Opinia, iulie 1936 (Anul 32, nr. 8767-8793)
1936-07-22 / nr. 8785
BURTA USURATA fnr~.~ POFTĂ UpQ DE MÂNCARE iDECONGEST^NAt^rORGANa'^r^^TIVF- GLANDE Șl ANEXE .-1/2 PANĂ BLOCK HOUSE înconjurat de soare şi lumină situat în cea mai frumoasă poziţie a Iaşu ui STR. CAROL colt cu Alsit- Pripesi a în directă vecinătate a grădinei Copou, să fie de tramvai APARTAMENTE DE VANZARE Locuinţe ideale cu tot confortul modern de la Lei 375.000 Construcţia începe foarte curând Pentru informaţiutii şi planuri a se adresa: Sir. Ştefan cel Mare Ap. 15 Zilnic între orele 18-19 LXTEM Du. CF ! N ! LA 2 AUGUSt ct. la ora 8.50 are loc al L-lea voiaj la : Karlsbad, Franzensbad, Marienbad,Joachimsthal şi Viena organizat de : * ALLGEMEINE ZEITUNG Cernăuţi „EUROPA“ Cernăuţi in trea special, vagoane d rece, locur cupluite si numerotate, chiar vagoanele da cl. HM, cptuşite, CURA INCLUS VA Lit LA LEI 9 900 IN SUS Preţul cl. III Lei 2.850-Cl. NI3.850 dus şi întors ms net-vă mnea.at a L tiara Nat onala S. Peru., lasi, strada Lusneanu No. 28 T*zi ta ttOAV ctasmato■ ■■■■■■■ grafiei moderne S^8®8 k - RLNNE DUNE, GING ER IiU IIeK 1 M ROGERS,şi FRED ASTAIRE Ai 2-lea film ia ..iecky Sharp cu Miriam Kopkirts Miky Maus şi Pathe Nathan complectează programa ggigriie Hapao de vari 1936 spre Ţările Nordice cu vapoarele „Milwauket“,,,Reliance.“, ,,SL Louis1 SCOTIA, ISLANDA, orliz»,,A«IEN 2 Au—23 August * MAREA BALTICA, NORVEG A 9 Aug—25 August Informațiuni', prospecte și înscrii la Hamburg — Aaer ka Luie S. A. , Bucareş , Ca. Victorei 82 Lefeion 3.62.44 Gradina şi sala CINEMA SIDOLI cu preţur except onale de vară 18 şi 8 lei de la 3—12 noaptea, 2 grandioase premiere cu Any Ondra Al doilea film Dubla existenţă în rolul principal Ralph Forbes lu regiunea Copou S’A REDESCHIS cunoscuta grădină de vară FLORICA complect renovată şi asortată modern. Muzică, gratar, pui la irigare, Vinuri a e". Preţuri moarte, vocalul cel mai răcoros la 4 minute de capătul tramvaiului Copou. Dr.Streift fost asistent al Clinicelor ungare din Viena şi Berlin Specialist în Boli şi Operaţii Genito-urinara (Rinichi, Beșici, Prostată, Genitale) Cistoscopie, Uretroscopie Cons. 3—8 p. m. lași, Str. A. Panu 7 (lângă Școala Steaua) DOCTORUL ii DAMSKEU Medic de Spital Str. Ghica Vodă No. 32 MEDICINA INTERNa SIFILIS SI GENITORomânia an'a M ro dlie a Moldovei și Sucevei No. 5739 1ulie 1936 ÎNŞTIINŢARE Se aduce la cunoştinţa persoaneor de specialitate, că M tropolia primele oferte pt. lucrările de instalaţiuni de apă, canal şi electricitate, Marţi 21 iune a. c., ora 11 diiceaţs. Pentru orice informaţiuni se vor adesa la Cancelaria M tropoliei Secţia Economică nre orele 10—12 dm. Vizitaţi din str. Alexandri unde se servesc bune şi vinuri aperitive fine. .3UNIC pUSKr^TlV * Dn$MANUit CQtiir/rATtfi La farmacii cutii originale 3 buc. 10 1 Parcele de vînzare in Alea Principesa Maria A se adresa la Banca Emanoil Marcovici, Iaşi str. Ştefan cel Mare No. 15. sarea mare pentru băi găsiţi la CĂMILĂ “ 99 şi la filiale DOCENT DOCTOR GHPLAC1NT1ANÜ Chirurg primar Ginecologie şi obstetrică operatorie Cons. 3—5 p. m. Aleia Alexandria (Dr. ESCUlidiONlțjTI AUTOMOBILISTI - AVIATORI TESTĂ COMESTS DURERI OS CaP-MKL:. 3j£VRALGii-atm£l$l OE’StK'^n fcliSU-aaiPA-âWNGHHili* Consilier Referent Pr. V. Mihalscu íi ' ■ P " Bra§©yyt ©rasul curateiHei si al ord ne! (Continuare cest afiş spiritî »Biserici poate fi vizitată de la 34 p. m. A se anunţa la Ciiser Piaţa lui Hontrus No. 9. Prezul de intrare 5 lei pentru persoană, să se solversca mai întâi la Ciiser“. Pe ora 12 trecând pe lângă biserică am văzut un grup numeros de eleve staţionnt din faţa bisericii şi ceva gălăgie. Ce era ? Elevele şcolii Normala din Brăila—vre-o 30 — veniseră in excursie la Braşov. In fruntea lor erau câteva profesoare şi păr. Hondru, profesor de religie. Vizitaseră biserica. O profesoară--probabil drectoara—plătise cliserului, câte 2 lei de elevă şi acum i întinsese un carnet deschis, ca să iscălească cu creionul de primirea sumei. Profesoarele, cum m'au văzut că m’apropie, au Început să-şi arate nemulţumirea faţă de cliser, că nu ştie să se poarte cuviincios cu vizitatorii, că trigă, că nu-i bine crescut, câ de la elevii cari vizitează biserica, n’ar trebui să se perceapă taxe, etc. Se vede, că m'au luat pe mine drept pastorul bisericii, de mi s'au jeluit. Când l-am întrebat pe ciser, ce s’a întâmplat ? A început și el să se plângă de excursioniști, câ-l bruschează că nu respectă hotărârea conducerii bisericeşti etc. M'a luat, se vede şi el de arbitru. Excursioniştii insă au plecat şi cu un grup de amatori, am intrat şi eu în biserică. ,Prima impresie ? O maiestate impunătoare de grandioasă catedrală din antichitate, Imemele bolţi susţinute de ialţi piloni de mermord. Deo parte şi de alta bănci lungi de lemn, In care stau credincioşii la serviciul divin. In părţile laterale de-o parte şi die alta, lângă pereţi, pe o porţiune da 56 metri, un alt rând de banei, mai bourte, puse cu acelaşi scop. Altarul deschid e imens. Să fie ca 20 m. până la si. masă. Un cordon in faţă şi in părţile laterale, opreşte trecerea. In faţa băncilor din mijoc e o carte Înaltă pe car stă Biblia. De aici pastorul rosteşte predica. Unele bănci din ţaţă au in spate locuri rezervite. adicaţia o face inscripţia de pe-o tăbliţă, prinsă cu şuruburi în spatele locului respectiv. In bănciie epitropilor şi altor donatori de seamă aârnă covoare vechi de preţ. Pe banca din faţă, ca pe nişte pupitre stau cărţi de rugăciuni şi de coruri. Crucifixul Mântuitorului de la Sf. masă e de mărime naturală. Pe din afară pereţii sunt negri, din pricina unui foc. In interior sunt negri, par afumaţi de vechime. Burica aceasta a zidită — îmi spune diserul — în anul 1370, deci are o vechime de 565 ani. A suferit deteriorări de pe urma focului din 29 Aprilie 1689. A fost refăcută în 1725. Deș din piaj n’are galerii pe sus, totuşi iecap in ea peste 5000 d evtdncioşi. Când o lume multă se ridică cordonul din fa ă şi muţicnea se poate apropia de sf. masă. . Orga imensă de la intrare — .In locul cafasului de la roi — are 4080 de timbre ş 90 registre. E cea întâi din ţară şi a 5 a d n Europa. Clopotul cel mare cântăreşte 10.400 kgr. Chiar la intrare în stânga sunt pictate pe pereţi, de la 17 JO, de pe timpul breslelor, cele 10 virtuţi. In pereţi aşezate mai multe metre funerare din 1580-1850 ale primaţier oraşului şi pastorilor slujitori. Au fost înmormântaţi întâi în altar. Cu timpul au fost desgropaţi, aşezate osemintele în aceste nişe şi pietrele funerare păstrate intacte. Sunt aici 3 primari— tatăl, fiul şi nepotul din familia Drautch, cari au condus oraşul pe la 1500. Pe toţi aceşti morţi, clişeul îi ştie de pirost cu biografie cu tot. Dintr'o răsuflare ţi-l spune pe fiecare. Trebue să fii stenograf versat, ca să poţi nota tot ce-ţi spune. In Braşov sunt 15.000 cenaşi, toţi protestanţi, luterani. Biserica Neagră e catedrala lor. Mai sunt încă un oraş şi alte 4 biserici mai mici. Cea mai veche bisercă din oraş e biserica din Bartolomeu, zidită pe la 1200. După ce m'am conformat avizului, am mulţămit cliserului pentru bunăvoinţă. In adevăr faţă de mine s'a purtat cum se cuvine, li mulţumesc şi aici. In urmă a tras uşa imensă de Her şi a sucit cheia. Ea şi vremea. Sosise ora mesei.* Şi ortodocşii au câteva clerici, din nai mic. Biserica Sf Neculai din Şcheia, unan centru vis-a-vis de „Rothaus“. Clopotniţa e prinsă chiar dn centura clădirilor, iar la biserica din curte intri printr’un gang. Lăpuşneanul Braşovului este Str. Carol al 1-lea. Magazine luxoase, bogate, moderne, cu vitrini atrăgătoare. Deşi cald, însă pe stradă e afluenţă. Se cunoaşte că a sosit „sezonul“. Am văzut şi câteva librării. „Cartea Românească“ e bine înzestrată. Ca şi la „Socecul“-Gheorghiu, vitrina prezină ultimile noutăţi literare. S'a desfăcut de centrală. Patronul e un creştin sas, priceput şi energic. Iată, că dau şi peste uniran sadea. Profesorul August Şerban se plimbă in plin centru în tovărăşia cumnatului său, colonelul pensionar V., care s'a făcut „braşovean“. De întâlnire ne-am bucurat tustrei. După ce ne despărţim, m'am des la primărie, ca să scot un abonament la taxicul comunei : „Gara-Prund“, Pr. N. V. HODOROABA Cu regisorul Sternberg despre problema teatrului evreesc (Continuare din pagina l-a problemă a teatrului evreesc din România. Ţara noastră e cunoscută ca leagănul teatrului evreesc. România a dat o pleiadă de actori evrei, cari în America au cucerit glore. Dintre aceşti actori—cari pot fi numiţi „vuiturii“ lui Goldfaden (cel ce a creiat teatrul evreesc la Iaşi), trebuie să amintesc de Z. Măgulescu, Iacob Adler, D. Kesler, Berta Caliş şi alţii. In anii de după război, teatrul evreesc din România a cunoscut timpuri de prosperitate. Mă gândesc la reprezentaţiile trupei din Viena, care a constituit un eveniment teatral nu numai pentru strada evreească, ci chiar pentru teatrul românesc în genere. Aceste manifestări artistice au dezvoltat gustul publiului şi era cât pe ce să se creie*za un teatru cultural permanent in România. După plecarea trupei din Vilas, s’au făcut încercări pentru continuarea liniei acesteia, care a fost adoptată de marele public. Eu însumi am făcut încercări şi experienţe de acest fel, diind un studio la Bucureşti şi înscenând »Noaptea în târgul vechi", cea mai grea operă a lui I. L. Peretz şi „Croitorul fermecat" de Şalom Alechem. Aceste cercări, împreună cu vizita unor trupe străine calificate, ca turneile Turkov din Varşova, Bulov etc. au creiat o şcoală şi au permanentizat un principiu. Teatrul evreesc a trebuit să se adopteze nu numai literature proprii, ci şi celei universale, □dcplinind un rol artistic s ca tura!. A intervenit însă o stagnare, care poate fi explicată prin complexul problemei cu’.» turei idiş n România. S'a dovedit că avem incă pe acest teren al cuiurei in România, pături foarte subţiri. Căci într'adevăr un front nu este alcătuit numai dintr’o singură linie, ci din mai multe. Schiţând aşa problema, am ajuns la mezul chestiunii, adică la recunoaşterea stagnatei pe terenul teatral. Explicaţia poate fi căutată şi in realiul românesc. Din cauza probemei muncii naţionale, sântem lipsiţi de contribuţia teatrului străin şi trăm numai din forţele autohtone. După mine acest front nu tebuie părăsit, mai ales in România şi în special in vechiul regat, unde singura manifestare spirituală evreească, a fost teatru. Trebuie să ne adoptăm trupelor noastre muzicale. E un imperativ cultural al momentului, să nu lăsăm pe actorii noştrii populari, singur, izolaţi, în munca lor şi sa îmbinăm genul uşor cu o misiune cultural educativă. * • Despre „Umbra galbenă“, piesa pe care Sternberg o reprezintă Vineri seara . „Pomul Verde“, marele regisor mi-a vorbit în termen, elogioşi— „Umbra galbenă“ o numesc piesă muzicală, deşi sincer să fiu, poate fi jucată şi fără muzică. Dar Hind un adept al teatrului sintetic (adică arta teatrală să nu se bizuie numai pe text ci să facă apel şi la celelalte arte) am montat-o cu muzică. In afara de aceasta, muzica uncipn stă adorat, îl face să se mişte intr'un cadru restoas, aproape matematic. „Umbra galbenă“ e o piesă gotică, din viaţa evreeascâ argentineană. Am găsit la Iaşi un material actoricesc adiquat, în runte cu talentata subretă Sidy Thal şi apreciatul Adolf Tefner. De orur le sânt executate de pictorii York baron Levental şi M. Rubnger, a muri, care e divină, e opera lui Halm, a cunoscutului Max Halm“. • Sternberg mi-a mai vorb despre multe, dovedind in toate direcţiile o pricepere adâncă şi o inteligenţă vie. Fără să-l întreb ceva, mi-a dat desegarea multor probleme pe care le frământam adeseaori. Când ne-am despărţit, mi-a venit în minte o frază pe care mi-a spus-o in toiul convorbirei: „Am primit oferte de la „Habimah“ şi de a teatre din Buenos* Aires şi Varşovia*. In naivitatea mea, m-am gândit să-l rog să nu primească ofertele. Să nu ne părăsească Sterna,grev talentatul Sternberg. 1. Armeanu Bilete de peron Alo paramenar nejustficat şi aplicat pe sprinceană Aseară la ora 12 de noapte, o familie se necăjea în holu gărei să scoată biletele du peron din stomahul sgărcit al unui automat ambiţios şi rău crescut... La 12,5 trenul pleacă spre Cernăuţi. Mai erau incă 5 minute şi btf oameni nu putea e^i fără bilet de peron, pentru a-și petrece rudeie. Automatul însă nu voia să elibereze biletul nici mort. Cetățeanul furios şi nerăbdător, începu să bată cu pumnii în pieptul și coastele automatului îndărătnic, spre a-1 readuce la sentimente mai docle. Totul a fost însă zadarnic. Cetăţeanul, faţă de greva casierului-automat, răspunde cu aceiaşi consideraţie, evadând pe peron fără bilet. După plecarea trenului, la ieşire II întâmpină un c. f. r.ist (tot acela care i'a lăsat să intre fără bilet): — Biletele...! ? — N'avem. .. Automatul e defectuos...! I — Atunci plătiţi 20 lei amendă. Câte persoane sunteţi 6, in total 120 lei•# Ii — Da de ce domnule„. Ceartă, scandal. — Hai la şeful mişcării,...! Urmarea o ştie fiecare celăean ! Şi acum o întrebare: Cine e naşul automatului şi a gloabei de 5 lei...?? Este o lege sau un regulament inacest scop...?? Este obligat cetăţeanul să plătească un imozit când îşi conduce părinii sau rudele la gară...?? Dacă la adevăr este un impozi, trebueai fie cu caracter general pentru întreaga ţară. Şi atunci de ce nu se percepe aceiaşi gloabă in gările din Capitală sau celelalte din provincie? De ce trec unii cetăţeni furioşi trântind uşa în nasul portarului care scoate smerit chipiul şi se înclină...?? Dacă este într'adevăr un mpozit, cevine obligator pentru toţi; dacă este o taxă benevolă atunci de ce atitudinea duşmănoasă, şi spectacolul ridicol al portarilor care jicneşte pe cetăţeni ? Nu s-ar putea oare să se tranşeze odată pentru totdeauna chestia cu automatul . Sau automatul să dea bilete totdeauna şi pentru toată lumea, sau mai bine, să se distanțeze pentru totdeauna acest bir nejustificat, pus pe capul ieșenilor. ELIAS GRÜBERG avocat Preot ieşan acţionat în judecată pentru ultraj Parchetul a emis rechizitor de dare in judecată pentru ultraj împotriva preotului I. Grigoraş din Corneşti judeţu Iaşi. Preotul Grigoraş a fost reclamat de pr. V. Mihăilescu de la Mitropolia locală, care seţine că a fost ultragiat în exercţiul funcțiunei în cancelaria Mitropoliei. Dosarul a fost înaintat Tribunalului. Rep. CONVOCARE Domnii Comandanţi de centurii şi cercetaşii din Cohorta M. R. din Iaşi care se găsesc în localitate sunt cu insistenţă rugaţi să se întrunească Vineri 24 Iulie a. c. ora 9 dim, la sediul Cohortei (Liceul internat) pentru a se stabili programul primirei cercetaşilor Poloni, care sosesc la 3 August in localitate spre a vizita oraşul şi cam după cum se ştie merg la Jamboteia Naţională de la Braşov. INFORMAȚIUNI INTRE PROPRITARI. —* D. N. Herşcovicî din str. L C. Brătianu a reclamat parchetului pe coproprietarii imobilului pe care-1 ocupă dl. Herşcu Pincu şi H. Emil cu acelaş domiciliu. Reclamantul arată că aceştia vor cu orice preţ să-i alunge din casă deşi are drepturi de a locui, la fel ca şi dânşii. Parchetul cercetează. Firma „Juster şi Leibovici“ din str. Elena Doamna a făcut apel în contra hotărârii judecătoriei ocol 1 prin care a fost obligată la plata sumei de 13 lei d-lui M. Rachmil din acelaş stradă. Firma apelantă susţine că nu recunoaşte să aibă vreo datorie faţă de d. Rachinil. x Nu lăsaţi să treacă sezonul de vară, fără a vă face cura complectă de soare, înnoi, canotaj, volley-baal, gimnastică, la Strand. Profitaţi de timpul prielnic. Peste o lună, va fi prea târziu. x Reg a autonoma o. . a acţionat în judecată pe comerciantul Avram Idelovici din str. Lascar Catargi 43 cerând să fie obligat la dauna in sumă de 100 mii lei. Deasemeni a cerut și rezilierea contractului de furnizare a unor materiale încheiat între c. f. r. și suszisul comerciant. D-nii ingineri Casetti și Andriescu-Gale, s'au înapoiat din Hunedoara, unde au recepţionat un nou stoc de tuburi destinate conductei de Iz Timişeşti. „ A fi frumoasa şi atrăgătoare este problema ce rezolvă Crema Miraculoasă. Această cremă distruge petele şi coşurile de pe obraz, albeşte şi catifelează pielea dându-i un parfum delicios. Depozit Farmacia Dr. Ratianu strada Cuza Vodă 48.