela lu­­minele acestui deschizător de ori­zonturi. Intr’adevăr, statul român are a­­numite bogății, anumite venituri, a căror administrare și adărăsire s’a constatat încă de mult că costă enorm. Căi ferate, poștă, păduri, petrol, terenuri agricole, drumuri, vămi, după socoteala oamenilor simpli ar trebui să producă ceva, ba chiar să pro­ducă binișor. Când colo ele pro­duc cam tot atâta cât produc și vămile văzduhului. Astfel pro­blema a devenit destul de gravă in capetele tuturor, dar mai ales in capetele economiștilor gulive­­rieni (destul de numeroși în vre­mea noastră). După matură chibzuință și în­delungă voroavă, s’a găsit în sfârșit cauza răului. Veniturile nu se adunau fiindcă nu aveau unde; ele nu aveau o casă a lor, un loc de întâlnire, unde să se găsească întotdeauna o mână întinsă ori măcar un buzunar deschis. Lipsea curmala marelui înțelept, stârnitor de inițiative. Și astfel s-au născut Regiile Autonome, produc­­țiuni în stare să stârnească gelozia lui Jonathan Swift, dacă ar mai trăi, fiindcă imaginația lui creativă într’adevăr a fost bătută. Ce este aceia o regie autonomă ! O Regie autonomă este o tovă­rășie î n care statul pune capita­lul, administratorii pun buzunările goale, și din rezultatele afacerei statul proprietar ia riscul, iar func­ționarii iau câștigul. Firește, în a­semenea condiții averile statului trebue să producă cel puțin atât cât sistemul agricol al înțeleptului mai sus pomenit Mijloacele prin care se poate stoarce binișor averea statului, ca să dea rezultate sunt nenumărate. Dar guliveniene, veți vedea mai jos că economiștii noștri, în privința aceasta, sunt extrem de imaginativi. Fiecare gen de exploatare are în cap un Consiliu de Adminis­trație, și o drone de funcționari platiți odată cu lcafă fixă și apoi cu jetoane de prezență. Luăm pe rând : 1) Monitorul Oficial și Impri­meriile statului, (vezi bugetul res­pectiv pag. 7): a) jetoane de prezență Consi­liului de Administrație, Comitetului de direcție și cheltueli de repre­zentare: 1.200.000 lei. b) cota de 5 la sută din bene­ficiul net...pentru consiliul de ad­ministrație și comitetul de direc­ție : 1.295.000 lei. c) cota de 1 la sută din bene­ficiul net...pentru consiliul superior al Adm­­nistrărei întreprinderilor și al Avuțiilor­ Publice : 371.000 lei. 2) Casa Muncel C. F. R. (bu­getul resp. p. 6). a) Prime acordate ca la Regia autonomă personalului C. F. R. 6.000 000 lei. b) Diurna personalului teh­nic, spese de deplasare, și jetoane consilierilor: 4.000.000 lei. 3) Casa generală de pensii jetoane de prezență, pentru mem­brii din Consiliul de Administrație și Comitetul de direcție : 700.000 lei. 4) Casa Autonomă a Monopo­lurilor. (buget resp. p. 8—9 și 14.­ a) Primele lucrătorilor și per­sonalului bugetar din Ad-ția Cen­trală: 11.656.510 lei. b) Prime personalului buge­tar: 1.623.392 lei. 5) Regia Autonomă a Portu­rilor și Căilor de Comunicație pe Apă: diurne, misii, ore suplimentare deplasări, gratificații, ajutoare, chel­tueli de reprezentare, diferite in­demnizații și onorarii pentru mem­brii Consiliului, Comitetelor și di­feritelor Comisiuni, jetoane de prezență: 5.690.090 lei. 6) Administrația pădurilor, (bu­get resp. p. 7). Delegațiuni, indemnizații, diurne și cheltueli de transport și inspec­ție, misii,... jetoane de prezență a membrilor Consiliului de Admi­nistrație, de Disciplină, precum și cheltueli de luare in primire a pă­durilor statului, etc... 7.535.618 lei. 7) Regia exploatărilor agricole și zooteh­nice (buget resp. p. 9) Misii, jetoane, deplasări, 3.450.000 lei. 8) Casa Autonomă a dramu­rilor de stat. (buget resp. p. 5): indemnizații lunare și jetoane de prezență pentru membrii Con­siliului de Ad-ție, Comitetul de Direcție și Comisia permanentă de­control, diurne, deplasări, trans­ferări, detașări,, girări, indemnizații de serviciu, delegații, cheltueli de studiu și transport de ori­ce fel precum și abonamente pe C. F. R.: 8.000.000 lei. 9) Regiile Publice comerciale. Hun­edoara, Baia Mare și Zlatna- Abrud-Secărămb. (deficitare) a) Baia Mare: plata persona­lului diurnist, indemnizații, jetoane, (pentru Cons. de Ad­ție) : 2.662.215 lei b) Hunnedoara: salarii pentru personalul diurnist, indemnizații, deplasări, jetoane pentru Cons.de Ad­ție : 2.700.000 lei, cheltueli pentru Comitetul de supraveghere, studii, expertize, diurne și deplasări: 1.223.922 le­ c) Secărâmb: personal diurnist, indemnizații, deplasări, jetoane pen­tru Cons. de Ad­ție: 353.000 le d) Zlatna: idem 300.000 lei 10) Conductele de Petrol ale Statului (buget resp. p. 4): jetoane de prezență, cheltueli de reprezentare pentru Comit, de Direcție și Cons. de Ad­ție: 1.500.000 lei. Dacă facem acuma o adunare generală a acestor curmale, cum li se mai zice „jetoane de pre­zentă", aflăm un total frumușel de 66.170.757 lei anual. Am spune și noi ca Tipătescu frumușel condei, dar sunt sigur că pristandaua noastră politică nu se va lăsa surprinsă pentru o confirmare indirectă. De altminteri observați ingeniositatea creatoare de termeni care pentru simpla no­țiune de „ jecmăneală" a imaginat un vocabular întreg: „misii“, „in­demnizații“, „jetoane“, „diurne“, „studii", „deplasări", „expertize“, „gratificații", „cheltueli de repre­zentare", „onorarii“, „luare în primire“, „delegații", etc. etc. Și ce de mai agricultori gulivenieni cu diferite nume: „Consiliu de Ad­ție", „Comitet de direcție“, „Comisie permanentă", de Control“, „Comisie de „Comisie supra­veghere“, „Consiliu de Disciplină­, „Consiliu Superior“, etc. etc. Toate astea se amplifică cu un număr impresionant de funcționari care s’ar putea reduce la o cin­cime, și se complectează mai de­parte cu lofuri duble, comparate cu celelalte ale funcționarilor de Stat. . Și astfel averile publice și-au găsit un rost pe lumea asta, au găsit unde să se acumuleze. In jurul lor deocamdată o de ființe domestice râmă legiune cu în­verșunare, râmă în folosul sta­tului pentru afânarea terenului strămoșesc, căci in el stau as­cunse curmalele înțeleptului eco­nomist, care a voiajat odată cu Guliver în ținuturile minunei fic­tive. Numai că dacă o avea acelaș rezultat pe care l-a avut înțelep­tul curmalelor, apoi... Dr. Gr. T. Popa Zăpadă rară privită ca ceva sfânt In satul Grifa din Algeria (A­­frica) a căzut o lapoviță, care nu a durat decât câteva minute. Locui­torii au privit cu toții spectacolul rar, întrucât de opt ani ei n'au mai văzut acolo un­­ fulg de ză­pada. Ninsoarea a fost o adevă­rată revelație. Populația din regiunea respec­tivă consideră zăpada ca ceva sfânt. Fiecare locuitor a adunat puțin omăt in sticluțe, care sânt păstrate în case și privite ca taj­­lismane, Discuții și păreri CE SE POATE $1 CE NU SE POATE 0-MINICA Sosit din nou în Iași, am aflat ce răspunde d. Basarabeanu la art. meu din „Opinia" dela 18 Ian. a. c. Răspunsul său din nr. de la 20 Ian., nu mă mulțămește de loc și de aceia sunt nevoit sa vin cu un nou răspus. Mă rog, poate fi un răspuns temeinic acela că, dacă umbli cu trenul Duminica și dacă citești ziarul Duminica, să ai și lucrarea pităriilor Duminica ? Apoi se potri­vește ? Doar viața are lucrări de neinlăturat, și altele care se pot amâna. Poșta are să umble tot­­deaunna. Asemenea și trenul. Tot așa, au să fie oameni care au sa muncească în spitale. Farmaciile au să fie deschise totdeauna. Pompierii au să sară și Duminica. Nici focul, nici boala, nici alte nevoi apăsătoare ale vieții nu îngăduie și deci trebuie să fie unii care să se jertfească pentru alții. Așa este însă cu pităriile și cu atâtea altele ? Nu. Acestea trebuie să stea pe loc. Se poate mînca azi pînea de ieri. Eu mănânc la Iași totdeauna pane din ajun, că nu-mi place cea proaspătă. O văd că e bună. Care este urgența ca numai decât cuptoarele să ardă spre Duminică ? Este urg­nță ca a poștei, ca trenului, ca a boalei ? Alte temeiuri, d-le Basarabene, că numai cu acestea nu merge. Arhîm. Scriban Bernard Shaw vorbește prea mult!.. Marele ziar englez „Daily Ex­press“ publică scrisoarea un cititor îndreptată contra cunoscutului scrii­tor Bernard Shaw. Cititorul spune: „Oare n’a venit timpul ca Shaw să înceteze a-și expune părerile ? Lumea întreagă știe ce gândește el despre toți și despre toate. Bernard Shaw a vorbit prea mult până în prezent. E vremea ca de acum înainte să tacă !“. E aproape sigur că această scrisoare a fost întocmită pentru a provoca un răspuns din partea lui Shaw. Și rămâne de văzut ce va răspunde marele scriitori PRINȚII JAPONIEI LA BUCUREȘTI Prințul Nobuhito de Takamatsu, fratele împăratului Japoniei, și soția sa prințesa Kikuko, au sosit ieri la București, fiind primiți cu tot fastul cuvenit. Ei sunt oaspeții regelui Carol B IN TOATA L­UM­E­A „Miss Berlin“ trebuie să fie b blondă. — In capitala Germaniei a avut loc concursul pentru ale­gerea celei mai frumoase fete din oraș, pentru decernarea titlului de „,Miss Berlin“ pe anul 1931. S’au prezintat foarte multe candidate, deoarece anii trecuți au dovedit că alesele la asemenea concursuri capătă repede celebritate și o bu­­­nă situație materială. După eliminările făcute în câte­va ședințe, juriul s-a oprit la două concurente: una brunetă și alta blondină. Amândouă erau ferme­cător de frumoase și examinatorii se aflau în încurcătură, neștiind pe care dintre ele să prefere. Bru­na era mai vioaie, mai exuberantă, n­i se părea ca ea va obține vic­­­ția finală. Dar a intervenit un criteriu, ca să zicem așa, de „culoarea națio­nală“. In cele din urmă juriul și-a manifestat părerea că „Miss Ber­lin“, că în genere o frumusețe germană, nu poate fi decât o blon­dină, întrucât acesta este tipul caracteristic al femeii din Germa­nia. Astfel, datorită acestui motiv, a fost aleasă fata cea blondă. Dacă știa bruneta, poate și-ar fi oxigenat părul ... O nuntă pe ghiață. — Faptul s-a produs in orașul Ohio din A­­merica. S'au căsătorit acolo Miss Edith Pruner și tânărul G. W. Neel, doi patinouri pasionați. Pen­tru a-și satisface această predilec­ție, ei au organizat nunta pe la­cul înghețat din oraș. Au fost in­vitați la această petrecere originală numai aceia care cunoșteau spor­tul patinei. Și cum în America toată lumea e sportivă, s’a pro­dus spectacolul interesant că pînă și bătrânii — părinții miresei și ai mirelui — patinau alături de cei tineri. Nunta a durat șase ceasuri, în care timp s’a dansat, s'a cântat și s'a servit masa pe ghiață. Dar, chiar dela început, tânăra pereche a alunecat și a căzut de câteva ori. Și unii răutăcioși au privit faptul ca o prevestire pentru mai târziu!... Carusso cântă din lumea veșniciei! — Ultima ședință a cercului spiritiștilor din Londra a fost deosebit de interesantă. S-a chemat spiritul celebrului tenor italian Carusso Și cei care au fost prezenți declară pe cuvântul lor de onoare că spiritul a venit, că l-au văzut, l-au simțit aproape. Ceva mai mult, Carusso a fost rugat să cânte ceva. Și atunci s’a auzit încet, ca un ecou ușor venit din alte meleaguri, vocea tenorului. Spiritiștii afirmă că l-au auzit pe Carusso cântând o arie din opera „Manón“. Era el într’a­­devăr: i-au recunoscut glasul, au recunoscut cântecul exact ca și cel imprimat pe o placă de gra­­mofon. Așa­dar, Carusso dă concerte din lumea veșniciei ? Ne vine mai repede să credem că e vorba de o nouă halucinație a spiritișihor­.. Două orașe se ceartă pen­tru o pisică.­ Faptul s’a pro­dus în America. Milionara Gaby Delore, murind zilele trecute, a lăsat prin testament suma de 100.000 dolari (16 milioane lei) pentru pisica ei mental spune că la „Mitzi“. Testa­moartea pi­sicii, suma respectivă va reveni orașului unde s’a născut mâța. Pe această temă s’a iscat de pe acum o dispută între orașele Playtown și Lingforth din satul Virginia. Fiecare din ele susține că este locul natal acest scop primăriile al pisicii. In orașelor au început să caute martori și diferite dovezi, pentru ca în caz de neîn­țelegere să poată intreprinde un proces. E vorba doar de 100.000 dolari' O­M C­R C MĂRUNTĂ Vorbe... Femeile si criza Am anunțat faptul că un grup de băr­bați a înființat la Berlin o „ligă pentru temperarea femeilor“. O, nu este vorba de o temperare erotică! Nu putem cere atâta stoicism naiv !... Liga respectivă vrea să impune cumpătare in ce privește chel­­tuelii nevestelor. In manifestul lansat, bărbații cer femeilor să renunțe la lux și petreceri inutil costisitoare. Să nu satis­­facă moda în toată variația ei de capricii. Nevestele să se mulțumească cu două ro­chii pe an, cu două pălării și două perechi de pantofi. Să nu organizeze chefuri, si nu facă risipă în menaj. Bărbații strigă exasperați, ne zdrobește criza! Femei, economii, economii, economii!... Ce greșală, ce lipsă de prevedere ! Fe­meilor mu trebuie să le vorbești niciodată despre criză. Dimpotrivă, chiar când ea e reală, trebuie neapărat să le dai măcar iluzia că nu există. In caz contrar, pri­mejdia sporește și din alt punct de vedere. Criza financiară aduce automat și o criză de amor. Aceste două situațiuni formează o ecuație perfectă. Se poate scrie chiar matematic: lipsa de bani=lipsă de iubire. Ce imprudență au comis bărbații in cauza. Totuș s-­ar putea întâmpla ca bărbații respectivi să nu fie lipsiți de pulsul rea­lității. Din contra. Gândiți-vă, apelul in chestiune a fost adresat nevestelor. Numai nevestele trebuie să-și comprime cheltue­­lile, numai ele să facă economii. „Criza“ devine astfel pentru bărbați o formulă salvatoare. Căci, înțelegeți, economiile rea­lizate In familie, pot servi satisfacții in afară de cadrul conjugal! Și poate deaceias vu­ mi­e, femeile nu admit economii !... i. b. A ...și fapte. De vorbă cu cititorii­ ­. Dr. — La Hollywood. Nu e nevoie de adresă precisă. Ac­torii de cinematograf sunt acolo f­oarte cunoscuți. Marelui comic al ecr­anului îi sosesc regulat scrisori cu simpla adresă : „Charlie Cha­plin, America". — O ieșancă — Un concurs pentru a se alege cea mai bună gospodină încă nu s‘a organizat la noi. Asemenea concursuri pare-se nu s'au produs nici în străinătate. Se tem poate organizatorii că n’ar găsi concurentei., Clipe Vesele Ești căsătorit! Și ești mul­țumiț ! — Da. Știe nevasta ta să gătească bine ! Nu Știe să coase? Nu. Nu? Atunci ce știe? Știe să cânte. Să cânte ? Spune atunci, n’ar fi fost mai avantajos un canar ?.. Sub direcțiunea cunoscutului în­vățat doctorul G. Banu, ale cărui lucrări valoroase în domeniul me­­dicinei sociale și al puericulturei au găsit puternic ecou, fiind răs­pândite în zeci de mii de exem­plare, a apărut in luna aceasta „Revista de Igienă Socială“, în care, din bogăția sumarului (asu­pra căruia vom reveni cu alt pri­lej) ne-a oprit atenția, în mod fra­pant, o problemă extrem de im­portantă: „Nutriția școlarilor în România Articolul acesta, fructul unor cercetări pe cât de minuțioase pe atât de exacte, deși nu este decât un început, totuși rezultatele la care ajung autorii sunt extrem de eloquente. D-nii Banu și Râmneamța au examinat 2149 de copii, cuprinși între vârsta de 2—20 de ani (1126 băeți și 1023 fete) din care 538 luați din mediul rural și 1611 din mediul orășenesc. împărțind rezultatele obținute pe categorii, autorii au ajuns la con­­cluziuni foarte triste și anume: 1. —Starea de nutriție a copiilor de școală examinați este în general cu 41 la sută sub­normată (11). 2. —Copiii din mediul urban sunt mai subnutriți decât cei din mediul rural (40 la sută față de 37,9 la sută). 3. —Fetele dau un procent subnutriție mai mare decât băeții de (44,8 la sută față de 37,8 la sută). 4. —Curba de subnutriție a bă­ieților—începând de la 10 ani ur­mează o linie mereu urcândă, a­­ceia a fetelor—după un apogeu atins la pubertate, descrește pro­gresiv și 5— Procentul subnutriților general, crește pe măsură ce copiii în înaintează în vârstă. Autorii se feresc — și foarte bine fac, — de a comenta aceste rezultate. Cel mult, ne dau indi­­cațiuni exacte asupra teh­nicii ur­mate în cercetările lor și din care cetitorul capătă convin sterea ne- CRONICA MEDICALĂ De DR. IOSIF ȘMILOVICI Iași «Nutriția școlari­lor în România» — Copiii de școală nu sunt alimentați suficient — (Continuarea în pagina a 11-a) Flota de război a Rusiei sovietice După datele oficiale, rezultă că flota Rusiei sovietice, din mările Baltică și Neagră, cuprinde urmă­toarele unități: 4 cuirasate mari (câte 23,000 tone, 23 noduri, și câte 12 tunuri de 305). 1 crucișător-cuirasat (17,200 to­ne, 21 noduri, 12 tunuri), 5 crucișătoare (câte 6000 tone, 30 noduri viteză), 1 vas purtător de avioane, 80 torpiloare și contra-torpi­­loare. 20 submarine. Se mai află în construcție: 2 crucișătoare, 2 contra-torpiloare și 3 submarine. Așa­dar, o flotă de război, des­tul de apreciabilă. clintibilă, că are în fața sa nu o jonglerie de cifre abil alcătuite, ci concluzia matematică a unor procedee raționale și precise. Destul să amintim, că au fost trecuți în rândul copiilor subnutriți numai aceia a căror greutate se prezenta cu o diferență de la 10 la sută în sus sub cea normală, trecând în tabăra celor normală, copii cu deficit până la 7 la sută. Revenind acum la concluziile de mai sus, mai vedem o serie de detalii interesante. Iatăi supe­rioritatea nivelului de nutriție atât (Continuarea in pag. îi-a)

Next