Opinia, iulie 1931 (Anul 27, nr. 7246-7272)

1931-07-22 / nr. 7264

REPREZENTANT GENErIAt ŞI DEPOZITAR­ ­. E. COCK HILL & Co. 6TRADA BARÁTIÉI 38, Stal I BUCUREŞTI I Reprezentant pentru Moldova : H. RABINOVICI Iaşi, str. Ornescu 8 Feriţi-vă d© imitaţiuni. Cereţi numai bidoane originale Memento, 26 Iulie 1931 Tragerea Clasei a 2 a a Loteriei „SALVAREA“ din Cluj Un loz întreg L.G1 100, Jumătate loz Lei 56 „PROVIDENŢA“ str. Ştefan cel Mare 36 Băile VATRA DORNEI Altitudine 804 m. NAUHEIMUL ROMÂNESC—Băi de acid car­bonic şi nămol natural. Climă subalpină, indicat pentru cardiaci, reumatism, anemie, diabet, boli femeeşti, neurastenie. Tarif redus. Camere ieftine.—Masa pe zi până la 100 lei. Parcuri—Muzică militară—Distracții—Cinema Excursiuni.—Prospecte gratuite. Comisia balneară A T 1 S I/O cea» nu se poate da. Insă se acordă gratuit an lant, la­­*» ce ceas cumpărat de la ceasornicăria „Victoria" Herman Smllovfc atr. Anast. Panu52 o mans 5 z’Wtfe&sârJțx sumai ia ceaf.ordi- I* Iterasn Smliovîci Notaţi bine adresa. I la cereaţi spre convingere. DOCTORUL Earic Pekelman S - A MUTAT în Str. Carol 44 lângă Fundaţia Ferdinand PUBLICAŢI­UN­E Comitetul şcolar al liceului Na­­ţional din Iaşi aduce la cunoş­tinţa celor interesaţi că va ţine licitaţie publică in ziua de 1 Au­gust a.c. ora 10 a.m. în cancela­ria liceului pentru darea în antre­priză a construcţiei unei aripi la căminul acestui liceu. Eseteul, costul de sarcini şi ori­ce afis Informaţiuni se pot obţine la secretariat în fiecare zi de lu­cru între orele 8—10 a. m. Comitetul Dr. Albert Fleier din Bucureşti medic balneolog confirmat Consultă la lunile Iulie şi August in BĂILE VATRA DORNEI Str. Regele Ferdinand 24 (lângă Hejdu­ Traien) Nu plecaţi la munte sau la mare până nu v-aţi abonat la ziarul „Opinia". Abonamentul lunar iei 100. AVIZ Aduc la cunoştinţa celor inte­resaţi că numai in ce priveşte ca­rele mortuare pentru evrei, ele vor fi puse de azi înainte la dis­poziţie de către „Epitropia Is­­raelită“ a oraşului, iar pentru toate celelalte servicii în legătură cu înmormântările evreeşti cât şi pen­tru trăsuri de stradă, sunt la dis­poziţia fiecăruia ca şi până acuma şi în condiţiunile cele mai avanta­joase. Ofer trăsură cu un cal la Înmormântări evreeşti cu 80 lei şi o trăsură cu doi cai cu lei 140 pentru toată înmormântarea. Pentru orice informaţiuni în le­gătură cu înmormântările, rog a trece pe la biroul meu str. I. C. Brătianu 146, vis-a-vis de Sf. Spiridon, Jean Grim­berg SOLO CLECNER AVOCAT str. Lăpuşneanu No. 26 Doctor A. DA­SC­AL BOLI DE COPII ŞI INTERNE VENERICE ŞI SIFILIS Tratament radical al glenoragiei acute şi cronice , al sifilisului în toate perioadele boalei. Băi de lumină, Raze Ultraviolete Consult 8-10 a. m. şi 2-8 seara Iaşi, str. Cuza Vodă No. 42 vis-a-vis de Camera de Comerţ DOCTORUL R. DAMSKER str. Ghica­ Vodă No. 44-46 consultă zilnic­­ MEDICINA INTERNA î SIFILIS şi GENITO-URINAR­E intre orele 8-11 a. m­ şi 3-7 p . Diathermie şi băi de lumină OPINIA Originalul şi copia Teatrul şi filmul vorbitor (Continuarea din pagina l-a) simplă nici banală, ci pur şi sim­plu copilăroasă, anume : dacă copia oricât de perfectă a unei opere de artă, poate avea valoa­rea originalului. E la mintea oricui că una e să-l auzi pe Saliapin în persoană şi alta la patefon, nu numai pen­­tru că nu e o reproducere exactă a glasului său, ci tocmai pentrucă e o reproducere. Nu orice mulaj al Venerei din Milo sau orice copie a Giocondei, chiar dacă ar fi executată de un pictor cu ta­lent, poate fi numită operă de ană. Opera de artă are caracterul individual, de aceea una singură e Gioconda, căreia i se dă pe drept acest titlu, cea creiată de Leonardo da Vinci. Şi, dacă nu e artă reproducerea omului, este oare a maşinei ? Poate fi numită „artă", orice fotografie, orice ilustrată cu chipul Giocondei ? Dar să privim şi altfel lucrurile: poate maşina vine în concurenţă cu omul în însăşi creaţia operei de artă. — Desigur că zîmbiţi.... Robotul artist n'a fost încă inven­tat. O broderie bine lucrată cu mâna e operă de artă ; oricât de bine ar fi lucrată cu maşina nu mai e operă de artă. Un copilaş mâncând cu lăcomie mare dintr’un coşuleţ s'a mânjit până sub ochi. Vine un fotograf, îl fotografiază şi scoate mii de reproduceri pe care le vinde ca ilustrate. Vine şi Băncilă îl pictează şi tabloul său este operă de artă pe când ilustrata nu e. De ce ? Pen­trucă arta nu e nici reproducerea naturii. Artistul creiazâ o „natură“ a sa şi e cu atât mai mare artist cu cât această „natură" e mai mult a sa. Nu e una „natura“ lui Grigores­­cu şi alta a lui Bincilă ? Pentru filosoful german Fichte, lumea înconjurătoare nu era alt­ceva decât o creaţie a inconşt­en­­tului nostru proiectată în afară. Dacă această teorie ne apare ca o fantazie metafizică, pentru „lu­mea“ ca f­ata e perfect adevărată. Shakespeare, Moliére, Balzac, Ca­­ragiale, toţi au câte o „lume" a­­parte pe care au proiectat-o în operile lor. Astfel, marii artişti concurează pe Dumnezeu, căci creiaza lumi vii, deosebite de cea a ziditorului, folosindu-se de elemente din lu­mea Acestuia doar ca mijloace de realizare pentru operile lor. Arhi­tectului ca şi sculptorului îi tre­buie: lemnul, piatra sau bronzul; pictorului, coloarea; muzicantului, sunetul; poetului cuvântul şi toa­te la un loc plus omul, poetului dramatic, câci piesele sânt scrise pentru a fi reprezentate. (Urmează)­­ Bonurile de premii ale zia­rului „Opinia" se preschimbă zil­nic la sediul Inspectoratului general a! societăţii „Asigura­rea Românească“ din strada Lăpuşneanu 40. Cetitorii sunt rugaţi a veni în persoană, deoarece pentru elibera­rea poliţei de asigurare în valoare de 20.000, cu prima rată gratuită, sunt necesare unele date pe care trimişii nu le pot da. în condiţiuni conştiincioase şi cu material de prima calitate”... Aşa să spună şi meşterul lăcă­tuş şi dogarul şi tâmplarul şi toţi cei ce-au făcut ani de şcoală—la Universitatea meseriilor din dealul Sărăriei, unde un întreg ştab de dascăli ce înconjoară pe vrednicul director—inginerul Casetti, merg pe drumul drept, indicat de atâtea decenii de înaintaşii lor. In aceiaşi disciplină se prezintă şi sora mai tânără, aceia înfiin­ţată de boerul Marinescu în pala­tul din Lascar Catargi şi a cărei activitate noi o urmărim cu inte­res de atâţia ani. Nu odată am pomenit aci—cu prilejul expoziţii­lor anuale despre faimoasele sculp­turi în nuc şi stejar, în cireş şi tei, care ornamentează mobilele solide, puternic evocatoare ale vremurilor vechi, când o sufrage­rie sau un dormitor avea carac­terul unui întreg muzeu, operă de ani întregi a vre­unui meşter is­cusit. Am văzut şi acum „un dormi­tor* şi mărturisesc că aveam im­presia că vizităm vre-un castel regesc, în care se păstrează mo­bilele printre care se primblau domniţe gingaşe sau voevozi stră­luciţi, când se retrăgeau spre o­­dihnă, după vâltoarea zilei. Atâta sunt de masive proporţiile şi’n­­tr­ât e de impunătoare horbota sculpturilor ce acopere şi încon­joară fie­care mobilă în parte. Iar despre şcolile de fete „Reu­niunea" şi „Sf. Sava", eu nu mă’ncumet să’mi dau părerea. Cel mult să reproduc puţin din ref­exiile doamnelor din mulţimea vizitatoare, deci experte în materie şi care se rezumă în constatarea, că e inimaginabil ce pot produce degetele subţirele, pline de migă­loasă răbdare, ale şcolăriţelor, când au de făcut un lucru Fie că acesta este o scoarţă cu desene aproape microscopice, fie că e vorba de lengerii, haine sau fiori. Iar pânzeturile fine sunt între­ţesute de broderii şi „petits points“ (aşa mi se pare că se spune) atât de suave, încât te întrebi care e meşter mai mare. Şcolăriţa de la „Reuniune“ şi „Sf. Sava“ sau Jemenitul din Damasc, care cu lupa’n ochi execută filigranul de argint, ca pânza de păinjiniş. Şi iar revenim la reflexiunea făcută: se ereiază o disciplină, o anumită mentalitate, care obligă pe cele ce-au frequentat şcolile ca, mai târziu, la fel să lucreze, cu aceiaşi distinsă meticulozitate şi cu acelaş gust ales, ce poate rivaliza cu cele mai strălucite ateliere ale Apusului, cu toată tradiţia de se­cole de acolo şi cu toată bogăţia de modele ce au moştenit apu­senii dela generaţia la alta. Ci aceste modele, încăpute in mânile albinelor de la şcolile noastre, ele le execută «idoma— poate cu şi mai mare dragoste şi îngrijire. Numai aşa să explică, cum pot reuşii broderii diafane şi scoarţe încântătoare in atelier, atât de tăcute şi modeste cum simt cele din „Sf. Sava" şi „Re­uniunea“. La un moment dat te simţi insă covârşit. Peste mormanul de impresii, «’a suprapus şi zăduful unei după amiezi de Iulie, când după ce te-a’mpins gloata din urmă, te-ai încălzit până la sufocare. Te refugiezi atunci pentru câte­va clipe în curtea şcolii, să res­piri puţin aer sănătos— aerul să­răriei şi a Copoului Te primeşte atunci— »pour la bonne bouche" o nouă şi ’ncântătoare surpriză. O grădină cu alee extrem de Îngrijită şi impunătoarei. Dar nu de castani sălbatici, tei sau mai ştim eu ce arbore pur decorativ. Na­ci pe ambele părţi, in simpatică distanţare, numai nuci. Nobilul şi sfătosul nuc al copi­lăriei umple aci cu umbra, toată sleia şi încântă ochiul până’ n clipa când părăseşti lăcaşul in care s'a concentat o comoară de sârguinţă rodnică, cu mult gust aşezată şi cu multă râvnă dusă la bun sfârşit. Fermecător. Te duci cu urarea: să fie sănătoase mânile care au executat mândreţele vă­zute şi să le meargă în plin me­seria ce şi-au ales. .. Câteva impresii Expoziţia şcoalelor profesionale la Şcoala de Arte şi Meserii din str. Sărăriei (Continuarea din pagina I-a O tânără fecmee se sinucide fiindcă i se «râse cu viaţa la ţară. — Drama din com­. Plugari (Iaşi) O impresionantă sinucidere, a unei tinere femei din apropierea oraşului nostru, s-a petrecut a­­seară în împrejurările următoare : Tânăra Sara Bran, în etate de 24 ani, din com. Plugari-Iaşi, a înghiţit o cantitate de sublimat După două ore da chinuri, ea a încetat din vaţă. Făcându-se cercetări, s’a stabi­lit că, in urmă cu vre’o doi ani, un mare moşier anume Ion Con­­stantiniade, avea proprietăţi prin regiunea Plugarilor. Acesta a rămas văduv de tânăr, şi avea o singură fată, pe Sara. In ultimii doi ani, moşierul s-a stabilit pe conacul din apropiere de corn, Plugari, împreună cu fiica lui. Ea începuse să se deprindă cu traiul dela ţară care-i devenea foarte plăcut. Anul trecut, tatăl ei care era o fire bolnăvicioasă şi simţind că nu mai are mult de trăit, i-a spus Sarei că o va mărita cu un băiat din sat, gospodar şi pe placul ei. Căci n’ar vrea s’o lase singură pe mâna vre’unui orăşan, care după ce îi va mânca puţina avere ce i-a mai rămas, s’o trimeată apoi cine ştie pe unde. Pentru a face pe plac tatălui ei care era pe moarte, fata s’a măritat cu un tânăr băiat anume Ion Bran, absolvent al şcolii nor­male din Botoşani Până anul a­­cesta au dus un trai tihnit. Dar abea acum ea şi-a dat seama că nu mai poate trăi la ţară şi că are alte înclinaţii. Ne­având suficientă energie pentru a-şi pîrăsi căminul, tâ­năra femeie a preferat să moară. Ea a lăsat o scrisoare prin care relatează cele de mai sus. A fost înștiințată regiunea de jandarmi care continuă ancheta. REP. S-au produs aseară încă două arestări în legătură cu falimentul Băncii „Dacia“ Camera de punere sub acuzare a judecat ieri apelul parchetului împotriva infirmării mandatelor de arestare emise în contra d-lor Clecner și Rozenthal, subdirectorii băncii Dacia. Aseară la ora 9, Camera de punere sub acuzare a decis ad­miterea apelului parchetului. In consecinţă, s-au emis îndată man­date de arestare împotriva incul­paţilor.* D. comisar Const. Vasiliu şeful circumscripţiei a patra, a fost în­sărcinat cu executarea mandatelor. D-sa a întâlnit pe d. Solo C­oe­ner pe sala paşilor pierduţi a tri­bunalului. Când i s’a comunicat vestea, subdirectorul băncei Dacia a fost cuprins de un acces de nervi. D. comisar Vasiliu s’a dus apoi la locuinţa celuilalt subdirector, d. Rozenthal, in str. Lozonschi pa care l-a rugat să-l urmeze la chestură. Ambii subdirectori au petrecut noaptea la chestură, iar in cursul dimineţii de azi, au fost depuşi Apelul d-lui Stern După cum am anunţat, Sâm­bătă s’a emis mandat de arestare împotriva d-lui A. Stern, directo­rul general al băncei L­acia, care a şi fost imediat depus la Galata. D. A. Stern a făcut apel îm­potriva emiterii mandatului de arestare. Apelul se judecă astăzi după amează la secția treia a tribunalului local. S. MAUR I­NFORMAŢIUNI , începând de ieri, Trenul per­sonal No. 612 Iaşi-Paşcani, pleacă din gara locală la ora 12 din zi, în loc de 12:25. Cum faptul nu s-a anunţat un or­aş, s-a produs ieri încurcături. Anunţăm noi astăzi, publicul că­lător.­­ Generalul Dem. Cocea fost aghiotant regal (tatăl publicistului N. D. Cocea şi al cunoscutelor a­ liste Florica şi Alice Cocea), a încetat dn vaţă la Sighişoara. Dr. Nicolae C. Paulescu, pro­fesor la facultatea de medicină din Bucureşti, a încetat din viaţă Duminecă, în Capitală.­­ Cab. II Instrucţie Trib. Iaşi a emis mandat de arestare con­tra femeei Evdochia Luceac din corn. S­ânca-Bălţi, acuzată de furt . Pe când săteanul Oprea Ion, din corn Horpaz-Iaşi, se întorcea acasă cu o căruţă, caii au luat vânt şi au răsturnat vehiculul. Nefericitul sătean a fost ucis.­­ Doctorul BRENER specialist mamoş, boli de femei, consultaţii de la 2 până la 4 p. m. x In corn. Prisacani—Iaşi, s au declarat două nouă cazuri de inso­­laţie, dintre care unul mortal, şi anume femeia Ioniţă Maria, la vrâstă de 28 ani.­­ Agresiune.­­ Poliţii a trimes ieri parchetului dosarul privitor la reclamaţia d-lui Teitelbaum, croi­tor din str. Ştefan cel Mare, cum că a fost grav lovit de d. L. Spiegler avocat. Temperamentul impulsiv ia jucat încă odată festa, domnului Spiegler. Intr’o discuţie pe ches­tie de onorar, la atelierul d-lui Teitelbaum, avocatul s'a lăsat stă­pânit de nervi şi şi-a bătut clientul. Şi astfel domnul Spiegler se află în situaţia neplăcută de a se disculpa în faţa justiţiei. „ Ziua deschiderei companiei de vânătoare, 15 August, va fi serbată de societatea „Vidra“, această societate serbătorindu -i şi patronul in această zi. D. dr. C. Tănăsescu, fost pre­şedinte al societății, va lua parte la această serbare.

Next