Opinia, iulie 1936 (Anul 32, nr. 8767-8793)

1936-07-22 / nr. 8785

BURTA USURATA fnr~.~ POFTĂ Up­Q DE MÂNCARE iDECONGEST^NAt^rORGANa'^r^^TIVF- GLANDE Șl ANEXE .-1/2 PANĂ BLOCK HOUSE înconjurat de soare şi lumină situat în cea mai frumoasă poziţie a Iaşu ui STR. CAROL colt cu Alsit- Pripesi a în directă vecinătate a grădinei Copou, s­ă fie de tramvai APARTAMENTE DE VANZARE Locuinţe ideale cu tot confor­tul modern de la Lei 375.000 Construcţia începe foarte curând Pentru informaţiutii şi planuri a se adresa: Sir. Ştefan cel Mare Ap. 15 Zilnic între orele 18-19 LXT­EM Du. CF ! N ! LA 2 AUGUSt ct. la ora 8.50 are loc al L-lea voiaj la : Karlsbad, Fra­nzensbad, Marienbad,Joachimsthal şi Viena organizat de : *­­ ALLGEMEINE ZEITUNG­ Cernăuţi „EUROPA“ Cernăuţi in trea special, vagoane d rec­e, locur cupluite si numerotate, chiar vagoanele da cl. HM, c­ptuşite, CURA INCLUS VA Lit LA LEI 9 900 IN SUS Preţul cl. III Lei 2.850-Cl. NI3.850 dus şi întors ms net-vă mnea.at a L tiara Nat onala S. Peru­., lasi, strada L­­usneanu No. 28 T*zi ta ttOAV ctasmato­■ ■■■■■■■ grafiei moderne S^8®8 k - RLNNE DUNE, GING ER IiU IIeK 1 M ROGERS,şi FRED ASTAIRE Ai 2-lea film ia ..iecky Sharp cu Miriam Kopkirts Miky Maus şi Pathe Nathan complectează programa ggigriie Hapao de vari 1936 spre Ţările Nordice cu vapoarele „Milwauket“,,,Reliance.“, ,,SL Louis1 SCOTIA, ISLANDA, orliz»,,­A«IEN 2 Au­—23 August * MAREA BALTICA, NORVEG A 9 Aug—25 August Informațiuni', prospecte și înscr­ii la Hamburg — Aa­er ka Luie S. A. , Bucareş , Ca. Victor­ei 82 Lefeion 3.62.44 Gradina şi sala CINEMA SIDOLI cu preţur except onale de vară 18 şi 8 lei de la 3—12 noaptea, 2 gr­an­­dioase premiere cu An­y Ondra Al doilea film Dubla existenţă în rolul principal Ralph Forbes lu regiunea Copou S’A REDESCHIS cunoscuta grădină de vară FLORICA complect renovată şi asortată modern. Muzică, gratar, pui la irigare, Vinuri a e­". Preţuri mo­­a­rte, vocalul cel mai răcoros la 4 minute de capătul tram­vaiului Copou. Dr.Streift fost asistent al Clinicelor un­gare din Viena şi Berlin Specialist în Boli şi Operaţii Genito-urinara (Rinichi, Beșici, Prostată, Genitale) Cistoscopie, Uretroscopie Cons. 3—8 p. m. lași, Str. A. Panu 7 (lângă Școala Steaua) DOCTORUL ii DAMSKEU Medic de Spital Str. Ghica Vodă No. 32 MEDICINA INTERNa SIFILIS SI GE­NITO­România an'a M ro dlie a Moldovei și Sucevei No. 5739 1­­ulie 1936 ÎNŞTIINŢARE Se aduce la cun­oştinţa per­soane­or de specialitate, că M tropolia primele oferte pt. lucrările de instalaţiuni de apă, canal şi electricitate, Marţi 21 iune a. c., ora 11 d­iiceaţs. Pentru orice in­formaţiuni se vor ade­sa la Cancelaria M tropoliei Secţia Economică n­re orele 10—12 dm. Vizitaţi din str. Alexandri unde se servesc bune şi vinuri aperitive fine. .3UNIC­ pUSKr^TlV * Dn$M­ANUi­­t CQtiir/rATtfi La farmacii cutii originale 3 buc. 10 1 Parcele de vînzare in Alea Principesa Maria A se adresa la Ban­ca Emanoil Marco­­vici, Iaşi str. Ştefan cel Mare No. 15. sare­a mare pentru băi găsiţi la CĂMILĂ “ 99 şi la filiale DOCENT DOCTOR GHPLAC1NT1ANÜ Chirurg primar Ginecologie şi obste­trică operatorie Cons. 3—5 p. m. Aleia Alexandri­a (Dr. ESCUlidiONl­țjTI AUTOMOBILISTI - AVIATORI TESTĂ COMESTS DURERI OS CaP-MKL:. 3j£VRALGii-atm£l$l OE’StK'^n fcliSU-aaiPA-âWNGHHili* Consilier Referent Pr. V. Miha­lscu í­i ' ■ P " Bra§©yyt ©rasul curateiHei si al ord ne! (Continuare cest afiş spiritî »Biserici poate fi vizitată de la 3­4 p. m. A se anunţa la Ciiser Piaţa lui Hont­rus No. 9. Prezul de intrare 5 lei pen­­tru persoană, să se solver­­sc­a mai întâi la Ciiser“. Pe­­ ora 12 trecând pe lângă biserică am văzut un grup numeros de eleve staţi­­onnt d­in faţa bisericii şi ceva gălăgie. Ce era ? Elevele şcolii Nor­­mala din Brăila—vre-o 30 — veniseră in excursie la Bra­şov. In fruntea lor erau câte­va profesoare şi păr. Hondru, profesor de religie. Vizitase­ră biserica. O profesoară--pro­babil d­rectoara—plătise cli­­serului, câte 2 lei de elevă şi acum i întinsese un carnet deschis, ca să iscălească cu creionul de primirea sumei. Profesoarele, cum m'au văzut că m’apropie, au Început să-şi arate nemulţumirea faţă de cliser, că nu ştie să se poarte cuviincios cu vizitatorii, că trigă, că nu-i bine crescut, câ de la elevii cari vizitează biserica, n’ar trebui să se perceapă taxe, etc. Se vede, că m'au luat pe mine drept pastorul bisericii, de mi s'au jeluit. Când l-am întrebat pe c­iser, ce s’a întâmplat ? A început și el să se plângă de excursioniști, câ-l bruschează că nu respectă hotărârea con­ducerii bisericeşti etc. M'a luat, se vede şi el de arbitru. Excursioniştii insă au plecat şi cu un grup de a­­matori, am intrat şi eu în bi­serică. ,­Prima impresie ? O maiestate impunătoare de grandioasă catedrală din an­tichitate, Imemele bolţi sus­ţinute de i­alţi piloni de me­r­mord. Deo parte şi de alta bănci lungi de lemn, In care stau credincioşii la serviciul divin. In părţile laterale de-o parte şi die alta, lângă pereţi, pe o porţiune da 5­6 metri, un alt rând de banei, mai bourte, puse cu acelaşi scop. Altarul desch­id e imens. Să fie ca 20 m. până la si. masă. Un cordon in faţă şi in părţile laterale, opreşte trece­rea. In faţa băncilor din mij­­oc e o carte Înaltă pe car stă Biblia. De aici pastorul rosteşte predica. Unele bănci din ţaţă au in spate locuri rezervite. adicaţia o face inscripţia de pe-o tăbliţă, prinsă cu şuru­buri în spatele locului res­pectiv. In bănciie epitropilor şi altor donatori de seamă aârnă covoare vechi de preţ. Pe banca din faţă, ca pe nişte pupitre stau cărţi de rugă­ciuni şi de coruri. Crucifixul Mântuitorului de la Sf. masă e de mărime naturală. Pe din afară pereţii sunt negri, din pricina unui foc. In inte­rior sunt negri, par afumaţi de vechime. B­u­rica aceasta a zidită — îmi spune diserul — în anul 1370, deci are o vechime de 565 ani. A suferit deteriorări de pe urma fo­cului din 29 Aprilie 1689. A fost refăcută în 1725. De­ș din p­­i­aj n’are galerii pe sus, totuşi iecap in ea peste 5000 d evtdncioşi. Când o lume multă se ridică cordonul din fa ă şi mu­ţicnea se poate apropia de sf. masă. . Orga imensă de la intrare — .In locul cafasului de la roi — are 4080 de timbre ş 90 registre. E cea întâi din ţară şi a 5 a d n Europa. Clo­potul cel mare cântăreşte 10.400 kgr. Chiar la intrare î­n stânga sunt pictate pe pe­reţi, de la 17 JO, de pe timpul breslelor, cele 10 virtuţi. In pereţi aşezate mai multe m­e­­tre funerare din 1580-1850 ale primaţi­er oraşului şi pasto­rilor slujitori. Au fost înmor­mântaţi întâi în altar. Cu tim­pul au fost desgropaţi, aşe­zate osemintele în aceste nişe şi pietrele funerare păstrate intacte. Sunt aici 3 primari— tatăl, fiul şi nepotul din fa­milia Drautch, cari au condus oraşul pe la 1500. Pe toţi aceşti morţi, clişeul îi ştie de pirost cu biografie cu tot. Dintr'o răsuflare ţi-l spune pe fiecare. Trebue să fii ste­nograf versat, ca să poţi nota tot ce-ţi spune. In Braşov sunt 15.000 ce­naşi, toţi pro­­testanţi,­­ luterani. Biserica Neagră e catedrala lor. Mai sunt încă un oraş şi alte 4 biserici mai mici. Cea mai veche biser­că din oraş e biserica din Bartolo­­meu, zidită pe la 1200. După ce m'am conformat avizului, am mulţămit cliserului pen­tru bunăvoinţă. In adevăr f­aţă de mine s'a purtat cum se cuvine, li mulţumesc şi aici. In urmă a tras uşa i­­mensă de Her şi a sucit cheia. Ea şi vremea. Sosise ora mesei.* Şi ortodocşii au câteva cl­­erici, din n­ai mic. Biserica Sf Neculai din Şcheia, una­n centru vis-a-vis de „Ro­thaus“. Clopotniţa e prinsă chiar d­n centura clădirilor, iar la biserica din curte intri printr’un gang. Lăpuşneanul Braşovului este Str. Carol al 1-lea. Magazine luxoase, bo­gate, moderne, cu vitrini at­răgătoare. Deşi cald, însă pe stradă e afluenţă. Se cunoaşte că a sosit „sezonul“. Am văzut şi câteva librării. „Cartea Ro­mânească“ e bine înzestrată. Ca şi la „Socecul“-Gheorghiu, vitrina prez­ină ultimile nou­tăţi literare. S'a desfăcut de centrală. Patronul e un creş­tin sas, priceput şi energic. Iată, că dau şi peste un­ir­­an sadea. Profesorul Au­gust Şer­ban se plimbă in plin centru în tovărăşia cum­natului său, colonelul pen­sionar V., care s'a făcut „bra­şovean“. De întâlnire ne-am bucurat tustrei. După ce ne despărţim, m'am des la pri­mărie, ca să scot un abona­ment la taxicul comunei : „Gara-Prund“, Pr. N. V. HODOROAB­A Cu regisorul Sternberg despre problema teatrului evreesc (Continuare din pagina l-a­ problemă a teatrului evreesc din România. Ţara noastră e cunoscută ca leagănul teatrului evreesc. România a dat o pleiadă de actori evrei, cari în America au cucerit glor­e. Dintre aceşti actori—cari pot fi numiţi „vuiturii“ lui Goldfaden (cel ce a creiat teatrul evreesc la Iaşi), tre­buie să amintesc de Z. Mă­­gulescu, Iacob Adler, D. Kes­­ler, Berta Caliş şi alţii. In anii de după război, teatrul evreesc din România a cunoscut timpuri de pros­peritate. Mă gândesc la reprezenta­ţiile trupei din Viena, care a constituit un eveniment tea­tral nu numai pentru strada evreească, ci chiar pentru teatrul românesc în genere. Aceste manifestări artistice au dezvoltat gustul publ­iului şi era cât pe ce să se creie*­za un teatru cultural perma­­nent in România. După plecarea trupei din Vilas, s’au făcut încercări pentru continuarea liniei a­cesteia, care a fost adoptată de marele public. Eu însumi am făcut încer­cări şi experienţe de acest fel, di­ind un studio la Bucureşti şi înscenând »Noaptea în târgul vechi", cea mai grea operă a lui I. L. Peretz şi „Croitorul fermecat" de Şalom Alechem. Aceste­­ cercări, împreună cu vizita unor trupe străine calificate, ca­­ turneile Tur­kov din Varşov­a, Bulov etc. au creiat o şcoală şi au per­manentizat un principiu. Tea­­trul evreesc a trebuit să se adopteze nu numai literature proprii, ci şi celei universale, □dcplinind un rol artistic s ca tura!. A intervenit însă o stagna­re, care poate fi explicată prin complexul problemei cu’.» turei idiş n România. S'a do­vedit că avem incă pe acest teren al cui­urei in România, pături foarte subţiri. Căci în­tr'adevăr un front nu este al­cătuit numai dintr’o singură linie, ci din mai multe. Schiţând aşa problema, am ajuns la m­ezul chestiunii, a­­dică la recun­oaşterea stagna­tei pe terenul teatral. Explicaţia poate fi căutată şi in reali­ul românesc. Din cauza prob­emei muncii naţionale, sântem lipsiţi de contribuţia teatrului străin şi tră­m nu­mai din forţele autohtone. După mine acest front nu tebuie părăsit, mai ales in România şi în special in ve­chiul regat, unde singura ma­nifestare spirituală evreească, a fost teatru­. Trebuie să ne adoptăm tru­pelor noastre muzicale. E un imperativ cultural al momen­­tului, să nu lăsăm pe actorii noşt­rii populari, singur, izo­­laţi, în munca lor şi sa îmbi­năm genul uşor cu o misiune cultural educativă. * •­­ Despre „Umbra galbenă“, piesa pe care Sternberg o reprezintă Vineri seara . „Pomul Verde“, marele re­gisor mi-a vorbit în termen, elogioşi­— „Umbra galbenă“ o nu­mesc piesă muzicală, deşi sincer să fiu, poate fi jucată şi fără muzică. Dar Hind un adept al teatrului sintetic (a­­dică arta teatrală să nu se bizuie numai pe text ci să facă apel şi la celelalte arte) am montat-o cu muzică. In afara de aceasta, muzica u­n­cip­­n­ stă adorat, îl face să se mişte intr'un cadru res­­toas, aproape matematic. „Umbra galbenă“ e o piesă gotică, din viaţa evreeascâ argentineană. Am găsit la Iaşi un mate­rial actoricesc adiquat, în runte cu talentata subretă Sidy Thal şi apreciatul A­­dolf Tefner. De orur le sânt executate de pictorii York baron Le­­vental şi M. Rub­nger, a­ mur­i­­, care e divină, e opera lui Halm, a cunoscutu­lui Max Halm“. • Sternberg mi-a mai vorb­­ despre multe, dovedind in toate direcţiile o pricepere adâncă şi o inteligenţă vie. Fără să-l întreb ceva, mi-a dat des­egarea multor pro­bleme pe care le frământa­m adeseaori. Când ne-am despărţit, mi-a venit în minte o frază pe care mi-a spus-o in toiul convor­­birei: „Am primit oferte de la „Habimah“ şi de a teatre din Buenos* Aires şi Varşovia*. In naivitatea mea, m-am gândit să-l rog să nu pri­mească ofertele. Să nu ne părăsească Stern­­a,grev talentatul Sternberg. 1. Armeanu Bilete de peron Alo para­m­en­ar nejust­ficat şi aplicat pe sprinceană Aseară la ora 12 de noapte, o familie se necăjea în holu gărei să scoată biletele du peron din stomahul sgărcit al unui automat ambiţios şi rău crescut... La 12,5 trenul pleacă spre Cernăuţi. Mai erau incă 5 mi­­n­ute şi b­tf­­ oameni nu putea e^i fără bilet de peron, pen­tru a-și petrece rudeie. Automatul însă nu voia să elibereze biletul nici mort. Cetățeanul furios şi nerăbdă­tor, începu să bată cu pumnii în pieptul și coastele automa­tului îndărătnic, spre a-1 re­­aduce la sentimente mai do­­c­le. Totul a fost însă zadarnic. Cetăţeanul, faţă de greva casierului-automat, răspunde cu aceiaşi consideraţie, eva­­dând pe peron fără bilet. După plecarea trenului, la ieşire II întâmpină un c. f. r.­­ist (tot acela care i'a lăsat să intre fără bilet): — Biletele...! ? —­ N'avem. .. Automatul e defectuos...! I — Atunci plătiţi 20 lei a­­mendă. Câte persoane sunteţi 6, in total 120 le­i•# Ii — Da de ce domnule„. Ceartă, scandal. — Hai la şeful mişcării,...! Urmarea o ştie fiecare celă­ean ! Şi acum o întrebare: Cine e naşul automatului şi a gloabei d­e­ 5 lei...?? Este o lege sau un regulament in­­acest scop...?? Este obligat cetăţeanul să plătească un im­­ozit când îşi conduce părin­­ii sau rudele la gară...?? Dacă la adevăr este un im­­pozi, trebue­ai fie cu carac­ter general pentru întreaga ţară. Şi atunci de ce nu se percepe aceiaşi gloabă in gă­rile din Capitală sau celelalte din provincie? De ce trec unii cetăţeni fu­rioşi trântind uşa în nasul portarului care scoate smerit chipiul şi se înclină...?? Dacă este într'adevăr un mpozit, c­evine obligator pen­tru toţi; dacă este o taxă be­nevolă atunci de ce atitudi­nea duşmănoasă, şi specta­colul ridicol al portarilor care jicneşte pe cetăţeni ? Nu s-ar putea oare să se tranşeze odată pentru tot­deauna chestia cu automatul . Sau automatul să dea bi­­lete totdeauna şi pentru toată lumea, sau mai bine, să se distanțeze pentru totdeauna acest bir nejustificat, pus pe capul ieșenilor. ELIAS GRÜ­­BERG avocat Preot ieşan ac­ţionat în judecată pentru ultraj Parchetul a emis rechizitor de dare in judecată pentru ultraj împotriva preotului I. Gri­goraş din Corneşti judeţu Iaşi. Preotul Grigoraş a fost re­clamat de pr. V. Mihăilescu­ de la Mitropolia locală, care s­eţine că a fost ultragiat în exerc­ţiul funcțiunei în cance­laria Mitropoliei. Dosarul a fost înaintat Tri­bunalului. Rep. CONVOCARE Domnii Comandanţi de cen­turii şi cercetaşii din Cohorta M. R. din Iaşi care se găsesc în localitate sunt cu insistenţă rugaţi să se întrunească Vi­neri 24 Iulie a. c. ora 9 dim, la sediul Cohortei (Liceul in­ternat) pentru a se stabili programul primirei cercetaşi­­lor Poloni, care sosesc la 3 August in localitate spre a vizita oraşul şi cam­ după cum se ştie merg la Jamboteia Naţională de la Braşov. INFORMA­ȚIUNI­ ­ INTRE PROPRI­TARI. —* D. N. Herşcovicî din str. L C. Brătianu­­ a reclamat parchetului pe coproprietarii imobilului pe care-1 ocupă dl. Herşcu Pincu şi H. Emil cu acelaş domiciliu. Reclamantul arată că aceş­tia vor cu orice preţ să-i a­­lunge din casă deşi are drep­turi de a locui, la fel ca şi dânşii. Parchetul cercetează.­­ Firma „Juster şi Leibo­­vici“ din str. Elena Doamna a făcut apel în contra hotă­rârii judecătoriei ocol 1 prin care a fost obligată la plata sumei de 13 lei d-lui M. Rach­­mil din acelaş stradă. Firma apelantă susţine că nu recunoaşte să aibă vreo datorie faţă de d. Rachinil. x Nu lăsaţi să treacă sezonul de vară, fără a vă face cura complectă de soare, înnoi, canotaj, volley-baal, gimnastică, la Strand. Profitaţi de timpul pri­elnic. Peste o lună, va fi prea târziu. x Reg a autonoma o. . a acţionat în judecată pe co­­merciantul Avram Idelovici din str. Lascar Catargi 43 ce­rând să fie obligat la dauna in sumă de 100 mii lei. Dea­­semeni a cerut și rezilierea contractului de furnizare a unor materiale încheiat între c. f. r. și suszisul comerciant.­­ D-nii ingineri Casetti și Andriescu-Gale, s'au înapoiat din Hun­edoara, unde au re­cepţionat un nou stoc de tu­buri destinate conductei de Iz Timişeşti. „ A fi frumoasa şi atră­gătoare este problema ce re­zolvă Crema Miraculoasă. Această cremă distruge petele şi coşurile de pe obraz, albeşte şi catifelează pielea dându-i un parfum delicios. Depozit Far­macia Dr. Ratianu strada Cuza V­odă 48.

Next