Opinia, iunie 1938 (Anul 34, nr. 9349-9372)
1938-06-11 / nr. 9356
ANUL XXXIV No. 9356 ABONAMENTE: Lei 350. . . . . pe ua ac * 180. . . . . , 6 luni „ 90. . . . . „ 3 lun „ 35. . . . . „ 1 lună „ 1500. . .Instituții publice Atelierele toografice „Cpima" IASI StR. LAPUSNEANU 37 11,10 SAMBATA 11 IUNIE 1938 TELEFOANE Redacţia. . .’4, , V No. 1298 Administraţia .’4 „ 1299 Serv. de noapte red. «1• „ 1436 l^efauția şi Ai ninistrația USI Bl'R. LVPJSNSAVU 3731raț«lor I C. a. GHIULEA Rolul şcoalei Demonsraţia strâjerească din săptămâna 1—8 iunie a fost, netăgăduit, înălţătoare. Se constată cât de repede gândul regal a fost înţeles şi pus în aplicare, cu efect bun pentru prezent şi cu perspective de izbândă totală în viitor. Datorită străjeriei, vor creşte generaţii cu deplină conştiinţă de solidaritate socială, plămădind un popor cu unitate în simţiri şi în idealuri. Slăbiciunile de spirit, dezbinările şi chiar ura care la un moment dat îşi făcuse drum în rândurile tineretului nostru, s'au datorit în bună măsură lipsei de educaţie şi slăbirea sentimentului de solidaritate socială şi naţională. Primejdia poate fi socotită ca înlăturată, graţie operei disciplinate a Străjeriei. Totuşi, pentru propăşirea unei naţiuni, nu-i destulă educaţia colectivă, sub punctul de vedere al socialui vis. Trebue să se dea atenţie şi indic.dualulut. Valoarea personală, în vareitate fără limită, e motivul principal al propăşirei culturale,—şi de aici decurge apoi progresul civilizaţiei tecimice. Crearea liudbiduantăi- e o condiţie esenţială a educaţiei. Şi aici intervine rolul primordial al Şcoalei. Străjeria, atât de frumoasă şi folositoare, nu ia din atribuţiile Şcoalei şi nu-i diminuiază domeniul de activitate. Aceste două instituţiuni trebue să meargă paralel,implinindu-şi fiecare misiunea întreagă. Şcoala trebue să-şi încordeze toate puterile, să-şi corecteze greşelile din trecut, şi să desăvârşească individualul. Avem nevoe de tineret cultivat, viitori savanţi, tehnicieni, gânditori şi literaţi, care să înalţe tot mai sus spiritualitatea neamului. Deci, rolul Şcolii rămâne întreg, şi cu obligaţii mai mari decât a putut să le îndeplinească până astăzi D i»fcsatea Iwmea Eiic:iine peeiiii 1 3 idomoraiei S'a terminat punerea la punct şi editarea „Enciclopediei Rom®. sîlel",începută acum 6 ani, concepută şi îndrumată cu Savantul nostru sociolog, d.prof. Dim. Gusti, sub înaltul patronaj al ill.. G. Rugelui. Lucrarea formează o colecţie de 0,şase volume, uipărite pe Mine velină, cu un total de 7000 pagini, 500 planşe şi hărţi in culori, in afară de text, 800 fotografii şi peste 8000 de ilustraţii în text. Pentru imprimarea Enciclopediei 41a,i întrebuinţat 20.000 kgr. plumb şi 69.000 kgr. hârtie. Ves acuie şi puse alături, paginile colecţiei acoperă, în tiraj, 5.000.000 m. p. Lungimea textului idor şase volume ale colecţiei, in triajul primei ediţii, măsoară 800.01,0 Ian. inconjurând de 20 de ori lungimea ecuatorului planetei noastre. S-au folosit pentru tipărirea colecţiei Enciclopediei 50 mlioane de litere, iar la întregul tiraj imprimat, au intrat 400 miliarde litere, tifra record in tipărtura românească. Coloanele ce text, în tiraj, puse pap la cap, dau o lungime de 25.000 km, cifra ce reprezintă de trei ori înconjurul graniţelor ţării noastre, cm cm Ovid IS’® sa is ca si «a sa na Profesorul Ovid Densusianu, decedat în Bucureşh, era un inolog cu lucrări de specialitate apreciate in ţară şi stăinătate. Dar Densusianu se afirmase şi ca critic literar, şi mai cu seamă ca poet. Poeziile lui, semnate cu pseudonimul ErvÎD, sânt suave şi pune de muzicalitate. Ovid Densusianu-Ervin a fost unul din iniţiatorii mişcării literare simboliste n România , şi pe vremuri a dus polemici interesante în revista sa „Viea a Nouă“. O eroare a mia- Iwirifi Doctorul Ptyron de la „Institutul Pasteur" din Paris, anunţă o descoperire foarte ciudată. Se ştie că unele fiinţeinferioare se reproduc fără fecundare. Acest sistem de reproducţie e numit In ştiinţă „partenogeneză''. Ei bine , dr. Payion a descoperit şi la unii oameni o tendinţă de partenogeneză. Anume, a găsit în ovarele unor femei embrionuri gata formate, fără concursul barbaturii. Dar ceva mai bizar. A găsi embrioane (cea mai simplă expresie a copilului în formaţie) in testicolele unor bărbaţi* Aceste embrioane, crescând, produc o tumoare care pricinueşte moartea pacentului. Aceste embrioane găsite la bărbaţi sunt absolut identicaţi embrionul care se produce normal, prin fecundaţie, în utriul femeii. Dr. Ptyron consideră că fenomenul de partenogeneză la om este o eroare a naturii. UniiManisctoci« Asociaţia „Pilot“ din Praga posedă un porumbel alb îmblânzit, cu numele „Funebrak". Atunci când moare un membru al clubului, pasărea este lăsaţi liberă. Ea îşi ia sborul spre cimitir şi acolose aşează pe craca unui pom din apropierea groapei unde rămâne tot timpul cât durează ceremonia înmormântării. Abia după ce au început să cadă pe sicriu primii bulgări de pământ, porumbelul ocoleşte de câteva ori mormântul şi-şi reia zborul spre cuib. C60 StimŢiul fytgsluEuâ Unul din cărturarii Stateor Unite a arătat, nu de mult, că nu e nici o deosebire, ca gust, intre carnea de vacă şi cea de berbec, dacă o mâncăm cu nasul a prins de gituraiu. Savantul american afirmă că omul are patru gusturi: acru, amar,..dulce şi sărat. Orice mâncare, preparată in oricare din aceste categorii, are acelaş gust. Dacă nu credeţi, încercaţi singuri, tăieţi câteva felii d® ceapă şi câteva bucăţi de măr. Usturajivă nasul puţin, mâncaţi la început bucăţile de cerapă şi apoi pe cele de măr. Nu veţi simţi deosebirea. an an Aflaţi că... ...actualmente, in Franţa, sunt 107 femei la fiecare sută de bărbaţi.* ...în Brazilia, orice profesiune are ca semn distinctiv câte o piatra preţioasă. Astfel farmaciştii poartă un topaz, medicii un smaragd, avocaţii un rubin, profesorii o turcoază, etc. etc. ft ...cu două sute de dolemeni pe oră, ar trebui optzeci de zile pentru a ajunge în Lună.* ...odinioară, în Japonia, sprâncenii a dese erau consi-5 derate drept un farmec specific feminin şi bărbaţii geloşi râdeau pe acelea ale soţiilor lor.H ...cărţile de vizită confecţionate din sticlă incasabilă, sunt la modă, astăzi, în Statele Unite. cm cm anan tMKtm Sf. Sffii h Mon. Zilele acestea s’a serbat în Ungaria împlinirea a 900 ani dela moartea Sfîntului Ştefan regele maghiar care a introdus creştinismul in ţara sa. Cu acest prilej, mina îmbălsămată a Regelui Sfânt a fost transportată înt'un vagon cu pereţi de sticlă (cum se vede în clişeu), prin localitățile principale din Ungaria, pentru închinarea poporului. Se poate bizui Franţa pe puterea militară a ilustei!o interes®Bila discuţie in presa pariziana Din atitudinea de până acum a Franţei, reesă că oficialitatea din Paris scumptează un eventual sprijin militar al Rusiei în caz de conflict european. insă unele cercuri franceze cred că puterea armată a Rusiei n'ar fi decit o închipuire. Intr'un recent articol din „Le Journal* se dezvoltă tema următoare: In caz de război cu Germania (de pilda, pe chestiunea Cehoslovaciei), o intervenție directă a Rusiei va fi îndoelnică. Atunci cînd s‘a discutat pactul franco-sovietic, a rămas lămurit că atit Polonia cât şi România nu vor îngădui trecerea armatelor ruseşti pe teritorul lor. In ultimul timp, ascendentul polonez asupra Lituaniei a complectat barajul în faţa Rusiei, linsă, în afară de această situaţie geografică, „Le Journal" nu crede în coheziunea şi în comandamentul armatei sovietice. In ultima vreme, armata a fost decapitată prin numeroasele execuţii de mareşali şi generali. Iar sistemul încă continuă, pe motiv de trădare, insă comandamentele şi planurile de luptă nu se pot înlocui uşor. E nevoe de ani de zile, iar dacă chestiunile de „trădare" ar fi adevărate, cu atât mai puţin te poţi încrede in forţa combativă a armatei sovietice. In plus, s-a intensificat sistemul controlului politic in armată , şi sânt dovezi sigure (chiar din sursă sovietică), că disciplina armatei e grav zdruncinată.* „Le Journal" conchide că din pricina slăbiciunii armatei, Rusia nu s'a putut aventura intr’o intervenţie militară în China ; n‘a putut sprijini Lituania în recentul ei conflict cu Polonia.; şi n'a intervenit in Spania decât cu material de război şi cu câţiva tehnicieni. Dealtfel, din atitudinea diplomatică a Moscovei reesă că Rusia ţinteşte să învrăjbească statele din Apus şi să le împingă la război, iară ca ea să intervie direct. Iar când Europa ar fi epuizată de un război nimicitor şi masele populare agitate, abia atunci Rusia ar fi dispusă să intervie cu forţe proaspete, pentru a sprijini realzarea revoluţiei social-comuniste în Europa centrală şi vest că. De (inches ziarul parizian), Franţa nu trebue să se bizite pe Rusia, ci e prudent să-şi caută uite alianţe. FIGURI IEŞENE Dl. colonel-contandor Gheorghiu, comandantul Flotilei de Aviaţi« Iaşi (văzut de Gode!) BBttt*eerâ.ra<i iilrattatraf PlWfezaBSmiana ÎS Citii IiiSWiiIL. 25 milioane pentru refacerea locaşului.—M. S. Regele va vizita M-rea.—O şcoală ambulantă la Iaşi... „Râd codrii Marei Neamţ !“ Expresia aceasta este a I. P. S. Mitropolit Nicodim. In anumite ziare s-au adus atacuri violente stăreţiei şi Eforiei Monastirei, eiă n'ar administra aşa cum trebue, vatra înconjurătoare şi că pădurile...plâng ! Şi atunci chiriarhul Moldovei a demonstrat că pădurile e-rei nu plâng, ci râd... —„Când codrii Neamţului erau sub adiţia statului, (spune I. P. S. Nicodim), se păşuna în poene şi în pădure. Lucrul acesta a fost făcut de la secularizare şi până acum, când M-rea a intrat în posesia vietrei înconjurătoare. Ce se întâmpla însă ? Odată cu iarba, vitele mâncau şi poeţii, aşa că timp de aproape 80 de ani nu a crescut în pădurile M-rei Neamţ nici un copac , dar se tăiau mulţi în schimb. Ar fi însemnat că dupâ câţiva ani să nu mai fie pădure prin acele locuri. Acum când mergi prin pădure, vezi poeţi de 2—3 ani, adică de când a intrat „vatra“ sub adiţia M-rei. Deci pădurile M-rei nu plâng,—ci râd... Râd poeţii, aşa cum râd copii în casă de oameni gospodari“... Călăuzit de vrednicul con* 25 milioane pentru refacerea M-rei In convorbirea ce am avut-o cu I. P. S. Mitropolit Nicodim în chilioara sa de la Neamţ, am aflat că chiriarhul Moldovei urmăreşte ca în cel mai scurt timp să refacă Mănăstirea. I. P. S. Sa a însărcinat pe d. Iuliu Popp să depoziteze lemnul necesar acestei măreţe lucrări. Planul refacerei îl studiază d. arhitect Mihai Stoian. După socotelile specialiştilor, aceste lucrări vor întrece suma de 25 milioane lei. * .Continuarea în pagisa 2-a) Copii, femei şi bătrîni in Cehoslovacia sirat proramiatafi nak'filAreste Faţă de ultimele evenimente care au însemnat o primejdie pentru independenţa Cehoslovaciei, guvernul din Praga a pus în vigoare un proect de pregătire militară a naţiei întregi. Toată populaţia cehoslovacăi începând de la copii până la bătrânii de 60 ani, este obligată anual la instrucţie militară. Se vor face exerciţii de tragere la ţintă şi mânuirea diverselor arme moderne. Interesant este că această obligaţie priveşte şi pe femei. Fetele şi femeile până la 30 de ani vor urma cursuri teoretice şi practice, de servicii militare auxiliare. Iar fetele şi femeile de la vrâsta de 30 la 60 ani, vor face exerciţii de apărare pasivă. Populaţia civilă militarizată în acest fel, e grupată în 41 unităţi repartizate după cum urmează: 19 în Bohemia, 10 in Moravia, 10 in Slovacia şi 2 în regiunea subcarpatică. Aşadar, Cehoslovacia tinde să devie un stat militarizat, hotărât să-şi apere aprig independenţa. istoricul cantinelor şcolaire In ultimul număr al excelentei reviste „însemnări ieşene“ d-na Elena Meissner face o precizare interesantă în privinţa întemeierei Cantinelor şcolare. E adevărat că Spiru Hart fostul ministru al instrucției, e acel care a pus bazele cantinelor şcolare , însă ideia a luat-o de la Cornelia Emílian, fruntaşa feministă de la Iaşi. Ea cea dintăi a înfiinţat şi a condus la Iaşi o cantină pentru elevii sărăci. Şi d-na Meissner propune ca loc. Cantina şcolară din Iaşi să poarte numele Cornelia?! Emíliám La Tighina, punctul de graniţă româno-sovietic Dl. prof. Ciolan a fost zilele trecute în Basarabia, pentru a inspecta corurile Ateneelor Fundaţiilor Regale. Intre altele, dl. Ciolan a vizitat şi oraşul Tighina. Iată câteva impresii culese de d. Ciolan, cu privire la trenul sovietic. Pe două linii deosebite, trenul românesc intră în Tirasopol, iar trenul sovietic, vine la Tighina. La intrarea podului sentinele româneşti, în gherete militare — la jumătatea podului santinele sovietice. Gheretele ruseşti sunt adevărate căsuţe, cu instalaţie de lumină. Trenul sovietic e frumos şi voluminos. Funcţionarii ruşi se feresc de a schimba o vorbă. Toate formalităţile se rezumă la raportul pe care şeful de tren sovietic il prezintă autorităţilor noastre. In tăcere, apoi, trenul sovietic pleacă spre Tiraspol. ru Baroul. Precum se vede din titlu, lucrarea d-lui I. Spataru se referă in special la operaţiile de revizuire ale Baroului de Îlfov. Cu toate acestea, discutarea chestiunei prezintă şi interes local, pentru că opinia publică ieşană cunoaşte împrejurarea că aici continuă a fi suspendaţi din exerciţiul producător silvic d. Iuliu Popp am vizitat parte din pădurile M-rei şi mi-am putut da seama de imensa avuţie a locaşului monahal, din a cărei exploatare va putea renaşte aceasta voevodală M-reiasimnei, quasi-unanimitatea avocaţilor evrei din Barou Iaşi. Lucrarea d-lui Spataru mai prezintă interes şi pentru faptul că unele din motivele de revizuire invocate de Baroul Ilfov au fost, se pare, aplicate şi de Baroul local, cu singura deosebire că la Bucureşti aceasta s a făcut, în forma, cu aplicarea dispoziţiilor de drept din legea avocaţilor, interpretate, dar dela caz la caz , pe când la Iaşi excluderea avocaţilor evrei s’a făcut în bloc şi fără nici-o formă de proces. Aceste motive sunt: neîndeplinirea formelor procedurale la data inscrierei, lipsa actelor de cetăţenie şi de studii la înscriere (vezi ziarele ieşene cu data de 23 ianuarie 1938.1, motive despre care am spus mai sus că se pare că au fost invocate de conducerea Baroului Iaşi, certitudine in această privinţă neputând avea, deoarece nici unul din cei aproape o sută de avocaţi radiaţi, n'au fost citaţi în faţa instanţelor disciplinare de revizuire spre a li se spune ce acte le lipsesc și nici unuia nu i s'a comunicat vre'o hotărâre disciplinară, pe care eventual s‘o poată ataca potrivit căilor legale edictate de legea noastră. ISECE^Zil Revizuirea înscrierilor Observaţiuni asupra jurisprudiciafil Ira®Saraf®Ior ansciplinare al® Baroului Ilfov,îe B. SPATARU Ehcerajâafara Dr®pl (Continuare ) pagina 2-a)