Opinia, iunie 1936 (Anul 32, nr. 8743-8766)
1936-06-10 / nr. 8749
ARUL XXXII No. Si 49 abonamente Lei 350 . . . . pe un an ,180..........................6 luni . 00 ... . „ 3 . 1000 . . Instituții publice ATELIERELE TinOGRAFICE IASI. STR. LAPUSNEANU 371 Redacţia 391 Telefoane Administraţia 394 • Serviciul de noapte 367 1 LEU Ziar popular cotidian X. Cronica plastică EXPOZIŢIA (str. Lapuşneanu) In str. Lipuşneanu, lângă Finisk, s-a deschis expoziţia pictorului Victor Mihailescu, unul din cei mai merituoşi absolvenţi ai Academiei locale. Tablourile lui Mihailescu, pentru a putea fi apreciate la adevărata lor valoare, trebue întâi şi intăi, înţeleg,— şi aşi putea adăuga că, pentru a putea fi înţelese, trebuie, înainte de pictură, să-l înţelegem pe artist. Maniera lui, e un aşa de strânsă legătură cu zbuciumul interior, în căutarea unui limbaj grafic, prin care să-şi exprime ceia ce simte în faţa unui colţ de natură şi de viaţă, încât ar trebui să ne gândim la oscilările unui Picasso, Van Gogh, Matisse, Douanier,Rousseau, Boccioni sau Wlaminck, până ce-au ajuns la sintetizarea manierii lor. De aceia in arta lui Mihailescu, găsim trei epoci, reprezentate distinct în expoziţie. Aşa avem d. ex. în epoca II „Seară de iarnă“ (No. 1), „Compoziţie de găini" (No. 15} sau (30} „Compoziţie de bOiH» Maniera, in aceste tablouri e cea impresionistă, cu tendinţa originală de a aduce aport nou prin dinanismul atmosferii* • „Seară de iarnă“, de ex ne înfăţişează nişte copii întorcându-se prin viforniţă, acasă.« Detalii in figură nu avem, şi nici nu trebuie. Mogâldeţele acelea sgribulite şi întunecate, desprinse din ceaţă au atâta mişcare că, siluetele singure, spun toată povestea necazului de-acasă şi toată simfonia viforniţei de-afară. A doua etapă, tinde spre luminarea culorilor. Dacă,in toate tablourile primului gen întâlnim acel alb-cenuşiu caracteristic lui Pablo Picasso în al doilea, culorile se deschid şi desenul se detaşează, sobru dar puternic. Dispare grija de a dilua contururile; in schimb, element nou, licepe tendinţa spre reliefare. Aşa avem capetele de la No. 3 şi 4 şi băeţelul de 38, care pare că face tranziţia între genuri. Cea de-a treia şi ultima etapă, reprezentată prin „Colţ de vilă" (No. 5), „Peisagiu de iarnă“ (No. 11), „Peisagiu“ (No. 11) şi „Flori“ (No. 27), se cuprinde în sine toate deslegările spre care merge pictorul. Pictorul V. Mihailescu este, incontestabil un talent de puternică originalitate, eliberat de orice sugestii sau influenţe. In tablourile lui, se vede un ochi şi nou, inteligent şi curagios, conştient de valoarea credinţei artistice pe care o propăvăduieşte. Apariţia lui Mihailescu, cred că înseamnă, la Iaşi, un pas mai departe, pe drumul artei. 11 felicitări, şi-i recomandăm expoziţia, iubitorilor de artă. VIRGIL GHEORGHIU guvernul şi semnificaţia reuşitei lui Guvernul „Frontului popular“ va reuşi oare să consolideze situaţia Franţei şi să redea acestei ţări strălucirea şi prestigiul de care s’a bucurat până ori, alaltăeri ? Un caz afirmativ, care vor fi măsurile eroice ce le va aplica de urgenţă spre a atinge scopul urmărit ? La întrebările care flutură astăzi pe buzele tuturor, d. Leon Blum, șeful noului guvern francez s-a grăbit să dea un prim răspuns satisfăcător: se vor infâptui imediat reformele cerute de lumea muncitorească: săptămâna de 40 ore, contractele colective, concediile plătite, etc. E de presupus că angajamentul formal pe care şi l-a luat primul ministru al Franţei de a cere parlamentului votarea unor legi socotite salvatoare, va avea darul să determine încetarea grevei. Dar celelalte probleme interne şi externe—probleme multe şi grele—care se cer rezolvate de urgență ? — Pentru toate trebuie timp ! — ar trebui să sune răspunsul energic al noului prim-ministru francez. In vremurile noastre guvernele nu sunt făcătoare de minuni. Nici chiar cele de mână tare, cele care s’au scuturat de jugul parlamentarismului. Vom face ceia ce va fi omeneşte posibil, ne vom strădui din răsputeri pentru a realiza in întregime programul nostru. Dar tocmai acest lucru, tocmai respectarea ad literarii a programului de guvernământ, cere un popor mare şi civilizat, care şi-a pus toată încrederea în „Frontul popular“. Mai trebuie oare să se precizeze că guvernul Blum trebue să reuşească, trebuie să facă minuni şi să invinga? E clar doar până la durere, că un eventual eşec al acestui guvern ar echivala cu o înfrângere definitivă a democraţiei de pretutindeni şi poate cu o dezlănţuire a tuturor patimilor nimicitoare... . .. d^vARABEANU CETITI IN PAQ. IV-a ULTIMA ORA schiderea Camerei franceze Deschiderea nouei Camere franceze s-a desfăşurat în cadrul unei solemnităţi impresionante. Clişeul nostru reprezintă această şedinţă istorică, a inaugurărei celei de a IlI-a Republici, franceze. toată tdpul premier al Funţii Republica franceză îşi pune nădejdea in noul şf al guvernului, d. Leon Blum. Orator şl jurnalist de marcă, actualul premier al Franţei exercită «supra poporului francez o coiiişoare influenţă. In timpul războiului mondial, d. Leon Blum a fost director de cabinet al d-lui Marcel Limbat, pe atunci ministru al Lucrărilor Publice. Încă acum 20 de ani, dt. Leon Blum a publicat un articol în „Revue de Paris“ în care își expunea părerile politice. E interesant de amintit că în Mrtie trecut proaspătul şef al guvernului francez a fost victima unui atentat săvârşit de o mulţime fanatică, iar astăzi d. Leon Blum conduce destinele Franţei, pasionat colecţionar de relicve şi documente asupra aviaţiei. De îndată ce află că un aparat celebru e scos din uz, d. M. Nasch caută să-l dobândească. De curind, colecţia americanului s'a îmbogăţi cu bipanul în care Farman a interprins, in 1913, celebrele sale sboruri. Faimosul aparat are un motor, cu 12 cilindri, o putere de 130 cai şi mai poate facă sbura. Inutil totuşi să mai adăugăm că el n'a putut să traverseze Atlanticul prin propriile sate mijloace, ci a fost nevoie de un vapor care să-l transporte din Europa in America. Cabaret cu... lapte I La Londra s'a inaugurat de curând un cabaret excentric, cu jazz de,, abisinieni! dancing In*, stratosfera! ,girls“ etc.« Deschiderea noului local a fost onorată de o... maimuță, care a tăiat cu multă competinţăt tradiţionala panglică. Clienţii acestui original cabaret nu găsesc altă băutură decât,,, lapte! „ Probabil că englezii—de obicei atât de puritani—vor să facă concurenţa năzbâtiilor americaneunei amintiri emoţionante. In urma stăruinţei oficialităţilor iugoslave, guvernul francez va dărui muzeului din Belgrad, automobilul in care nefericitul rege Alexandru I şi-a dat sfârşitu la Marsilia in Octombrie 1934. Autorităţile iugoslave vor păstra maşina, in starea in care se găsea după atentat. Automobilul mai poartă încă petele de sânge ale celor trei victime: regele Alexandru, Louis Barthou şi generalul Georges. Se ştie că ultimul e singurul supravieţuitor al tragicului eveniment. D. LEON BLUM Biplanul lui Farm , inginerul Miasca an Brookand (America) e un O amintire lugubră Muzeul naţional din Belgrad va intra in curând in posesia Problema refacerei drumurilor Numai reîntoarcerea la prestaţia în natură ar putea salva drumurile de I. Andriescu-Cale inginer, inspector general Vi - „ Economia ţărei noastre suferă pierderi anuale, considerabile, din pricina aparatului ei de căi de comunicaţie : fie că-i insuficient, fie că-i rău întreţinut, fie că nu-i adaptat condiţiunilor moderne ale traficului de mărfuri şi de persoane, fie că revine prea scump. Dintre căile de comunicaţie, care au luat in anii de după războiu un avânt necunoscut mai înainte, sunt drumurile, datorită evoluţiei, într'un tempo extrem de rapid, a automobilului. Din această pricină, în mai toate ţările, s'a născut o luptă de concurenţă intre industria Provoacă senzaţie in cercurile mondene ale Parisului cazul unei doamne din Înalta disocraţie franceză care a cerut să fie despărţită de soţul ei, pe motiv că nu e sărutată !.. In analele tribunalelor de divorţ din Pans acest caz este unic In felul său. Femeia a cerut divorţul pentrucă In tot timpul căsniciei, bărbatul n'a sărutat-o nici măcar o singură dată deşi, _ mărturiseşte ea — soţul o iubeşte foarte mult. Ciudatul soţ a invocat ca scuză motivul că simte o repulsiune de a săruta pe cineva. Rămâne ca Tribunalul sa hotărască dacă sărutul in căsnicie este sau nu... obliga*toriu !. de transporturi pe căile ferate si aceia de transporturi pe drumuri. Această concurenţă a avut ca efect stimularea acestor industrii, atât în direcţia unei mai bune organizaţiuni, cât şi aceia a micşorărei costului de transport pe tona klometru, sau pe persoană şi pe kilometru. Această luptă de concurenţi a fost supraveghiată şi înteţită de guvernele statelor, pentru că de ea depinde amplificarea relaţiunilor economice şi buna stare a populaţiilor. De aici acele vaste programe de construcţii de drumuri speciale pentru automobile, ca în Italia şi Germannia; de aici şi acele preocupări pentru „modernizarea drumurilor“, care au angajat pe unele state în împru către Stat. Acesta este cazul la noi, unde noul Cod Penal mai pune la îndemâna Steiului şi amenzile, care se pot transforma în muncă, un loc de nchispare. Unul din mijloacele, destul de eficace, care au stat la dispoziţia serviciilor technice de drumuri, până la 1929, a fost impozitul numit prestaţiei cu ajutorul căruia se putea întreţine, măcar, cum se cuvine, viabilitatea drumurilor. Transformarea acestui impozit în bani, a avut ca urmare imediată înrăutăţirea şi degradarea complectă a celor mai multe drumuri. Această situaţie, ameliorată în parte în decursul ultimilor doi ani, tinde să se perpetueze, dacă Continuarea in pagina a-a kdmela nesărutată!. MERCUR! 10 iUNIE 1935 OPINIA PREMII Gratuite {ăl}in&Mauci ftCRMCUlrc SERIA 66-a BON No. 15 msra ia seneni. este opera unui inginer ieşan, absolvent al Liceului Internat Se ştie că la cadrul scrvberilor Regale, astăzi are loc la Turnu-Severin, botezul și lansarea vaporului „Regele Carol 11" construit integral atelierele Şantierului Naval din acea localitate, de sub direcţiunea d-lui Ing. Insp. general d. I. Bedreag G. Ştefan. Amintim cu această ocazie sunănimul că d. Ing.Bedreag. Şt.e un absolvent al liceului internat din localitate, promoţia 1899, denumită promoţia „Fedeleş". Această promoţie a dat 4 ingineri de vază,: Nazarie-petrolist, Bedreagconstrucţii navale, Popescuprofesionist, şi un inginer de mine, C. Matasaru, petrolist - director la „Steaua Română“. Ing. Bedreag Şi e specializat In construcţii navale din 1904 de la ieşirea din Şcoala de Poduri şi e director al Şantierului Naval din T. Severin din 1920, adică de 16 ani. Se pare că ministerul comunicaţiilor va mai comanda la Severin, alte două vase noi de comerţ utilizând exclusiv ingineri şi material din ţară. REP. din viaţa şcolarilor FRIDERICA Thiederica era o fetiţă drăguţă cu ochii albaştri ca floarea inului şi cu părul castaniu buclat. Cea mai mică dintr’o familie de intelectuali, şi crescută In libertate, nu se putea deprinde cu disciplina şcoli. Stătea liniştită in bancă, dar citiai în absenţa ochilor, că sufletul ei era departe, cine ştie la ce păpuşă lăsată fără parăş. O întâmplare nenorocoasă pentru noi amândouă ne pusese in mână un abecedar urât cu poze negre, cu litere spălăcite şi cu cuvinte grele, aşa că neputând să-i fure gândul, încâlciturile dintr'insul li erau o adevarată corvadă. Ne certăm în fiecare zi: dela guleraşul uitat acasă, de la funda desfăcută, dela lecţia care se ştergea de pe plăcuţe şi dela alte o mulţime de socoteli ale noastre. Dezastrul cel mare a fost insă atunci când am început a scrie pe caet.* Friderica era plină de cerneală pe toate degetele pe nas, pe obraz, pe gulere. Caetul era numai pete întinse cu degetul, cu urechi la toate colţurile şi cu scris încâlcit. Cu toate supărările noastre ea nu prea stătea nici în picioare, nici la colţ, nici în genunchi, pentru că eram prietene. Ne împrietenisem dela socoteli. Acolo Friderica se simţea la ea acasă. Numerile căpătau în mintea ei forme concrete, răspunsurile ei emuluri mari, externe, cum este cazul statului nostru. Cum modernizarea numai a câtorva drumuri principale dintr’o reţea de zeci şi chiar de sute de mii de klometri, nu însemnează rezolvarea acestei probleme ş; cum rezolvarea ei reclamă sume fabuloase, dacă ar fi să se facă numai pe calea finanţărei, în mai toate statele atinse de sărăcie, s'a recurs la alte mijloace. Acolo unde autoritatea Sta tului nu şi-a pierdut din pres* tigul ei, s'a recurs la munca obligatorie, cum a fost cazul in Bulgaria și Germania. Acolo unde această autoritate a fost zdruncinată, s'a recurs la subterfugiul muncei voluntare prin persuasiune, sau la acela al transformărei in muncă al unor impozite In preajma sfârşitului de an şcolar rau repezi şi exacte şi in albastrul strălucitor al ochlor se citea orgoliul triumfului. Acest succes pe care ii remarcam in orice ocazie, o ambiţiona şi pentru celelalte obiecte de învăţământ. Simţeam că voia să-mi intre In sunet. Căuta să prindă cunoşinjele, să-mi răspundă cu inimă și să citească mulțumitor. Vroia să scrie line și izbutise intr'o oarecare măsură. Nu era doar ea de vină dacă hârtia se rupea la o apăsare de condeiu, dacă penița prindea scamă, sau dacă cerneala fiind prea sub*ţire aluneca pe foaie făcând o pată neagră, care se lâtia in toate direcţiile când punea sugătoarea, izbutisem s'o interesez pentru şcoală şi Friderica devenise o promisiune pentru viitor. Sosi ziua cea mare. Ia curtea şcoalii era lume multă străină şi o masă mare incărcată cu cărţi şi coroane. Copiii au cântat, au spus poezii, au jucat teatru şi şi-au primit răsplata muncii unui an întreg. Şi când lumea s'a împrăştiat, de după un copac mare din curtea şcolii se ivi un cap drăguţ cu păr buclat. Plângea amar muşcând dintr'o batistă şi-şi înfipse în ochii mei privirile ude şi albastre cu o întrebare fără grăim Vai, Friderica cum am simţit atunci pustiirea sufletului Continuarea în pagina 2-