Opinia, octombrie 1934 (Anul 30, nr. 8236-8261)
1934-10-02 / nr. 8236
w (tfoul PLAN DE TRAGERE AL LOTERIEI DE STAT PE CLASE CONEXATĂ CU LOTERIA UNIUNII FUNDAȚIILOR CULTURALE REGALE SISTEM MIXT LOTERIA 6-a ___________________________________________ .... ...l■ .................. ■ .... ■ 70.000 LOZURI INSERTII 4.CLASE"cu756.511 CÂȘTIGURI lfsgere: 15 (oquarlo 1935 Tragere«: 15 Noemvri© 1934 CâfHguriri» l«l(rlgl*«n«l Kţ ■ Id ___T«-«l Im ^ 1.000.000 - 3.000.000 250000 100.000 50.000 10000 5000 2000 aoo CitRguri î’_ 1.000.000-250.000 100.000 50 000 10.000 5000 2000 800 2 • 1.000.000 - 2.000.000 2 500.000 ’ 1.000.000 2 200000 400.000 4 100.000 400.000 a 50000 400.000 30 30000 900.000 52 20.000 1.040.000 400 10000 4.000.000 700 6000 4.200.000 2800 2.888 8.066.400 400V0 c«,»»«»* * uiHl2.426.400 3.000.000 750.000 600.000 450.000 510.000 390.000, 900.000 2.400.000 2 .1.000.000“2.000.000 2 500000 1.000.000 2 200000 400.000 4 IOOIOOO 400.000 • 50.000 400.000 K» 20.000 600.000 52 10 000 520.000 DO 4 000 2.400.000 00 * 1.555 4.354.000 0OTcjjiijnH u. " 12.074.000 UVIkOGO 500.000 2.400.000 78 450 3000 3600 «Jiiia-rt Total 7.600 câștiguri în valoare de Lei 31.426.400 în valoare de Lei 21.074.000 Tragerea: 15 f Ct|(gi>ílc (•toriéi pa «laaa Qv» _ « tei _____Telel l.t» 2«6.000 000-12.000.000 2 2.000.000 4.000.000 4.000.000 2.400.000 2.400.000 1.600.000 1.400.000 6.000.000 5.000.000 e.ssp.ooo 6.800.000 124.432.000 u. iei.912.00Ci l.oco.ooo- 3.000.000 250.000 750.000 100.000 600.000 50000 450.000 10.000 510.000 5.000 390.000 2.000 900.000 60° 2.400.000 le'lgjH 11 9.000.000 2.1.000.000- 2.000.000 2 500.000 1.000.000 2 200000 400.000 4 100.000 400 000 8 50.000 400.000 30 70000 600.000 52 15.000 780.000 00 10000 3.000.000 60 5 000 3.300.000 90 7272 r 6.221.600 60 oâ»l»gg« ■' li 17.101.600 1.200.000 12 100000 1.260.000 70000 S1 78 -450 3000 3600 1.020.000 70 000 070.000 10000 200 3 250 7 889 ti 1400 28000 308QQ «*»»<«» 4000 rntruL lozului u.tiUti» anexa Pai»tru toata 4 Clasele valoare de Lei 203.746.000 Pentru fiecare e!asi TOTAL GENERAL: 42.060 Cuadgur! în ««oare de Lei 233.514.000 14.451 . . . . . 48.834.000 DOCTOR D. Brănișteanu Asistent Universitar — Medic de Spital — Boli interne ( Roentgen-Diagnostic) Consult: 2-5 și după rendez-vous. Str. V. Conta 18 Mari şi minunate sunt faptele tăie Doamne, dar şi al anfiii de pe pământ nu se lasă mai pe jos.Atât că unii cu prea mare avânt, devi nişte vântuiţi şi atunci lucrurile iesă pe dein deasemea. După cum vânturile atmosferice curăţă aerul, nu tot acelaş efect au cele aie bârdâhănosulu'', care infecteazi mai cu seamă pe cei ce sealiază cu el. lată despre ce este vorba. O băncuţă populară, a realizat un beneficiu de 28.000 lei , pe cari, Consiliul de Adţie prevăzător, a hotărât să-l împartă la şapte fonduri, de: rezervă, imobil, mobiler, cultural, prevedere, cheltueli urmărire şi dobânzi datorate. Contabilitatea a înregistrat 28 OOO : 7 de câte 4000 lei de fiecare fond. Insa se găseşte ua închipuit— capul membrilor de la ceilalţi — şi zice : Nu, nu este aşa. Am decoperit o excrocherie şi... pe hoţ. Să-l dăm peste cap căci socoteala trebue făcută astfel : Problema împărţirei: 28.000 : 7 = 13.000 7 EXPLICAŢII: 1) La împărţire : 7 în 8 se cuprinde di 1 ori, iar 7 X 1 fac 7. Scris sub deimpărptul 8 . Apoi, scăzând 7 din 8 rămâne 1, pe care îl scrie sub line şi mai «coboară »22 face 21. Mai departe: 7 in 21 se cuprinde de 3 ori, care se scrie cât şi face 13 urmat de 000, rezultă 13.000. 2) La înmulţire: 13.000 cu 7 pe care ll scrie sub 3, el zice 3X7 fac 21 scris în total sub linie şi mai departe: 7X1 fac 7 scris la produsul Indi sub 1. Apoi le adună : 7 şi cu 1 fac 8; îl scrie sub Hnie şi mai scoboară regulat pe 2 devin 28 plus cele 000 rezultă 28.000. — Prin urmare este bun câtul dela împărțire ?.. 21 21_ Prima probă, înmulțire: 13.000 X 7 A doua probă, Adunare: 0 Ingenioasă escro■ hazlie 21 2_____ 28.000 13.000 13.000 13.000 13.000 13.000 13.000 13.000 28.000 3) Dar proba înmulţirei, se mai poate face şi prin adunare, adică: băbeşti punând pe 13 000 de 7 ori unul sub altul ca să poată aduna şi un copil de clasa ntăia, tot după filozofia căpăosului, în felul următor: Cele 000 le scoboară sub linie, incepând cu 6—3—=9——3=*=^ 12—1—3=15—1—3]— =18+3]==21 pe care nu 1 Marie sub linie, ci îl adună roai departe aşa: 21-4-î =21-l= 23+î==2/+1=26 +1—27+1 “28. Acest 28 d scrie sub linie înaintea celor 000 dând idiauii ce 28.000. Deci, fals. dovedeşte că fiecare fond este de câte 13.000 lei (?) şi nu 4000. Prin urmare contabilul şi-a însuşit câte 9000 lei di fiecare fond, sau dela 7 fonduri 63.000 lei ? Vedeţi, calculul din urmă l-a nimerit, vredniomul De aici să te ţii de reclamaţiuni, anchete şi ameninări pe contabil — că îl bate chiar la... Copou—dacă nu dă relaţii. Ce relaţii?... cum a furat. După asta—societarii Băncii — așteaptă cât mai frumoase foloase și o adevărată dreptate de la gălăgiosul lor ales între aleş’... DOCTOR Cornelia Stoian Genito-urinare, sifilis, venerice Consultaţii 4—7 strada I. C. Brătianu 58 DOCTORUL OVIDIU CORDESCU consultă zilnic pentru boli de Nas, gât şi urechi de la 4i—7 p. m. n str. Gh. Mârzescu 16 Dr. GANCEVICI consultă BOBI DE PIEPT str. Lăpușneanu No. 19 intre orele 1—4 p. m. DOCTOR 1. SCHWARTZiu!! Fost asistent al clinicei din Paris Boli interne şi de copii Specializat în boli de inimă, plămâni şi rinichi.! Diagnosticul afecţiunilor de inimă cu aparatul Electrocardiograf. Tratamentul tuberculozei pulmonare cu pneumothorax artificial Tratamente radicale pentru varice, eczeme şi ulcer varicos Consultă intra 4—7 Str. Cuipitan Păun 10. Telefon 11 . Comandaţi clişee la ziarul „Opinia“*. Macat cu invectivei (Continuare din pag. I-a) I. P. S. Sale Soc. „Pietatea Creştină" in culoriie cele mai negre , şi stăpân de impret a ce i-a produs descrierea lor I. P. S. Mitropolit nici n'a voit să mă asculte cine este, cum este organizată şi ce posibilităţi are „Pietatea Creştină. Nu tot aşa a proceda adunarea preoţească convocată din ordinul I. P. S. Mitropolit şi ţinută în sala dr. Mitropolit sub preşedenţia Părintelui Protoiereu. Aceasta adunare a ascutat pe Phr. Niculea, purtătorul de cuvânt al d-lor Racoviţă, Toma şi Vasiliu Voica. M-a ascultat şi pe mine şi apoi a decis cu precsiune : „întrucât preoţimea a dat concurs până în prezent societăţei „Pietatea Creştină" de a se constitui şi prelua pe căile legale cu acesiuni pompelor funebre, ar dori ca această societate, care este organizată şi poate răspunde la toate necesităţile să preia această concesiune. Dacă însă au oritate o comunală nu poate admite această soluţie, preoţimea priveşte cu satisfacţie şi propunerea făcută în consoiul comunal de a se organiza un serviciu special al pompelor funebre. Preoţimea doreşte ca soluţionarea acestei chestiuni într’un fel sau altul, să se dea cât mai curând posibil". Această decisiune repetată şi în şedinţa Asociaţiei Clerului de la 26 Septembrie cr, aşa de clară şi favorabil „Pietăţei Creştine", este pentru mînciunoşii de la „Momentul", desavoarea mea. Sărmanii deprinşi a terfeli cu noroi pe orice muncitor pentru binele public, nu s'au dat în lături de a mă batjocori trivial?! Ii doare pe ei şi pe stăpânii lor sforţarea de a scoate pompele funebre de mâna oropsiţilor şi de creştini şi de evri,ii doare că preoţimea cere grabnica scoatere a serviciului pompelor funebre din marile nestprie şi de aceia aruncă cu noroi în preoţime. Şi populaţia creştină, cred dior, că va făcea şi va suporta bătaia aceasta de joc ? ! Aştepte şi va vedea cât poate răbda. Până atunci înştiinţând pe creştinii cuminţi că şi Oficiul Central de licitaţie din Bucureşti ne-a recunoscut dreptatea, îi rog să se adune în jurul Pietăţei Creştine, să-i dea concurs a se organiza şi întări, ca să pună definitiv capăt stărei de lucruri de azi a înmormântărilor creştine. Ecou. Ioan P. Ţincoca Rezultatul general al bacalaureatului la liceul internat din Iaşi La comisia de bacalaureat de la Liceul Internat prezidată de d. prof. N. Şerban, au fost înscrişi 115 candidaţ şi au reuşit următorii 25: Popica Eugen cu media 9,10; Feiler Laureaţiu 8 60; Pipanaga Ştefan 7 30; Leibovc Bereu 7,10; Hulubei Gheorghe 7; Celibidache Racu 6,70 Coovanu Const. 6 50; Luchian Lazăr 6,50; Ventoniuc Adrian; Harbuz Amuliu 6,20 ; iar cu midi* 6 următorii: Denis Const. , Schächter Avram, Conescu Const., Popescu Dan, Osoianu Aure , Cacan Gh., Berescu Const., Cobanu Const., Costăchescu Traian, Jeanrenaud Alfred Friedriech, Lespes Mircea, Finkelescu Leon, Barbu Mihai și Cojocaru Eugen. întrunire în sectorul Aseară a avut loc o întrunire naţional-ţârănistă, în sectorul Mtropolei. întrunirea a fost prezidată de d. profesor Zâne. D. dr. Segal-Caritas vorbeşte cel dintâi despre idei statului ţărănesc, arătând că aceasta însemnează rid carea standardului de viaţă a ţărănimii, transformând-o într’o pătură consumatoare, de pe urma căreia oraşele n'au decât a câştiga. Ţărănismul nu se practcă numai la zile mari, el insemnând ridicarea nivelului ţărănimii, sub toata raporturile. Această doctrină nu poate fi expresiunea unui sentiment de compasiune, ci e izvorâţi din conştiinţa solidarităţii de mitropoliei neam. D. profesor Zane, arată că partidul numără în opoziţie un milion de partizani şi ci partidul liberal e în plină disoluţie. D. Alfons Herovanu a a rătat atenţiunea pe care partidul naţo-ţărănesc o are pentru revendicările muncitoreşc , după cum se dovedeşte prin legislaţia d-lui laniţescu şi pri programul ce cuprinde toate nevoile muncitoreşti. D. Colcea relevă problemele ce frământă muncitorimea, care a goit şi va găsi tot sprjinul în partidul naţional-ţărănesc. Adunarea a ovaționat pe cuvântători. D. xielibrii noştri din provincie, care au strâns bonurile de premii sunt rugaţî a le trimite în plic închis la administraţia ziarului împreună cu 5 le taxa de manipulare şi mărci pentru răspuns, după care vor primi fişa de participare la tragerea premiilorr Sâmbătă 29 Sept. a avut loc înmormântarea rămăşiţelor pământeşti ale veneratei pres vitere Maria Arion, soţia decedatului preot Alex. Arion. Pentru lămurirea unei acuzaţii (Continuarea din pagina l-a) s-au văzut obligaţi să cumpere cărţi care, întîmplător, le aveau dinainte, motivându-se că trebue să ia în total cele înscrise în listă. Altmintreri, librăria nu elibera chitanţa (tipărnd gata) cu care elevul era ţinut să se justifce la şcoală. Iar pe listă se aflau şi rechizite inutile, ca să crească socoteala. [Nu putem preciza dacă modul acesta de vânzare era din iniţiativa proprie a librăriei, sau in înţelegere cu şcoala. Insă sistemul general de afacere e nătăgăduit opera şcolii vizate. In acest fel, elevii—chiar cei săraci — erau impuşi la cheltueli inutile. Nici un copil nu putea să-şi procure cărţi vechi, în condţii mai ieftine , sau să utilizeze materialul didactic rămas de la un frate, căpătat de la un vecin ele. Asta nu se mai chiema „ocrotirea elevilor săraci", ci specularea tuturor elevilor, de orce condiţie socială. Noi n’am vizat toate şcolile, ci ne-am referit la una singură. Din delicateţă, nu i-am dat numele. Bănuim că revizoratul şcolar o ştie. Sau dacă n’o ştie, îi stăm la dispoziţie, în caz că ar avea curiozitate... Dar şi o chestiune generală. E mai bine să nu se amestece şcolile (cel puţin acele orăşeneşti) în procurarea cărţilor. Nu poate şcoala să cunoască punga părinţilor, ca să-i oblige la filantropie. Dumnezeu ştie cum încadă fiecare capetele. Dacă şcoala are dorinţa nobilă să ajute elevii saraci, poate face apel la toţi părinţii, să deie câte ceva, cine şi cum poate. De altfel, se mai încasează şi taxe şcolare, destul de mărişoare, chiar de la copii săracii Se pot delimita şi de acolo sume, pentru scopuri filantropice. Lămurire unui om distins ca d. Savinescu, au, părţi bune, pe care le primim. Insă şi ceia ce spunem noi se întemeiază pe fapte sigure, şi deci ne menţinem punctul de vedere,cu nici un alt scop decât al îndreptării. CMillie.Ubi COM le anima ameninţă cu demisia dacă nu se sporeşte numărul medicilor la As Asigurări DI, N. O. Mărgărint preşedintele Camerei de Muncă, s'a reîntors din Bucureşti unde a făcut diferite intervenţiuni în favoarea Camerei de asigurări Sociale din localitate. In primul rând d. Mărgărint a avut o convorbire cu directorul general al asigurărilor sociale în ceea ce privește medicii, care precum se ştie, sunt în număr cu totul insuficient la casa Asigurărilor din Iași. D. Mărgărint a declarat unos conducerii generale a asigurărilor că în cazul când nu se va da asiguraţilor ieșeni numărul suficient de medici, d-sa împreună cu întregul consiliu al asigurărilor va demisiona. Direcţia centrală a promis o rezolvare favorabilă. Orarul de muncă Preşedintele Camerei de troacă a intervenit apoi la minister în chestia orarului de muncă şi a repauzului, solicitând un mai larg sprijn pentru aplicarea legilor. Ministerul a transmis unele dispoziţiuni în acest sens, organelor poliţieneşti şi inspectoratului de muncă. D. Mărgărint a mai obţinut unele aprobări de fonduri pentru bunul mers al instituţiei pe care o conduce. Z. ds. O solemnitate evreiască în cartierul Tataraşi Sâmbătă seara în cartierul Tataraşi s-a desfăşurat o interesantă solemnitate evreiască. O familie tânără d. şi d-na Iscob şi Fany Marcu din str. Prof. Paul 18, a dăruit sinagogii „Ihil Şoihet“ din acel cartier un sul sfânt şi întrucât un eveniment ca acesta este azi foarte rar, faptul a stârnt curiozitatea tuturor enoriașilor din cartierul respectiv, care s'au adunat in număr de peste 1.000 persoane. S'a oficiat un serviciu divin, iar apoi s'a improvizat un baldachin ca la o nuntă israelită, în curtea sinagogii. S’a format un cortegiu care în frunte cu baldachinul a parcurs străzile înconjurătoare. In mijloc se afla perechea donatoare, iar bărbatul ţinea sulurile împodobite cu o splendidă ornamentaţie de argint. Bătrânii evrei ţineau făcli aprinse şi încingeau din când în când câte o horă in mijlocul arlei. Procesiunea a fot acompaniată tot timpul de muzica d-lui Segall, care a intonat imnuri hasidice şi melodii evreeşti. După aceasta, cortegiul sa reîntors la sinagogă unde sa împărţit turtă şi vin celor prezenţi. REF Informaţii x Serviciul B anitar a dat aprobare d-lui Const. Căpriţă, de a deschide o muştărie in Str. Unirei. Mustara a fost instalată alături de berăria „Bragadini“ . Tribunalul a condamnat la un an şi 6 luni închisoare pe d. V. Gaşpar, fost perceptor în comuna Hiliţa jud Iaşi, acuzat de delapidare. V. Gaspar a f cut apel l Curte. x Colegul nostru d. C. Vlad, a fost numit redactor pentru Iaşi al ziarului „ARGUS“. x Sâmbătă 6 Octombrie *** 9 seara a. c. d. avocat Hugo Schönblum va conferenţia in sala Lejei Bnei Bri.h „Despre impresiile din Palestina“. Un front unic al comercianţilor pentru apărarea intereselor comune întrunirea de la Sfatul Negustoresc Ieri a avut loc o importantă consfătuire la Sfatul Negustoresc. D.lăncu Botez, care prezida, a dat un semnal de alarmă: __________ — „Negustorimea să fie atentă , aşteaptă zile grele. Se vorbeşte de stat ţărănesc şi de etatizarea produselor. Pentru a reacţiona cu succes, trebuesc uitate toate tancunele, toate luptele. Să pornim la luptă uniţi. Sfatul Negustoresc şi Camera de Comerţ, care are în frunte oameni devotaţi, să formeze un front unic, pentru apărarea comerţui şi industriei. D. Fred Şaraga analizează activitatea desfăşurată de Camera de comerţ, şi cea ce se face azi în folosul comerţului şi industriei. Multe deziderate s'au soluţionat în bine şi multe rele au fost îndepărtate. Zilnic, preşedintele Camerei, d. Iancu Zipa, luptă de răsputeri, pentru ca doleanţele comerţului şi industriei ieşene să fie îndeplinite. Dar nu trebuie uitat că Camerele de comerţ nu sunt decât instituţii consultative. Pentru a izbândi, se impune unirea tuturor forţelor şi a tuturor organizaţilor comerciale. Dnii Iancu Botez şi Fred Şaraga au fost aplaudaţi. D. Chitică vorbeşte de suferinţele fiscale, sanitare şi are multe. Cere deasemenea un front unic. D-nii Stănică Cojocaru din partea sindicatului alimentar, Dolojan şi Solomon Moscovici, se declară de acord. D. Mircea Bădăreu, chemat la tribună, e primit intri o vie aci amare. Senatorul ieşan spune că suferinţele comerciant lor sânt ş ale sale, deoarece şi î» trăeşte din munca sa. II bucură lupta deschisă de comercianţi şi dorinţa tuturora de a forma un front unic. Cine ştie ce mai poate surveni“. D. Bădăreu termină, zicând : — „Mă declar solidar cu d-voastră, dar fireşte pentru ca glasul nostru să aibă în parlament ecoul dorit, trebue să dovediţi că sânteţi toţi uniţi. In această unire, vom găsi şi noi puterea de luptă". Adunarea face d lui Mircea Bădăreu o vie manifestaţie de simpatie. D. Iancu Botez face un rezumat asupra celor vorbite şi anunţă o nouă consfătuire pentru Duminica viitoare. DAN x Acum câtva timp a încetat din viaţă un funcţionar a! facultăţii de medicină, anume Arhip. Cercetările n’au stabilit atunci împrejurările morţii. Autorităţile au primit un denunţ, că Arhip ar fi fost uns de o concubină a lui de noul ei amant. S’a dispus o anchetă. x Bonurile de premii se preschimbă ,zunc, la administrația ziarului Opinia în orele de după masă (3—7).