Opinia, ianuarie 1936 (Anul 32, nr. 8619-8642)
1936-01-14 / nr. 8628
ANUL XXXII No. 8628 ABONA M li N T E Lei 3c»n . , 130 . . 90 . 1000 . . . pe un an , , , 8 luni . . . 3 „ Instituții publice atsiiiutele tipocuamice ] Al. J. — STR. LAPUSNEANU 37 Telefoane Redacția 391 Administrația3S4 Serviciul de noapte 367 1 LEU Ziar popular cotidian Uciderile şi sinuciderile Când se iveşte o icosă, care seceră vieţi omeneşti, fireşte, medicii se alarmează şi o pun la locul de veghe, pentru ca acel pericol, care distruge, să fie îndepărtat. Ana avut la Iaşi recent, pe lângă alte epidemii mai puţin grave, mai ales scarlatina, care Îngrijorase lumea ma'atâta, că anele şcoli au fost închise parţial sau total, câte mai multe săptămâni, îngrozitoare, epidemiile ! Cea mai nenorocită, din timpurile apropiate, e cea din 1917, îngrozitorul an de războiu, când exantematicul , deosebi a secerat pe meleagurile Moldovei, şi cu atâta tărie la Iaşi, mii sau chiar zeci de mii de vieţi trimeşti. Paza bună trece pomejdioas... Cu vigilin a autorităţilor In drept, chiar la 13 ianuar, urmând a se redeschide şcolile, să sperăm că ziua de 13, rău famată, va fi desminţitâ de astă dată, prin inaugurarea cu bine a reinceperei cursurilor. Dar socetatea nu e băutuluită armat de molimi trupeşti. Sunt nenorocite, deopotrivă, şi cele de ordin tupetese. De mult, dar din ce la ce sporite, sunt la ordinea zilei sinuciderile, cari, precum se observă, bânuie din deu motive. In păturile de jos, omul se pare că«şi pune capăt vieţii, din mizerie, la disperarea lipsurilor, cari i-au copieşit şi învins. Alţii, indiferent de starea materială, din disperare, în general. Şi alţii, ceia«ce s’ar pune ca a treia cauză, pentru o boală incurabilă. Sau întâmplat năstucideri şi din răzbunare, în* ;it numărul felului nu pare deplin precizat. Dacă sar părea sau s'ar caracteriza oarecare caz de sinucidere ca un gest suprem de renunţare la un drept primit de om, fără nici un meni din partea sa, ca individ, adecă la viaţă, sau chiar c* un gest eroic, de care s'ar face capabil in lividul, rămâne sentinţa teologică, in picioare, că sinuciderea implică laşitate spre rezultat perderea nu nu*saai a trupului, dar mai ales a sufletului. Sunt, cele mai de neiertat, sinuciderile din pături inelectuale, după ce intelectualii sunt datori faţă de mulţi , să dea pilde şi dovezi de virtute, de înţelepciune, de cumpătare. Pe lângă perderea trupului şi a sufletului, sinuciderile aruncă urmări din cele mai grele asupra famliei, asupra copiilor, mai ales, ori în acest caz ajung vieţile ale imensei nechibzuinţ şi nebunii părinteşti. Un intelectual-sinucigaş este cum nu se poate m ii de corn* pătimit după ce societatea de multe ori i-a dat însemnate posibilităţi de trai, nu ca şi* aucigaşul din mizerie, căruia, lipseşte fărmătura de pâne unor guri flămânde. In i.n?, o altă molmă socială, care dezonorează trupul şi aruncă lumini de caracterizare dureroasă asupra societăţii sau moravurilor, sunt uciderile Spuneau personae de îngrijire de spital, dela Sf. Spiridon zilele acestea, că atâtea cazuri de loviri de tot felul cum s'au presintat acum recent, au s’a mai întâmpat. Lovim cu cuţitul, cu comagul, cu revolverul chiar, aşa-fel, că victimei nu i ie mai poate veni cu nimic în ajutor, aşi dar moartea ii n urmarea ascetei agres uni. Cauza — care-i cauza? Cu toată învăţătura, care sporesc Ia popor, dar ceva nepreţu ven rţi tana şi a omului şi a societăţii pare că se diminuază din ce in ce, Omenia. Grija de altul, de persoana lui, de ai lui, de ce li poate face un rău sau şi numai un neajuns — această grijă nu e un crez, o deviză, a omului nostru. „Eu să fiu deasupra" oricum şi cu orice mijloace—Iată ceia ce denotă o mentalitate şi maaifestări, neavând nimic de a face cu «Omenia", noţiune sfântă şi virtute nepreţuită, îndepărtată din ce în ce şi din vorbirea de toate zilele şi din îndeletniciri. Formalismul sec şi din ce în ce mai mult îndepărtând Omenie, educe dărâmare sufletească. De dragul zilei de mâne, să se reinvie omenia, deplină, a omului cu învăţătură, atâta, care va încălzi şi lumina cu cele mai binefăcătoare raze întreg organizatul social! E o necesitate de neîncojurat! Preot F. Roinănscu omrap. Depi s'au teris în nOpiniau in nenumărate rânduri de către d-nii Profesor V. Teodorean vl Basarabeanu şi alţi!, articole în chestiunea scumpitei diferitelor alimente de primă necesitate, mai cu osebire untdelemnul, zahărul, pâinea e.c . totuşi de nimeni nu s'a luat vreo măsură. Din contra, produsele s’au tot stumpi. Ca cititenii paşnici, suntem de părere ca aceste alimente să se vândă in farmacii. Cel puţin ar fi curate şi neamestecate cu alte substanţe, care dăunează sănătăţii cetăţenilor. Rugăm pe d-nii farmacişti a-şi da părerea, totodată a se sfătui mai ales asupra fabuărei pâinei, care pe lângă că ese scumpă, intoxică populaţia,... fără ordonanţă medicală ! Cuvântul nostru poate va fi auzit de atei care sunt în măsură de a aplica sancţiuni. Alex. Caţichi Pensionar Moştenirea şi ţigările O v.contesă din Londra, murind acum câteva zile, a lăsat un testament origina . Defuncta stabileşte că miştenitorii ei care sânt minori, nu vor putea intra în posesia averei ce le-a lăsat, decât in cazul când nu vor fuma până la vraita de 21 ani. Notariatul londonez a delegat câteva persoane să supravegheze pe moştentor, dacă intr'adevir respecta condiţiunea, adică,nu fumează. Şi controlul acesta nu-i deloc uşor.. A început să circule din ce In ce mai insistent un zvon ciudat, se incearcă de anumite puteri străine—a se cit Anglia—alungarea dictatorului italian şi înlocuireafascismuii cu o nouă formă polită. Mr .Baldwn a arătat ,u de mult, că este departe de intenţia guvernului Majestăţii Sale a săvârşi un asemenea act. Sunt oare aceste declaraţii sincere ? Foarte mulţi se îndoesc desigur, dat fiind că ele pornesc din partea unor miniştri egleji. Înclinăm touşi să le socotim perfect loiale. Pentru ca nimeni să nu aibă convingerea că această opniune porneşte dintr'o apreciere meontrolată, vomexpune mai jos argumentele ce o sprijină. In primul rând nu trebu: să neglijăm factorii cari au contribuit la înscăunarea dictaturii negre, aceia care au făcut posibilă odinioară venireafecelui in fruntea guvernului italian, a contribuit apoi la sprijinirea lui şi continuă astăzi s£-l mente. Un tablou edificator Iată in câteva linii situaţia Italiei îndată după r&E&eiu: greve în industrii, ocuparea unei fabrici în nordul Italiei de către muncitori, răscoae ţărăneşti şi ocuparea pământurilor de către proletarii agricoli. Cuvernele italiene in loc să ia măsuri pentru apărarea drepturilor sfinte ale feudalilor, continuă să-şi arate tot deznteierul. Ba ceea ce e culmea: democratul Nitti pune o Ux succesorală şi un impozit pe capital, liberalul GioHiti propus o lege contra îmbogăţiţilor de războiu şi măreşte taxele succesorale. Situaţia ajuasese insuportabilâ, Capi* taiqji autohton „îşi vedea grav prejudiciată tansienţa* Capitalul străin investit la Italia se găsea in aceaşi situaţie. Şi ceea ce mărea gravitatea încă, era pericolul unei ţări bolşevizate în inima capitalismului. Dacă Rusia fusese izolată prin faimosul cordon smnitar, cu Italia lucrurile promiteau să fie mai serioase. O sfântă cruciadă fu pornită. Naţionali şi Internaţionali, credincioşi şi atei îşi dădură mâna pentru salvarea civilizaţiei. Capitalul francez contribue un chip dezinteresat li echiparea fasciilor ; cu înarmarea şi instruirea se ocupară uşişi autorităţile de stat. Un entuzism formidabil cucerise întreaga peninsulă. Marii latifundiari şi mari bancheri, micii burgheji şi clerul acuară după slabele lor osibiltăţi la fnanţarea mişcării. Revoluţia era pregătită. Ea nu întârzia să se producă, de îndată ce obţinu autorizaţa legală a forurilor competente. Erau desigur şi din aceia care nu voiau să înţeleagă opera mesiaaică a d-lui Mussolini. Pentru convingerea lor se alcătui un program. Pentru curiozitatea unora spicuim unele din punctele sale: Proglamarea republicei, suveranitatea naţiunei fondată pe sufragiul universal al celor două săli, desfiinţarea titlurilor nobilitare, desfiinţarea băncilor, burselor, limitarea proprietăţii private, echvalând cu o expropiere parţială, confscarea capitalului congregaţiilor religioase şi împroprietărirea ţăranilor. Asemenea înaintaşului Continuarea în par. 2 a Păieni şi discuţii itaiimeKPiam. Mim? Fascismul sprijinit de capitalism Din toată lumea Eclipsa de lună in caricatură Capriciile iernei din mai multe oraşe ale ţării s’a anunţat că au înflorit trandafiri de Bobotează. Cu toate acestea nu trebuie să fim prea optimişti lama mai poate fi în acest an, încă destul de aspră.Tot aşa s’a întâmplat in 1576. lama a început atunci după 1 Februarie şi a durat — cu ger şi zăpadă abundentă—până la sfârşitul lui April. Desigur, n’am vrea deloc să se repete cazulI... statistica refugiaţilor La Liga Naţiunilor s'a întocmit o statistică a refugiaţilor din toată lumea. * Statistica precizează că sunt 803,000 refugiaţi ruşi, 240,000 armeni, 7000 asirieni,150,000 turci, 4000 persoane din Saai şi80,000 plnă la 100.000 germani. Dintre aceştia din urmă, majoritatea snt evrei. Comitetul din Geneva pentru ajutorarea refugiaţilor cheltuit la acest scop 2,.milioane 700,000 franci elveţieni. . . Nu va fi război? Un ziar englez constată că unanimitatea prezicerilor făcute în ulimul timp, prevăd că în cursul anului 1936, nu va fi războiu. Absolut toţi prezicătorii au anunţat că în cursul anului vor fi primejdii şi conflicte între state, însă nu se va ajunge în război. Cu toţii dorim desigur, ca de astă dată prezicătorii să spuie adevărul. Ca teama gangsterilor Se ştia că celebrul aviator american Lindbergh a venit recent în Europa, împreună cu soţia şi copilul său. Faptul câ a părăsit America se datoreşte numeroaselor scrise de amen njare ce le primea din partea gangsterilor. Aceştia îi cereau im portante sume de bani, ame nințând că îl vor răpi al do lea copil. In prezent se enunţă că şi renumita actriţă Marlene Detrlah, va părăsi America şi va veni în Europa împreună cu fiica ei, întrucât i s’au trimes câtevascrisori de amininţare, identice acelora primite de Lirdpergh. Dacă gangsterii americani vor continua, ar urma ca tof e celebrităţile cu copil să se mute în Europa !... Cum a văzut un caricaturist in mod spiritual, eclipsa totală de lună Înregistrată săptămâna trecută. Un caz curios Din Boston (Statele Unite) se enunţă un caz curios. Un funcţionar de la stat, anume Thomas Green, a fost incunoştinţat că pentru serviciile aduse, i se măreşte salarul cu 2000 dolari pe an. Sunbaşul respectiv a răspuns lisă, că se consideră bine plătit şi că in vremurile de criză ca cele de azi, refuză să i se mărească sau nu, dar alţii trăesc în mizerie. lată un caz care la noi nu s'ar putea întâmpla ... Negusul şi războiul Din Addis-Abeba se anunţă că Negusul va pleca iarăş pe front, sre a supraveghea noua ofensivă a armatei abisiniene. Fotografia noastră il înfăţişează pe Împăratul Haile Selassie, în uniformă de campanie, însoţit de fiul său, de un medic american şi de câţiva devotaţi militari. MARȚI 14 iANU/*.^ . PREMII GRATUITE Mm BflllllO.22 UE IDCafcle. % Starea excepţională a ernei in curs necesitează să facem un ex men mai amănunţit a caracterului acestei ierni, să explicăm şi cauzele ce au produs încălzirea neobicinuită a acestui anotimp şi să încercăm a face şi oarecari prevederi asupra probabilităţei timpului ce vine. Exact de 40 zile — de la 2 Decembrie 1935—până astăzi am parcurs un timp excepţional de cald, cu un mare exace de temperatură in comparaţie cu valorile normale, ce se inregistrează la Iaşi in timp de peste 10 ani; astfel luna Decembrie 1935 a dat un exces de 3,57 (aproape patru grade mai caldă cu valoarea sa normală , iar luna ianuarie, până astăzi—adică prima decadă 1-10 ianuare ne dă un exces de temperatură de aproape, 10 grade, căci valoarea normală a acestei decade fiind de minus 4,1 grade, acum în decada ce inchem avem o mijlocie a temperaturei de plus 5,5 grade. Și ceea ce este de remarcat că maximele temperaturilor zilnice nu au fost mult prea rădicate, cea mai inaltă maximă atingând la 1 ianuarie 1936 valoarea de plus 11, 6 grade, dar nopţile fiind fără îngheţ au menţinut temperatura rădicată. Cerul a fost aproape necontenit acoperit, căci din cele peste 25 ore de strălucire normală cât e de obiceiu in această decadă, acum abea a strălucit timp de 4 ore. Inşi, vântul atât luna trecută, cât şi de la 1 Ianuarie a suflat aproape fără întrerupere din direcţia de ,Sud,’ aceasta este şi cauza principală care a făcut să avem un timp excepţional de cald până acum şi mai ales în această prmă decadă a lui Ianuarie, iar cerul acoperit find perderea căldurei prin radiaţiunei nopţei n'au putut avea loc. Dar marea cauză atmosferică care a provocat şi menţine această stare de timp cald, este regimul de presiune atmosferică aproape stabilă ce se menţine peste Europa, adică maximul barometric staţionar departe In Rusia, iar zonele depresionare In Nord Vestul Europei* contrar stărei de fapt, când maximul barometric ruses se apropie de noi In timpul ei»nei şi aduce curenţii polari şi se retrage abea in Martie împins spre Est de maximul barometric din Azore (insule in Atlantic). Depresiuni atmosferice prfunde în acest timp au bântuit în Statele Unite ale Americei, ceeea ce au provocat scurgerea valurilor de aer polar şi viscole şi ger puternic, iar în apusul Europei ploi foarte mari cu inundaţii, căci conform unei legi metereologice, asupra sistemului unei depresuni atmosferice milă vântutî convergente, ca să umple depresiunea şi anume şi anume in sensul contrar de cum merg acele ceasornicului şi anume: la dreapta depresiunei, aci că în apusul Europei, vor sufla viaturile de Nord provocând frigura iar la stânga depresiune, ad că in Estul Europei vor sufla vânturile de la sud, provocând timp cald. Prevederi de timp.—Alte legi metereologice ne spun, că căldura intensivă provoacă prelungirea timpului cald şin scurgerea vremei viitoare char peste timpul obicinuit, după cum şi figul intensiv şi de durată aduce Comunicare climatică Starea timpului şi a câmpului la finele decadei întâia Ianuarie 1936 Iii vna In ultimele zile se vorbeşte despre eventualitatea schimbării regimului în Italia. Unele 7 aii străine au afirmat, că prinţul Umberto ar fi indcat să înlocuască pe d. Musolini. In clişeu, prinţul Umberto, moştenitorul tronului Ia leb Continuare în parg. 2-a