Opinia, iulie 1938 (Anul 34, nr. 9373-9399)

1938-07-22 / nr. 9391

* O stare de faisterie generală ! Criza, şomaj şi ameninţare d© război. Pericolul ffaibeas» Pesimism«® «5»S« Lloyd Oscar^i© Inir'un articol publicat de curând în „Marianne“, fos­­tul ministru englez d. Lloyd George se ocupă de situaţia actuală a lumii. Fruntaşul englez arată ca pentru a avea un indicator foaial asupra mersului afa­­cerilor în Anglia, cerce­tează trei mărturii: brian­ţa lunar al comerţu­ui şi t navigaţiei, încasările căilor ferate şi situaţia şomajului. Or, toate aceste indica­toare il fac să fie pesimist la ultima vreme. Exportul a scăzut cu 7 la sută, încasările căilor ferate de asemenea au scă­zut, în schimb numărul şomeurilor a sporit cu 300 000. Ceia ce-l face şi mai pe­simist pe dl. Lloyd George e că mare parte din aiacen sunt încheiate pe baza înar­mărilor, pentru cari se ehem, luesc, sume enorme. Peste tot se vorbeşte de refugii şi apărări contra a­­eronavelor, creându-se o stare de isterie generală. Acum, singurele întrep­rinderi în care naţiunile îşi plasează resursele sunt a­cele care fabrică obuze şi avioane de bombardament. Harta Europei centrale a fost desemnată din nou. A­­poi vom avea o nouă Spa­­nie şi deci o nouă regru­pare a puterilor europene Dar cea mai mare schim­­bare se va produce în Ră­­s­ărit. Dacă Japonia iese învin­gătoare, va deveni cel mai puternic stat militar din lume. Populaţia sa va re­prezenta un sfert din ome­nire. Iar dacă China nu cade învinsă, ea se va găsi la sfârşitul acestui război com­plect schimbată. Va fi con­ştientă de forţa sa, cu o ar­mată experimentată şi mai ales care va şti că nu are de ce se teme într'un răz­boi cu albii. Chica va fi în stare să ridice o armată de 50 mi­­lioane oameni. În acest timp, rasa albă se luptă cu chestiuni de comerţ, şomaj şi ideologie. Peste câţiva ani, vom a­­sista poate la ridicarea te­­ribilului pericol galben din răsărit — încheie articolul său, fostul premier englez. A­A IracmsárSf© istugeSaur© In primul trimestru in exerciţiul financiar (1 Aprilie-1 Iulie), incasă­­rile bugetare au fost foarte bune. Din impozitele directe s’au inca­­sat 1548 milioane lei, faţă de 1634 milioane evaluări. La cifra de afaceri şi automobile s’au încasat 1112 milioane, faţă de 1190 milioane evaluări­ La timbru şi Înregistrare este chiar excelent, incasându-se 786 mi­lioane, faţă de 750 milioane preve­­dri. Asemea, excedent la băuturi spir­toase, încasăndu-se 223 milioane, faţă de 204 milioane prevederi. La vămi s-au încasat 318 milioa­ne, die 368 milioane prevederi, încasarea la articolele­­ de consu­maţie a fost de 1177 milioane, din 1187 prevederi. Spectacolele au dat 12 milioane di­n 15 milioane prevederi. In general, situaţia bugetară esU bună. Sra cai item iu ralul fcst lacrn«''.«un­ Direcţia muzeului din Ale­xandria a publicat de curând lista obiectelor găsite în mor­mântul lui Tutarkimon. Din acestea reese că cultura egipt­­enilor era pe vremuri mul­­mai desvoltată decât s’a cre­zut până acum. In orce caz est® fantastic și extraordinar câte lucruri au fost găsite la mormântul lui Tuhnkimon, in afară da mumiile intacte. In afară de nenumăratele bijuterii, aur şi pietre preţi­oase, cari au fost găsite, seu mai descoperit şi diferite o­bi­ecte cari arată că in secolul al 14-lea înainte de Christos se arăta mare interes cosme­ticei. S'a mai găsit o canapea care acum este numită „Recamier", un instrument care aduce foarte mult cu o vioară , cărţi de joc din granit şi lame de ras din aceiaş piatră. Un lucru curios : s'a găsit î­n acelaş loc, şi o maşină de carne. 000 Gen O isasfindlă e& Iu» Hermest«! Sclaaw Marele scriitor englez Ber­nard Schaw a făcut nu de mult, o călătorie in America. Cu acest prilej, el a fost şi a Hollwood, unde a avut o ntrevedare cu producătorul Samuel Gold­win, pentru a trata filmarea pieselor sale. La ieşire, Schaw a declarat ziariştilor: — Din nefericire nu­tra pu­tut cădea de acord. Dl. Gold­­win ţine prea mult la artă şi e prea mult la afaceri. 090 600 om mn e rebii mm. - m­ieii. Printre minu­natele daruri pe care natura le hărazise Reginei Maria, era­­ ta­lentul scrisului. Regina noastră a fost o poată la toată putere­a c­u­­vântului, cu suf­let şi cu dar de scriitoare. Scrisul său este impregnat cu a­­cea notă de du­­oşie şi de entu­ziasm în faţa fru­mosului, caracte­ristice vieţii sale. Regina Maria a iubit frumosul oriunde l-a găsit, ca o adevărată artistă: a îndră­git zările albas­tre ale Br­anul­ui, piscurile Si­­naiei ca şi cerul marin al Bal­­cicului. A înţeles şi a căutat sufle­tul poporul român, după cum i-a apreciat comorile lui de artă. In cadrul castelelor regeşti, poeta­ regină Maria apărea to­varăşă a crinilor, în chenar românesc de scoarţe iscodite măestru şi de icoane bitrâne, ca şi credinţa p­aiurilor noas­tre. Îmi aduc aminte ce mult m-a surprins prima carte a R­einei Maria, care mi-a că­zut în mână: „Ţara mea“ (My Country). Sunt aco­m pagini de ob­servaţie adâncă şi de descri­ere a ţăranului român, scrise de o pană care l-a cunoscut bine pa acest ţaran în toate manifestările lui. Ţăranul care merge domol pe drumul de ţară, lăsându-se in voia boilor înceţi, fără a se grăbi de loc, venind parcă din veacuri cu filosofia şi cu felul lui de a fi, este prins minu­nat în paginile marei Regine. Surprinderea mea de atunci, pentru modul cum Regina Maria a înţeles atât de bin® cadrul şi sufletul românesc, «ţi-a fost indepărtată când am citit cartea „Dinainte şi după război»“ (19­.5). Pentru a vedea cât a iubit Regina-Mamă această nouă patrie a Sa, e destul să citez o fază din această operă: „Şi atunci am priceput că, chiar dacă alţii s’ar fi hotă­rât să piece, eu m-aşi fi înfipt cu copii tn pământul acesta şi, ca să ne desprindă de el, ar fi trebuit s smulgă şi i­­nimele din nou". Dragostea Reginei pentru frumuseţile ţării noastre se poate vedea şi din cartea „Glasul de pe munte“, unde este descrisa poezia munţilor româneşti, pe care Regina i-a utreerat neobosită ca şi Îna­intaşa sa, Carnaen-Sylva—în­drăgostita pădurilor. Scriitoarea Regină—Maria a cultivat cu preferinţă epicul şi feeria, ridicându-se pe cul­mile imaginaţiei şi ale poe­ziei. Ne-a dat poveşti, feerii şi acel tulburător poem „liderim" (Feeria-balet „Taina” urma să se joace curând la opera din Varşovia). Imănuncherea realului cu imaginarul se poate vedea si în ultima sa carte „Măşti”, recenzată de cuvânt în ziarul nostru, după cum un deosebit talent epic a pus in cele două volume de povestiri din tre­cut. „Regine neincoronate Pentru no , Românii, insă cel® mai scumpe pagini sunt acel® din „Povestea Vieţii Mele* (3 vol.). Acolo este istoria ultimelor decenii, împletită cu viaţa scumpei noastre regine; acolo este marea epopee a războ­iului întregire­, cu toate lip­surile şi durerile pe care Re­gina le-a suferit alături de po­porul ei drag. Pana inspirată a poetei a păşit din lumea inspirată a antasmelor, descriind realita­tea crudă a tranşeelor şi a zi­lelor de refugiu. Prin scrisul de autentică li­­erată, ca şi prin faptele vie­ţii sale, Regina Maria a fost o mare Româncă, îndrăgostită de frumuseţile ţării şi de ca­lităţile poporului, pe care le-a cântat ca nimeni altul. Volumele rămase de la scrii­toarea Regina Maria sporesc neţărmurit tezaurul de bogăţi, rămase de pe urma unei vieţii a cărei făclie n'a ars în zadar. Aurel Leon Lei 350. . . . . pe m­ar „ iso. . . . . „ o i­a ai „ 00. . . . . „ 3 iun „ 35. . . . . „ 1 iunS „ 1500. . . Instituţii publice IAŞI STR. LAPUŞNEANU 37 Ziar populat • cotidian. Atelierelen josnirica „Opui»“ No 1298 1299 Redacţia şi Administraţia IAŞI STR. LAPUŞNEAN­U 37 Director r­r. 9. dXIILic Uira b­aftâi Interesul pentru opera latera**» «a Reginei Măriei Se ştie că Regina Maria iasă In urma sa o bogată o­­peră literară. Cărţile Reginei scriitoare au fost întotdeauna gustate pentru valoarea lor Uter­ară şi pentru interesul docu­mentar. Mai ales au fost tr.să ce­rute operile sale, acum, in zilele acestea de mare doliu. De curănd a apărut in vi­trine ultima lucrare a Regi­nei, romanul „Măşti“. Cartea se bucură de un mare succes de librărie, de altfel ca şi cărţile anteri­oare. La librari­ile locale, volu­mele Reginei Maria (mai a­ Ies „Istoria vieţii Mele") s’au epuizat încă de Mărfi. Publicul a adus astfel încă un omagiu mare! noastre Re­gine, citindu-i cu evlavie Slo­va­­n care pulsează sufletul și dragostea de fără a ilus­trei Suverane. Cu acest prilej trebue să remarcăm vi­rinele aranjate de librăriile locale. Librăria Ath. Gheorghiu a expus portretul îndoliat al reginei, în cadrul operilor Sale. La librăria Ligii Culturale au fost expuse numeroase fotografii cu diferite aspecte din viața iubitei Suverane. Din viața Reginei Maria Regina Maria, prezidind un concurs sportiv la Predeal, în primăvara anului curent. A fost ultimi oară cînd iubita Suverană a aparut la o a­­­estare publică. II mOMIEI MUH­IDAR» A ţării scumpă glie şi fiii săi cu toţii îmbracă doliul negru şi haina rece-a morţii, Căci vestea ce-am primit-o cumplit ne înfioară..... Azi moartea ne răpeşte cea mai de preţ comoară, Pe scumpa noastră Mamă, Regina României, In ceruri de lumină ducân­du-i veşn­­iei. „In sate, invalizii, la vetre plâng cu jale Cum Tu plângeai amarul durerii din spitale De veghe nopţi de-a rândul le alinai durerea Turnându-le în suflet, duioasă, mângâerea. Te plângem toţi Românii şi’n ritm vor plânge anii, Şi'n cerul veşniciei Te vor slăvi orfanii“. In linişte eternă..., Tu Doamne ,‘ncunjoarâ, Tihnit să-i fie somnul,... ţărâna'n veci uşoară. GHE. V. COTEZ învăţător D . Eugen Titeanuw im frin­aliai Hkinaisteissk­­aa Propag­aiBidel într'un articol recent apă­rut, de prof. N. Iorga releva stăruitoarea propagandă, pe care ungurii o întreţin peste hotare. O propagandă bine hrănită şi bine plătită — scria marele nostru istoric — întrebuinţea­ză toate m­­joacele până şi cele mai grosolane. Un cu­­vânt unguresc, un tablou un­guresc, o carte ungurească, trebue imediat comunicat opi­niei publice mondiale. Este ceiace nu am făcut noi vreodată, lipsind ţara de o cunoaştere temeinică peste hotare. Nimic din ceiace s'a reali­zat pentru binele întregei ţâri, nu a găsit mijlocul să fie co­municat peste graniţe. Frumuseţele României, ac­­ţ­unile măreţe, dar mai ales stările reale de lucruri din lăuntrul ţării, nu găseau tăl­măcitori pricepuţi şi cu tra­gere de inimă. Lipsea până acum un mi­nister al propagandei. Noul regim, cu care M. S. R­egele a binecuvântat ţara de la 11 Februarie, l-a creat, atribuin­­du-i rolul important, pe care asemenea departamente îl de­ţin şi aiurea. D. Eugen Titeanu în frun­tea ministerului Propagandei, este ceiace eoglezii numesc „the right man In the right place", Vechiu ziarist de talent, doctor In ştiinţi economice de La Paris, d. Eugen Titeanu a militat pentru România, chiar in timpul studiilor din Franţa, unde a colaborat la publicaţi­­unile naţionaliste, insistând prin articole remarcabile, a­­supra ţării sale. In ţară, d. Eugen Titeanu a fost permanent în slujba scri-(Ceffitipa 2-a) D. EUGEN TITEANU ■ într'un număr trecut al zia­rului, neam ocupat de minu­nata staţiune balneară Buda­­chef Cordon. Din lipsă de spaţiu, însă, n'am avut prilejul să relatez in întregime complexul balneo­climatic al acestui loc dătător de sănătate. Revenim deci cu noui amă­nunte, date şi cifre, relatate de însuşi directorul staţiunii, cunoscutul medic ieşan, Do­cent Dr. Emil Hurmuzache. D-sa este şi şeful Serviciului de Puericultură al spitalului Sf. Spiridon din Iaşi şi direc­­torul medical al Coloniei Epi­tr­o­piei la Budache-Cordon. Dr. Dr. Hurmuzache este foarte greu de găsit, şi, chiar dacă îl întâlneşti, acasă sau pe stradă, este veşnic ocupat, veşnic cu gândul la bolnavii d-sale. Am reuşit să-l răpesc pen­tru 15 minute de lângă paci­enţi şi să-i iau un interview. Ca şef suprem al tuturor staţiunilor balneare din Sudul Basarabiei, în care calitate se află de mai bine de 15 ani, d. dr. Hurmuzache a avut o­­cazia să cerceteze şi să cu­noască în­deaproape toate ob­iectele binefăcătoare de sănă­­tate ale acestor staţiuni. Insă centrul d-sale de activitate este Budache-Cordon, unde şi-a instalat un cabinet spe­cial de consultaţii şi un labo­rator pentru analize. Situaţia geografică înainta da a trece la isto­ricul staţiune!, d. dr. Hurmu­­zacha ne vorbeşte despre si­tuaţia geografică a ei. „Coasta basarabeană a Mă­rii Negre — ne spune d-sa— se prezintă cu totul altfel decit cea dobrogeană. Făşia de te­ren — cam vre-o 60 km. — cât constituie plaja staţiunilor din Sudul Basarabiei, este compusă dintr'un chip fin, cvartes, aruncat de mare de veacuri şi depus la gura lacu-­ rilor imense ce se găsesc în­dărătul acestei fâşii de nisip căreia localnicii i-au dat nu­mele generic de „Cosa". A­­ceste lacuri sunt pline de nă­mol, în genul Techirghiolu­ri, dintre care cele mai impor­tante sunt lacurile Budache- Şabo­at şi Burnaz. Dispoziţia geografică per­mite formarea unei p­aje ex­celente pentru cura de soare, cum puţina sa găsesc In Eu­ropa. Intr'adevăr, expusă spre S.­SE, razelor solare cel puţin 3 , 4 din zi, această plajă este adăpostită in unele părţi con­tra vânturilor reci de la Nord, întrucât are in spate protecţia unei faleze Înalte de vre-o 30 metri". Istoricul staţiunii Cea mai bună dovadă de aprecierea acestor multiple calităţi ale Sudului Basara­biei,—este rapiditatea cu care au luat fiinţă aici atâtea sta­ţiuni balneare. D. dr. Hurmuzache ne re­latează ca până la 1918 nu exista în toată Basarabia de­cât o singură localitate bal­neară, anume Budache-Stat şi care deservea numai ne­voile locale. Staţiunea Buda­che-Cordon, aşezată pe pla­toul dintre mare şi colţul da [Continuare in pagina 2-a) V ââ©ţ|l«fiura Coasta basarabeană @ Mării ütegre ®a|*e®*sira&ia Sea sBaţ£ugnii BueSacrae-Corilora. SLau mauririle «I­lmaă d­r. E*a«al Hsarraaiuatachie.

Next