Opinia, iunie 1940 (Anul 37, nr. 9958-9979)
1940-06-11 / nr. 9963
ANDI. XXXVII NO. 9963 1 LEU /MARȚI 11 IUNIE 1943 w*. I UOi rtáP I I»» i t s 11 n*~ llfltettitiipabli«#' Ziar nagniSar cotidian Atelierele tipografice „Opinia*' IAŞI STR. LAPUŞNEANU 37 şi Administraţia IAŞI STR. LAPUŞNEANU 37 ! Director, R. 9HIII18I falle ia lenăiiipă cu mm ment D. prof. Tiberiu Crudu.» ...a vorbit cu mult la Strâjsi ! Ziua de azi e închinată Regelui, marele nostru străjer, datorită căruia trăim liniştiţi, in larma cruntului măcel din Apus, din pricina căruia statele nu-şi mai pot găsi un Îndreptar. M. S. Regele a ajuns azi să fie făuritor de lozinci naţionale, datorită lui, ţara e o grădină fuflorită, o cetate întărită şi o uzină perfectă. Regele Carol, a rupt epoleţii de aur şi decoraţiile şi a Îmbrăcat haina ţăranului nostru, creindu-vă această zâmbitoare uniformă—albă— simbol al păcel, pentru ca toate gândurile voastre să se îndrepte către ţară, lumină şi De aceia lacrima de bucurie, pe care o striviţi azi printre gene, să fie diamantul pur, prin care Regele nostru să privească viitorul neamului. Gândul nostru să fie deci sus la Rege şi joa la popor. Să strigăm dar deopotrivă : „Trăiască poporul românesc, t’râiască Regele“. Dl. Rezident Regal... ...prof. Traian Ionaşcu, a ţinut apoi un prea frumos cuvânt de slavă, din partea Ţinutului Prut (pe care-l vom publica in extenso). kt După terminarea ceremoniei, a urmat defilarea trupelor, gărzilor F. R. N. şi a străjerilor. COSMA DAMIAN uitarii in pani I Corneliu ; Atanasiu Vasile ; Popescu Teodor; Georgescu P. Petre; Pleniceanu I. loan ; Aldea Aurel ; Racoviţă Mihail, Iliescu V. Traian, Vârtejeanu Eugeniu, Raşcu loan, Avramescu Gheorghe, Popescu St. loan, Nicolescu D Constantin, Theodorescu Paul, Mitrănescu Fiorea, Negulescu loan, Dăscălescu Nicolae, Po*pescu Cristache, Leoveanu M. Emanoil, Pantazi Constantin, Petrovan I. Dumitru, Deme*» trescu S. loan, Negrei Vasile, Dobre M. Gheorghe, ©seni© episcopale Mâine incep la Bucureşti alegerile episcopilor de Huşi şi Timişoara şi a mitropolitului de Cernăuţi. Alegerile vor dura până joi. 1. P. S. S. Mitropolitul Irineu a plecat ori la Bucureşti pentru a participa la alegeri, in fruntea delegaţiei Adunărei Eparhiale a Moldovei şi Sucevei, formată din: părintele prof. Valeriu Iordachescu, părintele protopop Gh. Niculea (din partea clerului), iar din partea mirenilor, d-nii Consider Regal Victor Iamandi, prof. I. Petrovici, Leap Mrejeru-Neamţ şi Const. Sturze- Baia. inmormîntarea lui I. Cernătescu Biserica Sf. Teodoru, era prea puţin încăpătoare, pentru a cuprinde toată lumea, venită pentru a conduce la locul da veci rămăşiţele pământeşti al regretatului V. Cernătescu avocat şi fost subdirector al Creditului urban. Prohodul a fost oficiat de un sobor de preoţi, în frunte cu Părintele profesor Petrovanu, parohul bisericei, care a rostit o predică impresionantă. Cu o adâncă emoţiune a vorbit apoi d. N. Gheorgra, directorul general al Creditului urban. In cuvinte adânc mişcătoare, a omagiat memoria defunctului, care aproape patru decenii a activat la Creditul urban, desfăşurând o activitate demnă de toată lauda. Şi toată lumea a urmat carul funebru acoperit de coroane şi flori. DAN In^prixm&tâviJnix Următorii membri ai F&cultăţei de Medicină au fost decoraţi : D. prof. dr. Ştefan Nicolau a fost decorat cu Gt«eaua României in grad de comandor. D. prof. dr. Vladimír Buţureanu, decorat cu Steaua României in grad da ofiţer. D-nii: dr. Bart, şi docent dr. Camner decoraţi cu steaua României in grad de cavaler. D. prof. C. Balmuş de la facultatea de litere, a fost decorat cu steaua României in grad de cavaler. Luptele în Franţa continuă cu o îndârjire nemapomenită. Germanii atacă cu 4000 unităţi blindate şi cu 100 divizii, ceia ce face peste două milioane de oameni. Ei au înaintat pe tot frontul, de la malul mării până la Montmedy. Insă înaintarea merge în ritm încet deoarece francezii opun o rezistenţă aprigă. Când germanii reuşesc să pătrundă într'un punct, comandamentul francezretrage imediat toată linia frontului, spre a evita manevrele de încercuire. Cea mai sensibilă înaintare au realizat-o germanii la grupa dreaptă unde au ajuns la Rouen pe fluviul Sena. Flota grmană de război a atacat și scufundat In Marea Nordului un vas englez purtător de avioane, şi alte vase britanice. Proporţia formidabilă a luptelor în Franţa Paris 10 (Rador) — Cel mai puternic atac german s'a dat ori in sectorul Champagne. ori după amiază noi mai menţineam rezistenţă în această regiune. In regiunea Soissons urmează o serie de atacuri ş contraatacuri extrem de crâncene. Aviaţia germană a atacat masiv legătura de cale ferată şi căile de comunicaţie din regiunea Pontoise. Evacuarea populaţiei din Paris Paris 10. (Havas) — Ziarele subliniază înverşunarea şi întinderea formidabilă a bătăliei. Ele nu ascund îngrijorarea ce se domneşte în public şi în cercurile conducătoare. Parisul capătă din ce in ce mai mult înfăţişarea da război. Evacuarea populaţiei şi a unor instituţii, continuă. Paris 10. (Havas). — Ca măsură de precauţiune, toate şcolile primare din Paris au fost închise. Guvernul a animţat familiile să evacueze copiii până la 14 ani, in mod obligatoriu. Germanii au ajuns la R©usn pe Sau© Paris 10. (Havas) — Inamicul şi-a extins frontul de atac până în Argonne. Unităţi blindate inamice au pătruns în periferia Rouen şi la Pont de L'arche unde zădarnic au încercat să treacă fluviul Sena. Intre Montdidier şi Noyon inam cui a fost mult mai puţin pătrunzător ca în ajun. Prizonierii mărturisesc că pierderile germanilor sunt considerabile. La sud de râul Aisne lângă Soissons germanii au aruncat în luptă noui divizii blindate. In Champagne am oprit net un mare atac inamic. Consiliu de miniştrii la Paris Paris 10 (Havas).—Aseară s'a ţinut la Eliseu un consiliu de miniştri prezidat de d. Albert Lebrun preşedintele republicei. S'a examinat situaţia militară şi diplomatică. — Consiliul de miniştri se întruneşte astăzi din nou* Cunoscuta poştă română d.ra Elena Văcarescu a fost primită intr o lungă audienţă de preşedintele Lebrun« MUHI SPKI ZlM Germaniei cu petrol New-York 10 (Reuter)—Zarele publică articole ale unor specialişti In problemele de petrol. Distrugerea depozitelor de benzină şi de ulei mineral din Germania, de către aviaţia engleză, este in actul vulnerabil al Germaniei. Germania are un deficit de 4 milioane jumătate tone. Aprovizionarea din Rusia este grea, deoarece Rusia consumă majoritatea producţiei proprie. Lipsurile Germaniei Par putea fi înlocuite decât dacă Rusia i-ar furniza 29 miioane tone de petrol pe an. Discuţiile din parlasterilui englez ( Zurich 10. (A.T.E) Se afla din Londra că d. Churchill Pa împotrivit la cererea unui deputat de a se discuta respponzabilitatea politică a d-lui Chamberlain. D. Churchill a arecizat că timpurile sunt nepotrivite pentru asemenea discuţii. Parlamentul trebue să se ocupe de apărarea naţională ti nu de chestii politice. In Camera Comunelor se va discuta mâne exclusiv problema apărării insulelor britanicei Egiptul urmăreşte evenimentele Zurich. 10 (A. T. E.} — Primul ministru al Egiptului d. Ui Maher Paşa, a declarat că în faţa unei schimbări a titlului internaţional, parlamentul egiptean va fi chemat ă se pronunţe. De acelea sesiunea Camergi a fost prelunita pa termen lungi . Apa Trotuşului şi-a schimbat albia între Comăneşti şi gaiea Uzului, rapind linia ferată şi paralizînd circulaţia spre Moineşti. Linia Crasna- Munteni a fost redata circulaţiei.3 ilt.Sferina ing. Ionescu cu fiul Réné, Maria Sculari şi Dr. A. Scutaru, Didina şi Alexandru Coroi, Virginia , Emil Cihodaru, Elena Ţaricanu şi familiile Cihodaru, Coroi, Ciolan, Alexandrescu, Pascu, Hulubei, Popescu, cu adâncă durere aduc la cunoştinţă încetarea din viaţă a prea scumpei şi bunei lor mană, bunică, mătuşă şi soră SHARAKDA V. GIHODARU decedată în ziua de 8 iunie a.c. înmormântarea va avea loc mâine Marţi 11 Iunie ora 16 la Cimitirl Gazata, unde ser află depus corpul defunctei. Adânc îndurerata familie anunţă trecerea la cele veşnice a scumpului lor Isidor C. Repciuc controlor vamal î. r., de 71 ani decedat după o grea suferinţă in ziua de 9 Iunie etc. Ceremonia funebră va avea loc mâine Marţi, 11 Iunie a. c, ora 15:30 la biserica Cimitirului Eternitatea, unde se află depus corpul neînsufleţit. Se propune evacuarea populaţiei civile din Anglia Zurich 10 (A. T. E).—Ziarul englez „Sunday Dispact" in ultimul său număr propune ca guvernul să ia măsuri urgenta pentru evacuarea populaţiei civile din Aglia. Anume, populaţia să fie transportată în Canada, Australia şi în alte dominioane. Evacuarea să privească pe toţi copiii sub 12 ani, bătrânii peste 70 ani şi mamele cu copii sugari. Toate celelalte elemente să râm de la dispoziţia apărării naţionale. De ce Italia Iii întârzie acţiunea Zurich 10 (A. T. E.) — Ziarele elveţiene se ocupă despre tactica politici şi militară a Italiei. Ele arată că Italia aşteaptă rezultatul ofensivei germane , insă nu ca scopul de a-şi uşura acţiunea militară, ci pentru că Italia socoteşte că victoria categorică a trupelor germane va determina Egiptul şi Turcia să nu intre în conflict, chiar că ostilităţile s-ar extnde în Mediterana Orientală. Italienii cer Malta Roma 10. (C.N.R.)—Comitetul de acţiune pentru insula Malta a ţinut şedinţă specială la Roma şi a manifestat entuziast pentru alipirea Maltei la Italia. Oratorii au arătat că pe vremuri însăşi englezii recunoşteau caracterul italienesc al Maltei. Comitetul a organizat secţii de acţiune in toate oraşele italiana. Discuţii asupra acţiunei guvernului Pierlot Koda 10. (Stelaui). — Curtea supremă din Bruxelles a hotărât că activitatea pe pământ străin al guvernului Pierlot nu este legală. Acţiunea acestui guvern e in contradicţii cu constituţi* Dimpotrivă, hotărârea regelui Leopold, în acord cu statul major şi cu comandamentul suprem al armatei, est* 'Prfect legală, informa javam* * Pentru mărirea fondrilor de ajutoare, pensionarii pro*veniţi din asigurările sociale au hotărât să organizeze o serbare la grădina Salcia. Comitetul societăţii a alcătuit un memoriu cuprinzând doleanţele acestor meşteşuş gări, care va fi Înaintate Casei Centrale a asigurărilor sociale din Bucureşti. COMISIA DE DIPLOMA la Seminarul „Veniamia“ din Iaşi, a fost alcătuită In felul următor: preşedinte prof. univ. preot Cicerone Iordăchescu. Membri: pr. I. Nagoiţă, Haralarsb Munteanu, V. Iaţeviuo şi Miron. înlocuiţi untdelemnul cu grăsimea vegetală „Excelsior“, ce-o găsiţi la toate băcăniile bine aprovizionate. Dacă băcanul Dv. nu e asortat, încercaţi la vecinul său. Sinucidere Azi noapte pe la orele 2, s-a sinucis prin strangulare tânărul Mendel Froim în vârstă de 33 ani, din str. Sf. Constantin 27. Cadavrul a fost transportat la morgă. D. comisar Em. C. Vasiliu care anchetează cazul, a stabilit că sinucigașul suferea de nervi. Froim era absolvent al școalei comerciale superioare. Sâmbătă, 8 iunie crt., s-a ţinut la Casa de Asigurări Sociale, ultima şedinţă a Comisiunii Interimare dizolvate. In numele , Casei a vorbit Dl. Arhire, mulţumind pentru colaborare. In numele foştilor consilieri au răspuns d-nii Th. Gheorghiu şi ing. Bărbulescu. Consiliul de Administraţie cou numit, se va constitui în cursul săptămânii viitoare. ORA 12 Relaţii normale ruso-italiene Moscova 10 (Tass)—D. Ros .o ambasadorul italiei la Moscova, a părăsit Roma plecad spre capitala U. R. S. S. D. Gore kin ambasadorul Rusiei la Roma, a plecat spre capitala Italiei. Ambii ambasadori vor intra imediat în funcţiune. Acord ruso-japonez Moscova 10 (Tass). In urma convorbirilor între d. Molotov şi Togo ambasadorul japonez, s'a ajuns la un acord lezat de recunoaşterea mutuală a intereselor sovieto-mongole şi japono-mandoiuriene, pentru precizarea rontierei în regiunea care dusese la conflictul de anul trecut. Această chesiune era piedica raporturilor normale ruso-japoneze. \r Evacuarea copiilor din Londra Londra 10 (deuter)—Evacuarea copiilor din şcolile londoneze, va începe la 13 iunie. Vor fi evacuaţi 120.000 copii. Ultimul comunicat francez Paris 10 (Havas).—Eri trebuia să fie ziua decisivă după socoteala comandamentului german. Dar după 48 ore da sforţări formidabile, germanii s-au lovit de rezistenţa îndârjită a francezilor. Ei au deslănţuit în Champagne un atac cu 40 divizii. La vest de Rethel până la Argonne luptele sunt deosebit de crâncene. Inamicul n'a reuşit decât să-şi stabilească două capete de pod peste Aisne unde apa este mică din cauza secetei. Pentru prima oară inamicul a lansat paraşutişti în număr mare, dar ei sunt încercuiţi. Singurul punct delicat este înaintarea unităţilor blindate pe cursul interior al Senei, până la Rouen. Dar aceste unităţi nu au contact cu elementele de infanterie. Trupele noastre au reuşit să oprească coloana blindată şi chiar au trecut la contra-atac. General de corp de armaţi la gradul de general de armată Ilasievici Constantin. Generali de divizie la gradul de general de corp de armată : Ţenescu Florea, Ciupercă Nicolae ; Argeşeanu Gheorghe ; Iacobovici Iosif Ilieşu Ioan, Bengliu Ioan ; Cornicioiu Grigore. Generali de brigadă la gradul de general de divizie : Popescu E. Gheorghe; Gheorghiu N. Dumitriu ; Carlapci loan ; Gheorghieş N. Alexandru ; Georgescu Grigore ; Coroamă Dumitru ; Dragalina laşul a ridicat Imn da Slavă, pentru M. S. Râgâie Amnistierea infracţiunilor la legea rechiziţiilor M. S. Regele a semnat un nou decret-lege prin care sunt amvestiate faptele săvârşite de către toţi cei chemaţi sub arme sau cari au îndeplinit un serviciu in armată după 1 Martie 1939, fapte constituind infracţiuni la legea asupra rechiziţiilor. Nu sunt amnestiate infracţiunile privitoare la abuzul de putere sau la rechiziţiile iă* ■sute de persoane fără calitate, ta Asemene® se amnestiază o Serie de < MiW* politice. ■MII ■■■■■!'OKaMaMHBgHgBPK Centrele de bacalaureat Ministerul Ed. Naţionale a fixat următoarele centre de bacalaureat la Iaşi: Liceul Naţional^elevii Liceului Naţional şilăeţi Făltiţeni. Liceul Internat — elevii Liceului Internat şi elevii Liceului Militar. Lceul de Aplicaţie — elevii tbc. aplicaţie, particulari băeţi, fie, Notre Dame de Sioa şi fete liceul M. Cogălniceanu. Lecul Oiea Doamna—elevele Liceului Oltea Doamna şi Ottpdox. D-zeu. I Cei 10 ani da la Restauraţie, iţi fost aniversat la Iaşi Iuni v. .Jizieaionama şi entuziastă atmosfera, in cadrul unui Ta-Dum ce a avut loc la Cancala Mitropolitană în prezenţa reprezentanţilor tuturor autorităţilor civile şi militare in fronte cu d-nii Resident Regal Traian Ionaşcu, generali D. Popescu, C. Iosescu—primarul municipiului —col. C, Grip prefectul judeţului, av. M. Borcea—prim ajutor de primar, prof. Tiberiu Crudu comandantul străjeriei din Ţinutul Prut, col. Turculeţ Comandantul Gărzii Naţionale, parlamentarii,magistraţii, etc. Slujba religioasă a fost săvârşită de I. P. S. S. Mitropolitul Irineu, da împreună cu Un sobor de preoţi in frunte cu părintele protopop Gh. Niculea. După terminarea Te-Deutaului, reprezentanţii autorităţilor au trecut in revistă trupa, gărzile F. R. N. şi străjerii ce se aflau aliniaţi in curtea Catedralei. După aceasta, s'au ţinut cuvinte de slavă pentru M. S. Regele, Carol al il-lea. Primul l-a ţinut... »M d. general D. Popescu... »,care adresându-se armatei a spUs« Camarazi, Mpe-9etimul dela Mitropolie şi parada niltară.— Cuvântările rostite. Se împlinesc azi 10 ani de când a Început domnia M. S. Regelui, plină de roade pentru ţara şi poporul românesc, n'afost zi şi prilej in care Regele să nu fie preocupat de propăşirea ţării şi binele neamului. Asta se vede azi, atât inlăuntru cât şi in afara ţârii, şi noi o simţim, mai bine ca oricând, căci vedem oştirea dotată cu tot ce-i trebuie , planând deasupra noastră, grija M. S. Regelui care-şi ocroteşte oştirea, ce constitue chezăşia ţării. Pentru toate acestea, De zeu să-i dea M. S. Regelui, viaţă lungă şi zile glorioase, şi s'o facem strigând cu tot .Idragul și cu tot elanul sufletesc: Sâ trăiască !".