Opinia, iunie 1938 (Anul 34, nr. 9349-9372)

1938-06-11 / nr. 9356

ANUL XXXIV No. 9356 ABONAMENTE: Lei 350. . . . . pe ua ac * 180. . . . . , 6 luni „ 90. . . . . „ 3 lun „ 35. . . . . „ 1 lună „ 1500. . .Instituții publice Atelierele toografice „Cpima" IASI StR. LAPUSNEANU 37 11,10 SAMBATA 11 IUNIE 1938 TELEFOANE Redacţia. . .’4, , V No. 1298 Administraţia .’4 „ 1299 Serv. de noapte red. «1• „ 1436 l^efauția şi Ai ninistrația USI Bl'R. LVPJSNSAVU 37­­31raț«lor I C. a. GHIULEA Rolul şcoalei Demons­raţia strâjereas­­că din săptămâna 1—8 iu­nie a fost, netăgăduit, înăl­ţătoare. Se constată cât de repede gândul regal a fost înţeles şi pus în aplicare, cu efect bun pentru prezent şi cu perspective de izbândă totală în viitor. Datorită străjeriei, vor creşte generaţii cu deplină conştiinţă de solidaritate socială, plămădind un po­por cu unitate în simţiri şi în idealuri. Slăbiciunile de spirit, dez­binările şi chiar ura care la un moment dat îşi făcuse drum în rândurile tinere­­tului nostru, s'au datorit în bună măsură lipsei de edu­caţie şi slăbirea sentimen­tului de solidaritate socială şi naţională. Primejdia poate fi soco­tită ca înlăturată, graţie o­­perei disciplinate a Străje­riei. Totuşi, pentru propăşirea unei naţiuni, nu-i destulă educaţia colectivă, sub punctul de vedere al so­­cialui vis. Trebue să se dea atenţie şi indic.dualulut. Valoarea personală, în va­­reitate fără limită, e motivul principal al propăşirei cul­turale,—şi de aici decurge apoi progresul civilizaţiei tecimice. Crearea liudb­iduan­tă­­i- e o condiţie esenţială a educaţiei. Şi aici intervine rolul primordial al Şcoalei. Străjeria, atât de frumoa­să şi folositoare, nu ia din atribuţiile Şcoalei şi nu-i diminuiază domeniul de ac­tivitate. Aceste două insti­­tuţiuni trebue să meargă paralel,­implinindu-şi fie­­care misiunea întreagă. Şcoala trebue să-şi în­cordeze toate puterile, să-şi corecteze greşelile din tre­cut, şi să desăvârşească individualul. Avem nevoe de tineret cultivat, viitori savanţi, teh­nicieni, gânditori şi literaţi, care să înalţe tot mai sus spiritualitatea neamului. Deci, rolul Şcolii rămâne întreg, şi cu obligaţii mai mari decât a putut să le îndeplinească până astăzi D i»­fcsatea Iwmea Eiic:i­ine­ peeiiii 1 3 idomoraiei S'a terminat punerea la punct şi editarea „Enciclopediei Rom®. sîlel",­­începută acum 6 ani, con­cepută şi îndrumată cu Savantul nostru sociolog, d.prof. Dim. Gusti, sub înaltul patronaj al ill.. G­. Ruge­­lui. Lucrarea formează o colecţie de 0,şase volume, uipărite pe Mine ve­lină, cu un total de 7000 pagini, 500 planşe şi hărţi in culori, in a­­fară de text, 800 fotografii şi peste 8000 de ilustraţii în text. Pentru imprimarea Enciclopediei 41a,i întrebuinţat 20.000 kgr. plumb şi 69.000 kgr. hârtie. Ves­ acuie şi puse alături, pagi­nile colecţiei acoperă, în tiraj, 5.000.000 m. p. Lungimea textului idor şase volume ale colecţiei, in triajul primei ediţii, măsoară 800.01,0 Ian. inconjurând de 20 de ori lun­gimea ecuatorului planetei noastre. S-au folosit pentru tipărirea co­lecţiei Enciclopediei 50 mlioane de litere, iar la întregul tiraj impri­mat, au intrat 400 miliarde litere, tifra record in tipăr­tura româneas­că. Coloanele ce text, în tiraj, puse pap la cap, dau o lungime de 25.000 km, cifra ce reprezintă de trei ori înconjurul graniţelor ţării noastre, cm cm Ovid IS’® sa is ca si «a sa na Profesorul Ovid Densusianu, decedat în Bucureşh, era un in­olog cu lucrări de specialitate apreciate in ţară şi stăinătate. Dar Densusianu se afirmase şi ca critic literar, şi mai cu seamă ca poet. Poeziile lui, semnate cu pseudonimul ErvÎD, sânt suave şi pune de muzica­­litate. Ovid Densusianu-Ervin a fost unul din iniţiatorii mişcării li­terare simboliste n România , şi pe vremuri a dus polemici interesante în revista sa „Viea a Nouă“. O eroare a mia- Iwirifi Doctorul Ptyron de la „In­stitutul Pasteur" din Paris, a­­nunţă o descoperire foarte ciu­dată. Se ştie că unele fiinţe­­infe­­rioare se reproduc fără fecun­dare. Acest sistem de repro­ducţie e numit In ştiinţă „par­tenogeneză''. Ei bine , dr. Payion a des­coperit şi la unii oameni o tendinţă de partenogeneză. A­­nume, a găsit în ovarele unor femei embrionuri gata formate, fără concursul barbaturii. Dar ceva mai bizar. A gă­­s­i embrioane (cea mai simplă expresie a copilului în forma­­ţie) in testicolele unor bărbaţi* Aceste embrioane, crescând, produc o tumoare care prici­­nueşte moartea pac­entului. Aceste embrioane găsite la bărb­aţi sunt absolut identica­ţi embrionul care se produce normal, prin fecundaţie, în u­­triul femeii. Dr. Ptyron consideră că fe­nomenul de partenogeneză la om­ este o eroare a naturii. Un­iiManis­ctoci« Asociaţia „Pilot“ din Praga posedă un porumbel alb îm­blânzit, cu numele „Fune­­brak". Atunci când moare un membru al clubului, pasărea este lăsaţi liberă. Ea îşi ia sborul spre cimitir şi acolo­­se aşează pe craca unui pom din apropierea groapei unde rămâne tot timpul cât durează ceremonia înmormântării. A­­bia după ce au început să cadă pe sicriu primii bulgări de pământ, porumbelul oco­­leşte de câteva ori mormân­tul şi-şi reia zborul spre cuib. C60 Stim­Ţiul fytgsluEuâ Unul din cărturarii State­­or Unite a arătat, nu de mult, că nu e nici o deose­bire, ca gust, intre carnea de vacă şi cea de berbec, dacă o mâncăm cu nasul a prins de g­ituraiu. Savantul american afirmă că omul are patru gusturi: acru, amar,­­..dulce şi sărat. Orice mâncare, preparată in oricare din aceste categorii, are acelaş gust. Dacă nu cre­deţi, încercaţi singuri, tăieţi câteva felii d® ceapă şi câ­teva bucăţi de măr. Ustura­­jivă nasul puţin, mâncaţi la început bucăţile de cerapă şi apoi pe cele de măr. Nu veţi simţi deosebirea. an an Aflaţi că... ...actualmente, in Franţa, sunt 107 femei la fiecare sută de bărbaţi.* ...în Brazilia, orice profesi­une are ca semn distinctiv câte o piatra preţioasă. Astfel far­maciştii poartă un topaz, me­dicii un smaragd, avocaţii un rubin, profesorii o turcoază, etc. etc. ft ...cu două sute de doleme­ni pe oră, ar trebui optzeci de zile pentr­u a ajunge în Lună.* ...odinioară, în Japonia, sprâncenii a dese erau consi-5 derate drept un farmec spe­cific feminin şi bărbaţii ge­loşi râdeau pe acelea ale so­ţiilor lor.H ...cărţile de vizită confecţi­onate din sticlă incasabilă, sunt la modă, astăzi, în Sta­tele Unite. cm cm anan tMKtm Sf. Sffii h Mon. Zilele acestea s’a serbat în Ungaria împlinirea a 900 ani dela moartea Sfîntului Ştefan regele maghiar care a introdus creştinismul in ţara sa. Cu acest prilej, mina îmbălsămată a Regelui­ Sfânt a fost transportată înt'un vagon cu pereţi de sticlă (cum se vede în clişeu), prin localitățile principale din Ungaria, pentru închinarea poporului. Se poate bizui Franţa pe puterea militară a ilustei!­o interes®Bila discuţie in presa pariziana Din atitudinea de până a­­cum a Franţei, reesă că ofi­cialitatea din Paris scumptea­­ză un eventual sprijin militar al Rusiei în caz de conflict european. insă unele cercuri franceze cred că puterea armată a Ru­siei n'ar fi decit o închipuire. Intr'un recent articol din „Le Journal* se dezvoltă te­ma următoare: In caz de război cu Ger­mania (de pilda, pe chestiunea Cehoslovaciei), o intervenție directă a Rusiei va fi îndoel­­nică. Atunci cînd s‘a discu­tat pactul franco-sovietic, a rămas lămurit că atit Polo­nia cât şi România nu vor îngădui trecerea armatelor ruseşti pe teri­torul lor. In ultimul timp, ascendentul polonez asupra Lituaniei a complectat barajul în faţa Ru­siei, l­insă, în afară de această si­tuaţie geografică, „Le Journal" nu crede în coheziunea şi în comandamentul armatei sovie­tice. In ultima vreme, armata a fost decapitată prin nume­roasele execuţii de mareşali şi generali. Iar sistemul încă continuă, pe motiv de trădare, insă comandamentele şi pla­nurile de luptă nu se pot în­locui uşor. E nevoe de ani de zile, iar dacă chestiunile de „trădare" ar fi adevărate, cu atât mai puţin te poţi în­crede in forţa combativă a ar­­matei sovietice. In plus, s-a intensificat sis­temul controlului politic in armată , şi sânt dovezi sigure (chiar din sursă sovietică), că disciplina armatei e grav zdrun­cinată.* „Le Journal" conchide că din pricina slăbiciunii armatei, Rusia nu s'a putut aventura intr’o intervenţie militară în China ; n‘a putut sprijini Li­tuania în recentul ei conflict cu Polonia.; şi n'a intervenit in Spania decât cu material de război şi cu câţiva tehni­­cieni. Dealtfel, din atitudinea di­plomatică a Moscovei reesă că Rusia ţinteşte să învrăj­­bească statele din Apus şi să le împingă la război, iară ca ea să intervie direct. Iar când Europa ar fi epuizată de un război nimicitor şi masele po­pulare agitate, abia atunci Rusia ar fi dispusă să inter­vie cu forţe proaspete, pentru a sprijini rea­lzarea revoluţiei social-comuniste în Europa cen­trală şi vest că. De­­ (inches ziarul parizian), Franţa nu trebue să se bizite pe Rusia, ci e prudent să-şi caută uite alianţe. FIGURI IEŞENE Dl. colonel-contandor Gheorghiu, comandantul Flotilei de Aviaţi« Iaşi (văzut de Gode!) BBttt*eerâ.ra<i iilrattatraf PlWfezaBSmiana ÎS Citii IiiSWiiIL. 25 milioane pentru refacerea locaşului.—M. S. Regele va vizita M-rea.—O şcoală am­bulantă la Iaşi... „Râd codrii Marei Neamţ !“ Expresia aceasta este a I. P. S. Mitropolit Nicodim. In anumite ziare s-au adus atacuri violente stăreţiei şi Eforiei Monastirei, eiă n'ar administra aşa cum trebue, vatra înconjurătoare şi că pă­durile...plâng ! Şi atunci chiriarhul Moldo­vei a demonstrat că pădurile e-rei nu plâng, ci râd... —„Când codrii Neamţului erau sub adiţia statului, (spune I. P. S. Nicodim), se păşuna în poene şi în pădure. Lucrul acesta a fost făcut de la secularizare şi până a­­cum, când M-rea a intrat în posesia vietrei înconjurătoare. Ce se întâmpla însă ? Odată cu iarba, vitele mâncau şi poeţii, aşa că timp de aproa­pe 80 de ani nu a crescut în pădurile M-rei Neamţ nici un copac , dar se tăiau mulţi în schimb. Ar fi însemnat că du­pâ câţiva ani să nu mai fie pă­dure prin acele locuri. Acum când mergi prin pă­dure, vezi poeţi de 2—3 ani, adică de când a intrat „vatra“ sub adiţia M-rei. Deci pădurile M-rei nu plâng,—ci râd... Râd poeţii, aşa cum râd co­pii în casă de oameni gospo­dari“... Călăuzit de vrednicul con* 25 milioane pentru refacerea M-rei In convorbirea ce am a­­vut-o cu I. P. S. Mitropolit Nicodim în chilioara sa de la Neamţ, am aflat că chiriarhul Moldovei urmăreşte ca în cel mai scurt timp să refacă Mă­năstirea. I. P. S. Sa a însărcinat pe d. Iuliu Popp să depoziteze lemnul necesar acestei măreţe lucrări. Planul refacerei îl studiază d. arhitect Mihai Stoian. După socotelile specialişti­lor, aceste lucrări vor întrece suma de 25 milioane lei. * .Continuarea în pagisa 2-a) Copii, femei şi bătrîni in Cehoslovacia sirat proramiatafi nak'filAreste Faţă de ultimele evenimen­te care au însemnat o primej­die pentru independenţa Ce­hoslovaciei, guvernul din Praga a pus în vigoare un proect de pregătire militară a naţiei în­tregi. Toată populaţia cehoslovacăi începând de la copii până la bătrânii de 60 ani, este obli­gată anual la instrucţie mili­tară. Se vor face exerciţii de tragere la ţintă şi mânuirea diverselor arme moderne. Interesant este că această obligaţie priveşte şi pe femei. Fetele şi femeile până la 30 de ani vor urma cursuri teoretice şi practice, de ser­vicii militare auxiliare. Iar fe­tele şi femeile de la vrâsta de 30 la 60 ani, vor face exer­ciţii de apărare pasivă. Populaţia civilă militarizată în acest fel, e grupată în 41 unităţi repartizate după cum urmează: 19 în Bohemia, 10 in Moravia, 10 in Slovacia şi 2 în regiunea subcarpatică. Aşa­dar, Cehoslovacia tinde să devie un stat militarizat, hotărât să-şi apere aprig in­dependenţa. istoricul cantinelor­ şcolaire In ultimul număr al exce­lentei reviste „însemnări ie­şene“ d-na Elena Meissner face o precizare interesantă în privinţa întemeierei Canti­nelor şcolare. E adevărat că Spiru Ha­rt fostul ministru al instrucției, e acel care a pus bazele can­tinelor şcolare , însă ideia a luat-o de la Cornelia Emílian, fruntaşa feministă de la Iaşi. Ea cea dintăi a înfiinţat şi a condus la Iaşi o cantină pen­tru elevii sărăci. Şi d-na Meissner propune ca loc. Cantina şcolară din Iaşi să poarte numele Corne­lia?! Emíliám La Tighina, punc­tul de graniţă româno-sovietic Dl. prof. Ciolan a fost zi­lele trecute în Basarabia, pen­tru a inspecta corurile Ate­­neelor Fundaţiilor Regale. Intre altele, dl. Ciolan a vi­zitat şi oraşul Tighina. Iată câteva impresii culese de d. Ciolan, cu privire la trenul sovietic. Pe două linii deosebite, tre­nul românesc intră în Tiraso­­pol, iar trenul sovietic, vine la Tighina. La intrarea podului senti­nele româneşti, în gherete mi­litare­­ — la jumătatea podului santinele sovietice. Gheretele ruseşti sunt adevărate căsuţe, cu instalaţie de lumină. Tre­nul sovietic e frumos şi volu­minos. Funcţionarii ruşi se feresc de a schimba o vorbă. Toate formalităţile se rezumă la ra­portul pe care şeful de tren sovietic il prezintă autorităţi­lor noastre. In tăcere, apoi, trenul so­­vietic pleacă spre Tiraspol. ru Baroul. Precum se vede din titlu, lucrarea d-lui I. Spataru se referă in special la operaţiile de revizuire ale Baroului de Îl­fov. Cu toate acestea, discu­tarea chestiunei prezintă şi interes local, pentru că opinia publică ieşană cunoaşte împre­jurarea că aici continuă a fi suspendaţi din exerciţiul pro­ducător silvic d. Iul­iu Popp am vizitat parte din pădurile M-rei şi mi-am putut da sea­ma de imensa avuţie a loca­şului monahal, din a cărei ex­ploatare va putea renaşte a­­ceasta voevodală M-re­­iasimnei, quasi-unanimitatea a­­vocaţilor evrei din Barou Iaşi. Lucrarea d-lui Spataru mai prezintă interes şi pentru fap­tul că unele din motivele de revizuire invocate de Baroul Ilfov au fost, se pare, aplicate şi de Baroul local, cu singura deosebire că la Bucureşti a­­ceasta s a făcut, în forma, cu aplicarea dispoziţiilor de drept din legea avocaţilor, interpre­tate, dar dela caz la caz , pe când la Iaşi excluderea avo­caţilor evrei s’a făcut în bloc şi fără nici-o formă de proces. Aceste motive sunt: neîn­­deplinirea formelor procedu­rale la data inscrierei, lipsa actelor de cetăţenie şi de stu­dii la înscriere (vezi ziarele ieşene cu data de 23 ianuarie 1938.1, motive despre care am spus mai sus că se pare că au fost invocate de conduce­rea Baroului Iaşi, certitudine in această privinţă neputând avea, deoarece nici unul din cei aproape o sută de avocaţi radiaţi, n'au fost citaţi în faţa instanţelor disciplinare de re­vizuire spre a li se spune ce acte le lipsesc și nici unuia nu i s'a comunicat vre'o ho­tărâre disciplinară, pe care e­­ventual s‘o poată ataca potri­vit căilor legale edictate de legea noastră. ISECE^Zil Revizuirea înscrierilor Observaţiuni asupra jurisprudiciafil Ira­­®Saraf®Ior an­sciplinare al® Baroului Ilfov,­­îe B. SPATARU Ehcerajâaf­ara Dr®pl (Continuare ) pagina 2-a)

Next