Opinia, octombrie 1934 (Anul 30, nr. 8236-8261)

1934-10-02 / nr. 8236

w (tfoul PLAN DE TRAGERE AL LOTERIEI DE STAT PE CLASE CONEXATĂ CU LOTERIA UNIUNII FUNDAȚIILOR CULTURALE REGALE SISTEM MIXT LOTERIA 6-a ___________________________________________ .... ...l­■ .................. ■ .... ■ 70.000 LOZURI IN­SERTII 4.CLASE"cu756.511 CÂȘTIGURI lfsgere­: 15 (oquarlo 1935 Tragere«: 15 Noemvri© 1934 CâfHguriri» l«l(rlgl*«n«l Kţ ■ Id ___T«-«l Im ^ 1.000.000 - 3.000.000 250000 100.000 50.000 10000 5000 2000 aoo CitRguri î’_ 1.000.000-250.000 100.000 50 000 10.000 5000 2000 800 2 • 1.000.000 - 2.000.000 2 500.000 ’ 1.000.000 2 200000 400.000 4 100.000 400.000 a 50000 400.000 30 30000 900.000 52 20.000 1.040.000 400 10000 4.000.000 700 6000 4.200.000 2800 2.888 8.066.400 400V0 c«,»»«»* * uiHl2.426.400 3.000.000 750.000 600.000 450.000 510.000 390.000, 900.000 2.400.000 2 .1.000.000“2.000.000 2 500000 1.000.000 2 200000 400.000 4 IOOIOOO 400.000 • 50.000 400.000 K» 20.000 600.000 52 10 000 520.000 DO 4 000 2.400.000 00 * 1.555 4.354.000 0OTcjjiijnH u. " 12.074.000 UVIkOGO 500.000 2.400.000 78 450 3000 3600 «Jiiia-rt Total 7.600 câștiguri în valoare de Lei 31.426.400 în valoare de Lei 21.074.000 Tragerea: 15 f Ct|(gi>ílc (•toriéi pa «laaa Qv» _ « tei _____Telel l.t» 2«6.000 000-12.000.000 2 2.000.000 4.000.000 4.000.000 2.400.000 2.400.000 1.600.000 1.400.000 6.000.000 5.000.000 e.ssp.ooo 6.800.000 124.432.000 u. iei.912.00Ci l.oco.ooo- 3.000.000 250.000 750.000 100.000 600.000 50000 450.000 10.000 510.000 5.000 390.000 2.000 900.000 60° 2.400.000 le'lgjH 11 9.000.000 2.1.000.000- 2.000.000 2 500.000 1.000.000 2 200000 400.000 4 100.000 400 000 8 50.000 400.000 30 70000 600.000 52 15.000 780.000 00 10000 3.000.000 60 5 000 3.300.000 90 7272 r 6.221.600 60 oâ»l»gg« ■' li 17.101.600 1.200.000 12 100000 1.260.000 70000 S1 78 -450 3000 3600 1.020.000 70 000 070.000 10000 200 3 250 7 889 ti 1400 28000 308QQ «*»»<«» 4000 rntruL lozului u.tiUti» anexa Pai»tru toata 4 Clasele valoare de Lei 203.746.000 Pentru fiecare e!asi TOTAL GENERAL: 42.060 Cuad­gur! în ««­oare de Lei 233.514.000 14.451 . . . . . 48.834.000 DOCTOR D. Brănișteanu Asistent Universitar — Medic de Spital — Boli interne ( Roentgen-Diagnostic) Consult: 2-5 și după ren­dez-vous. Str. V. Conta 18 Mari şi minunate sunt fap­tele tăie Doamne, dar şi a­l an­­­fiii de pe pământ nu se lasă mai pe jos.Atât că unii cu prea mare avânt, dev­i nişte vântuiţi şi atunci lucrurile iesă pe dein deasemea. După cum vânturile atmosferice curăţă aerul, nu tot acelaş efect au cele aie bârdâhănosulu'', care infectea­­zi mai cu seamă pe cei ce se­aliază cu el. lată despre ce este vorba. O băncuţă populară, a re­alizat un beneficiu de 28.000 lei , pe cari, Consiliul de Ad­­ţie prevăzător, a hotărât să-l împartă la şapte fonduri, de: rezervă, imobil, mobiler, cul­tural, prevedere, cheltueli ur­mărire şi dobânzi datorate. Contabilitatea a înregistrat 28 OOO : 7 de câte 4000 lei de fiecare fond. Insa se găseş­te ua închipuit— capul mem­brilor de la ceilalţi — şi zice : Nu, nu este aşa. Am decope­­rit o excrocherie şi... pe hoţ. Să-l dăm peste cap căci so­­coteala trebue făcută astfel : Problema împărţirei: 28.000 : 7 = 13.000 7 EXPLICAŢII: 1) La împăr­ţire : 7 în 8 se cuprinde di 1 ori, iar 7 X 1 fac 7. Scris sub deimpărptul 8 . Apoi, scă­zând 7 din 8 rămâne 1, pe care îl scrie sub lin­e şi mai «coboară »2­2 face 21. Mai departe: 7 in 21 se cuprinde de 3 ori, care se scrie cât şi face 13 urmat de 000, rezultă 13.000. 2) La înmulţire: 13.000 cu 7 pe care ll scrie sub 3, el zice 3X7 fac 21 scris în to­tal sub linie şi mai departe: 7X1 fac 7 scris la produsul Ind­i sub 1. Apoi le adună : 7 şi cu 1 fac 8; îl scrie sub Hnie şi mai scoboară regulat pe 2 devin 28 plus cele 000 re­­zultă 28.000. — Prin urmare este bun câtul dela împărțire ?.. 21 21_ Prima probă, înmulțire: 13.000 X 7 A doua pro­bă, Adunare: 0 Ingenioasă escro­­■ hazlie 21 2_____ 28.000 13.000 13.000 13.000 13.000 13.000 13.000 13.000 28.000 3) Dar proba înmulţirei, se mai poate face şi prin aduna­re, adică: băbeşti punând pe 13 000 de 7 ori unul sub al­tul ca să poată aduna şi un copil de clasa ntăia, tot dup­ă filozofia căpăosului, în felul următor: Cele 000 le scoboa­ră sub linie, incepând cu 6—3—=9—­—3=*=^ 12—1—3=15—1—3­]— =1­8+3]==21 pe care nu 1 Marie sub linie, ci îl adună roai departe aşa: 21-4-î =21-l= 23+î==2/+1=26 +1—27+1 “28. Acest 28 d­ scrie sub linie înaintea celor 000 dând idiauii ce 28.000. Deci, fals. dovedeşte că fiecare fond este de câte 13.000 lei (?) şi nu 4000. Prin urmare contabilul şi-a însuşit câte 9000 lei di fiecare fond, sau dela 7 fon­duri 63.000 lei ? Vedeţi, cal­culul din urmă l-a nimerit, vredniom­ul De aici să te ţii de recla­­maţiuni, anchete şi amenin­ări pe contabil — că îl bate chiar la... Cop­ou—dacă nu dă rela­ţii. Ce relaţii?... cum a furat. După asta—societarii Băncii — așteaptă cât mai frumoase foloase și o adevărată dreptat­e de la gălăgiosul lor ales între aleş’... DOCTOR Cornelia Stoian Genito-urinare, sifilis, venerice Consultaţii 4—7 strada I. C. Brătianu 58 DOCTORUL OVIDIU CORDESCU consultă zilnic pentru boli de Nas, gât şi urechi de la 4i—7 p. m. n str. Gh. Mârzescu 16 Dr. GANCEVICI consultă BOBI DE PIEPT str. Lăpușnea­nu No. 19 intre orele 1—4 p. m. DOCTOR 1. SCHWARTZiu!! Fost asistent al clinicei din Paris Boli interne şi de copii Specializat în boli de inimă, plămâni şi rinichi.! Diagnosticul afecţiunilor de inimă cu aparatul Electro­cardiograf. Tratamentul tuberculozei pul­monare cu pneumothorax artificial Tratamente radicale pentru varice, eczeme şi ulcer varicos Consultă intra 4—7 Str. Cuipitan Păun 10. Telefon 11 . Comandaţi clişee la ziarul „Opinia“*. Macat cu invectivei (Continuare din pag. I-a) I. P. S. Sale Soc. „Pi­etate­a Creştină" in culoriie cele mai negre , şi stăpân­­ de impret a ce i-a produs descrierea lor I. P. S. Mitropolit nici n'a voit să mă asculte cine este, cum este organizată şi ce po­sibilităţi are „Pietatea Creş­tină. Nu tot aşa a proceda adunarea preoţească convo­cată din ordinul I. P. S. M­i­tropolit şi ţinută în sala dr. Mitropolit sub preşedenţia Pă­rintelui Protoiereu. Aceasta adunare a ascutat pe Phr. Niculea, purtătorul de cuvânt al d-lor Racoviţă, Toma şi Vasiliu Voica. M-a ascultat şi pe mine şi apoi a decis cu precsiune­ : „întrucât preoţimea a dat concurs până în prezent so­cietăţei „Pietatea Creştină" de a se constitui şi prelua pe căile legale cu acesiun­i pom­pelor funebre, ar dori ca a­ceastă societate, care este organizată şi poate răs­punde la toate necesităţile să preia această conce­siune. Dacă însă au ori­tate o comunală nu poate admite a­­ceastă soluţie, preoţi­mea pri­veşte cu satisfacţie şi propu­nerea făcută în cons­oiul co­munal de a se organiza un serviciu special al pompelor funebre. Preoţimea doreşte c­a soluţionarea acestei chestiuni într’un fel sau altul, să se dea cât mai curând posibil". Această decisiune repetată şi în şedinţa Asociaţiei Cleru­lui de la 26 Septembrie cr, aşa de clară şi favorabi­l „Pietăţei Creştine", este pen­tru mînciunoşii de la „Mo­mentul", desavoarea mea. Săr­­manii deprinşi a terfeli cu noroi pe ori­ce muncitor pen­­­tru binele public, nu s'au dat în lături de a mă batjocori tri­vial?! Ii doare pe ei şi pe stăpânii lor sforţarea de a scoate pompele funebre d­e mâna oropsiţilor şi de creş­tini şi de evri,­ii doare că preoţimea cere grabnica scoa­tere a serviciului pompelor funebre din marile nest­pri­e şi de aceia aruncă cu noroi în preoţime. Şi populaţia creş­tină, cred d­ior, că va făcea şi va suporta bătaia aceasta de joc ? ! Aştepte şi va vedea cât poate răbda. Până atunci înştiinţând pe creştinii cuminţi că şi Oficiul Central de licitaţie din Bucu­reşti ne-a recunoscut drepta­tea, îi rog să se adune în ju­rul Pietăţei Creştine, să-i dea concurs a se organiza şi în­tări, ca să pună definitiv ca­păt stărei de lucruri de azi a înmormântărilor creştine. Ecou. Ioan P. Ţincoca Rezultatul general al bacalaureatului la liceul internat din Iaşi La comisia de bacalaureat de la Liceul Internat prezi­dată de d. prof. N. Şerban, au fost înscrişi 115 candida­ţ şi au reuşit următorii 25­: Popica Eugen cu media 9,10; Feiler Laureaţiu 8 60; Pipa­naga Ştefan 7 30; Leibov­c Bereu 7,10; Hulubei Gheor­ghe 7; Celibidache Racu 6,70 Co­ovanu Const. 6 50; Luchi­an Lazăr 6,50; Ventoniuc A­drian; Harbuz Amuliu 6,20 ; iar cu midi* 6 următorii: Denis Const. , Schächter Avram, Conescu Const., Po­­pescu Dan, Osoianu Aure , Ca­can Gh., Berescu Const., C­obanu Const., Costăchescu Traian, Jeanrenaud Alfred Friedriech, Lespes Mircea, Finkelescu Leon, Barbu Mihai și Cojocaru Eugen. întrunire în sectorul Aseară a avut loc o întru­nire naţional-ţârănistă, în sec­torul Mtropolei. întrunirea a fost prezidată de d. profesor Zâne. D. dr. Segal-Caritas vor­beşte cel dintâi despre idei statului ţărănesc, arătând că aceasta însemnează rid carea standardului de viaţă a ţără­nimii, transformând-o într’o pătură consumatoare, de pe urma căreia oraşele n'au decât a câştiga. Ţărănismul nu se pract­că numai la zile mari, el insem­nând ridicarea nivelului ţără­­nimii, sub toata raporturile. Această doctrină nu poate fi expresiunea unui sentiment de compasiune, ci e izvorâţi din conştiinţa solidarităţii de mitropoliei neam. D. profesor Zane, arată că partidul numără în opoziţie un milion de partizani şi ci partidul liberal e în plină di­soluţi­e. D. Alfons Herovanu a a­ rătat atenţiunea pe care par­tidul naţo-ţărănesc o are pen­tru revendicările muncitoreşc , după cum se dovedeşte prin legislaţia d-lui laniţescu şi pr­i programul ce cuprinde toate nevoile muncitoreşti. D. Colcea relevă proble­mele ce frământă muncitori­mea, care a g­oit şi va găsi tot spr­jinul în partidul naţio­nal-ţărănesc. Adunarea a ovaționat pe cuvântători. D. x­ielib­rii noştri din pro­vincie, care au strâns bo­nurile de premii sunt ru­gaţî a le trimite în plic închis la administraţia zia­rului împreună cu 5 le taxa de manipulare şi măr­ci pentru răspuns, după care vor primi fişa de partici­­­pare la tragerea premiilo­r­r Sâmbătă 29 Sept. a avut loc înmormântarea rămăşiţelor pământeşti ale veneratei pres vitere Maria Arion, soţia de­cedatului preot Alex. Arion. Pentru lămurirea unei acuzaţii (Continuarea din pagina l-a) s-au văzut obligaţi să cum­pere cărţi care, întîmplător, le aveau dinainte,­­ moti­­vându-se că trebue să ia în total cele înscrise în listă. Altmintreri, librăria nu elibera chitanţa (tipă­rn­d gata) cu care elevul era ţinut să se justif­ce la şcoală. Iar pe listă se aflau şi rechizite inutile, ca să crească socoteala. [Nu pu­tem preciza dacă modul a­­cesta de vânzare era din iniţiativa proprie a libră­­riei, sau in înţelegere cu şcoala. Insă sistemul gene­ral de afacere e nătăgăduit opera şcolii vizate­. In acest fel, elevii—chiar cei săraci — erau impuşi la cheltueli inutile. Nici un copil nu putea să-şi pro­cure cărţi vechi, în cond­­­ţii mai ieftine , sau să uti­lizeze materialul didactic rămas de la un frate, că­pătat de la un vecin ele. Asta nu se mai chiema „ocrotirea elevilor săraci", ci specularea tuturor ele­vilor, de orce condiţie so­cială. Noi n’am vizat toate şco­lile, ci ne-am referit la una singură. Din delica­teţă, nu i-am dat numele. Bănuim că revizoratul şco­lar o ştie. Sau dacă n’o ştie, îi stăm la dispoziţie, în caz că ar avea curiozi­­tate... Dar şi o chestiune gene­rală. E mai bine să nu se amestece şcolile (cel puţin acele orăşeneşti) în procu­rarea cărţilor. Nu poate şcoala să cunoască punga părinţilor, ca să-i oblige la filantropie. Dumnezeu ştie cum încadă fiecare capetele. Dacă şcoala are dorinţa nobilă să ajute e­­levii saraci, poate face apel la toţi părinţii, să deie câte ceva, cine şi cum poate. De altfel, se mai înca­sează şi taxe şcolare, destul de mărişoare, chiar de la copii săracii Se pot deli­mita şi de acolo sume, pentru scopuri filantropice. Lămurire unui om dis­tins ca d. Savinescu, au, părţi bune, pe care le pri­mim. Insă şi ceia ce spu­nem noi se întemeiază pe fapte sigure, şi deci ne menţinem punctul de ve­dere,­cu nici un alt scop decât al îndreptării. CMillie.Ub­i COM le anima ameninţă cu demisia dacă nu se sporeşte numărul medicilor la As Asigurări DI, N. O. Mărgărint preşe­­dintele Camerei de Muncă, s'a reîntors din Bucureşti un­de a făcut diferite interven­­ţiuni în favoarea Camerei de asigurări Sociale din locali­tate. In primul rând d. Mărgă­rint a avut o convorbire cu directorul general al asigură­rilor sociale în ceea ce priveș­­te medicii, care precum se ştie, sunt în număr cu totul insuficient la casa Asigurări­lor din Iași. D. Mărgărint a declarat un­­os conducerii generale a as­i­gurărilor că în cazul când nu se va da asiguraţilor ieșeni numărul suficient de medici, d-sa împreună cu întregul con­siliu al asigurărilor va demi­siona. Direcţia centrală a promis o rezolvare favorabilă. Orarul de muncă Preşedintele Camerei de troacă a intervenit apoi la minister în chestia orarului de muncă şi a repauzului, so­licitând un mai larg sprij­n pentru aplicarea legilor. Ministerul a transmis unele dispoziţiuni în acest sens, or­­ganelor poliţieneşti şi inspec­­toratului de muncă. D. Mărgărint a mai obţinut unele aprobări de fonduri pentru bunul mers al institu­ţiei pe care o conduce. Z. ds. O solemnitate evreiască în cartierul Tataraşi Sâmbătă seara în cartierul Tataraşi s-a desfăşurat o in­teresantă solemnitate evreiască. O familie tânără d. şi d-na Iscob şi Fany Marcu din str. Prof. Paul 18, a dăruit sina­gogii „Ihil Şoihet“ din acel cartier un sul sfânt şi întrucât un eveniment ca acesta este azi foarte rar, faptul a stârn­t curiozitatea tuturor enoriașilor din cartierul respectiv, care s'au adunat in număr de peste 1.000 persoane. S'a oficiat un serviciu di­vin, iar apoi s'a improvizat un baldachin ca la o nuntă israelită, în curtea sinagogii. S’a format un cortegiu care în frunte cu baldachinul a parcurs străzile înconjurătoare. In mijloc se afla perechea donatoare, iar bărbatul ţinea sulurile împodobite cu o splen­didă ornamentaţie de argint. Bătrânii evrei ţineau făcl­i aprinse şi încingeau din când în când câte o horă in mijlo­cul arl­ei. Procesiunea a fo­t acompaniată tot timpul de mu­zica d-lui Segall, care a into­nat imnuri hasidice şi melodii evreeşti. După aceasta, cortegiul sa reîntors la sinagogă unde sa împ­ărţit turtă şi vin celor pre­­zenţi. REF Informaţii x Serviciul B ani­tar a dat aprobare d-lui Const. Căpriţă, de a deschide o muştărie in Str. Unirei. Mustar­a a fost instalată a­­lături de berăria „Bragadini“ . Tribunalul a condamnat la un an şi 6 luni închisoare pe d. V. Gaşpar, fost percep­tor în comuna Hiliţa jud Iaşi, acuzat de delapidare. V. Gaspar a f cut apel l Curte. x Colegul nostru d. C. Vlad, a fost numit redactor pentru Iaşi al ziarului „ARGUS“. x Sâmbătă 6 Octombrie *** 9 seara a. c. d. avocat Hugo Schönblum va conferenţia in sala Lejei Bnei Bri.h „Despre impresiile din Palestina“. Un front unic al comercianţilor pentru apărarea intereselor comune întrunirea de la Sfatul Negustoresc Ieri a avut loc o impor­tantă consfătuire la Sfatul Ne­gustoresc. D.­lăncu­ Botez, care pre­zida, a dat un semnal de a­­larmă: __________ — „Negustorimea să fie atentă , aşteaptă zile gre­le. Se vorbeşte de stat ţă­­rănesc şi de etatizarea pro­duselor. Pentru a reacţiona cu suc­ces, trebuesc uitate toate tan­­cunele, toate luptele. Să por­nim la luptă uniţi. Sfatul Ne­gustoresc şi Camera de Co­merţ, care are în frunte oa­meni devotaţi, să for­meze un front unic, pentru apărarea com­er­ţ­ui şi industriei. D. Fred Şaraga analizează activitatea desfăşurată de Ca­mera de comerţ, şi cea ce se face azi în folosul comerţului şi industriei. Multe deziderate s'au soluţionat în bine şi multe rele au fost îndepărtate. Zilnic, preşedintele Camerei, d. Iancu Zipa, luptă d­e răsputeri, pen­tru ca doleanţele comerţului şi industriei ieşene să fie în­deplinite. Dar nu trebuie uitat că Camerele de comerţ nu sunt de­cât instituţii consulta­tive. Pentru a izbândi, se impune unirea tuturor forţelor şi a tuturor organizaţi­lor com­er­­ciale. D­nii Iancu Botez şi Fred Şaraga au fost aplaudaţi. D. Chitică vorbeşte de su­ferinţele fiscale, sanitare şi a­re multe. Cere deasemenea un front unic. D-nii Stănică Cojocaru­ din partea sindicatului alimen­­tar, Dolojan şi Solomon Moscovici, se declară de acor­d. D. Mircea Bădăreu, che­mat la tribună, e primit in­tri o vie aci amare. Senatorul ieşan spune că suferinţele comerciant lor sânt ş ale sale, deoarece şi î»­ trăeşte din munca sa. II bucură lupta deschisă de comercianţi şi dor­inţa tuturora de a forma un front unic. Cine ştie ce mai poate sur­veni“. D. Bădăreu termină, zicând : — „Mă declar solidar cu d-voastră, dar fireşte pen­tru ca glasul nostru să aibă în parlament ecoul dorit, trebue să dovediţi că sân­­teţi toţi uniţi. In această unire, vom găsi şi noi puterea de luptă". Adunarea face d lui Mir­­cea Bădăreu o vie manifes­taţie de simpatie. D. Iancu Botez face un re­zumat asupra celor vorbite şi anunţă o nouă consfătuire pentru Duminica viitoare. DAN x Acum câtva timp a înce­tat din viaţă un funcţionar a! facultăţii de medicină, anume Arhip. Cercetările n’au stabilit a­­tunci împrejurările morţii. Autorităţile au primit un de­nunţ, că Arhip ar fi fost uns de o concubină a lui de noul ei amant. S’a dispus o anchetă. x Bonurile de pre­mii se preschimbă ,­zun­­­c, la administrația ziarului Opinia în orele de după masă (3—7).

Next