Opinia, iunie 1940 (Anul 37, nr. 9958-9979)

1940-06-11 / nr. 9963

ANDI. XXXVII NO. 9963 1 LEU /MARȚI 11 IUNIE 1943 w*. I UOi rtáP I I»» i t s 11 n*~ llfltettitiipabli«#' Ziar nagniSar cotidian Atelierele tipografice „Opinia*' IAŞI STR. LAPUŞNEANU 37 şi Administraţia IAŞI STR. LA­PUŞNEANU 37 ! Director­­, R. 9HIII18I falle ia lenăiiipă cu mm ment D. prof. Tiberiu Crudu.» ...a vorbit cu mult la Strâjsi­ ! Ziua de azi e închinată Re­gelui, marele nostru străjer, datorită căruia trăim liniştiţi, in larma cruntului măcel din Apus, din pricina căruia sta­tele nu-şi mai pot găsi un În­dreptar. M. S. Regele a ajuns azi să fie făuritor de lozinci naţio­nale, datorită lui, ţara e o grădină fuflorită, o cetate în­tărită şi o uzină perfectă. Regele Carol, a rupt epo­leţii de aur şi decoraţiile şi a Îmbrăcat haina ţăranului nostru, creindu-vă această zâmbitoare uniformă—albă— simbol al păcel, pentru ca toate gândurile voastre să se în­drepte către ţară, lumină şi De aceia lacrima de bucu­rie, pe care o striviţi azi printre gene, să fie diaman­tul pur, prin care Regele nos­tru să privească viitorul nea­mului. Gândul nostru să fie deci sus la Rege şi joa la popor. Să strigăm dar deopotrivă : „Trăiască poporul românesc, t’râiască Regele“. Dl. Rezident Regal... ...prof. Traian Ionaşcu, a ţinut apoi un prea frumos cuvânt de slavă, din partea Ţinutu­­lui Prut (pe care-l vom pu­blica in extenso). kt După terminarea ceremo­niei, a urmat defilarea trupe­lor, gărzilor F. R. N. şi a străjerilor. COSMA DAMIAN uitari­i in pani I Corneliu ; Atanasiu Vasile ; Popescu Teodor; Georgescu P. Petre; Pleniceanu I. loan ; Aldea Aurel ; Racoviţă Mi­hail, Iliescu V. Traian, Vâr­­tejeanu Eugeniu, Raşcu loan, Avramescu Gheorghe, Popes­­cu St. loan, Nicolescu D Constantin, Theodorescu Paul, Mitrănescu Fiorea, Negulescu loan, Dăscălescu Nicolae, Po*­pescu Cristache, Leoveanu M. Emanoil, Pantazi Constantin, Petrovan I. Dumitru, Deme*» trescu S. loan, Negrei Vasile, Dobre M. Gheorghe, ©seni© episcopale Mâine incep la Bucureşti a­­legerile episcopilor de Huşi şi Timişoara şi a mitropolitului de Cernăuţi. Alegerile vor dura până joi. 1. P. S. S. Mitropolitul Iri­­neu a plecat ori la Bucureşti pentru a participa la alegeri, in fruntea delegaţiei Adunărei Eparhiale a Moldovei şi Su­cevei, formată din: părintele prof. Valeriu Iordachescu, pă­rintele protopop Gh. Niculea (din partea clerului), iar din partea mirenilor, d-nii Consi­der Regal Victor Iamandi, pr­of. I. Petrovici, Leap Mre­­jeru-Neamţ şi Const. Sturze- Ba­ia. inmormîntarea lui I. Cernătescu Biserica Sf. Teodoru, era prea puţin încăpătoare, pen­tru a cuprinde toată lumea, venită pentru a conduce la locul da veci rămăşiţele pă­mânteşti al regretatului V. Cernătescu avocat şi fost sub­director al Creditului urban. Prohodul a fost oficiat de un sobor de preoţi, în frunte cu Părintele profesor Petro­­vanu, parohul bisericei, care a rostit o predică impresio­­nantă. Cu o adâncă emoţiune a vorbit apoi d. N. Gheorgra, directorul general al Creditu­lui urban. In cuvinte adânc mişcătoare, a omagiat memo­ria defunctului, care aproape patru decenii a activat la Cre­­ditul urban, desfăşurând o ac­tivitate demnă de toată lauda. Şi toată lumea a urmat ca­rul funebru acoperit de co­roane şi flori. DAN In^prixm&tâviJni­x Următorii membri ai F&­­cultăţei de Medicină au fost decoraţi : D. prof. dr. Ştefan Nicolau a fost decorat cu Gt«eaua Ro­mâniei in grad de comandor. D. prof. dr. Vladimír Bu­­ţureanu, decorat cu Steaua României in grad da ofiţer. D-nii: dr. Bart, şi docent dr. Camner decoraţi cu steaua României in grad de cavaler.­­ D. prof. C. Balmuş de la facultatea de litere, a fost de­corat cu steaua României in grad de cavaler. Luptele în Franţa continuă cu o îndârjire nemapome­­nită. Germanii atacă cu 4000 unităţi blindate şi cu 100 di­vizii, ceia ce face peste două milioane de oameni. Ei au îna­intat pe tot frontul, de la malul mării până la Montmedy. Insă înaintarea merge în ritm încet deoarece francezii opun o rezistenţă aprigă. Când germanii reuşesc să pătrundă în­­tr'un punct, comandamentul francez­­retrage imediat toată linia frontului, spre a evita manevrele de încercuire. Cea mai sensibilă înaintare au realizat-o germanii la grupa dreaptă unde au ajuns la Rouen pe fluviul Sena. Flota g­rmană de război a atacat și scufundat In Ma­rea Nordului un vas englez purtător de avioane, şi alte vase britanice. Proporţia formidabilă a luptelor în Franţa Paris 10 (Rador) — Cel mai puternic atac german s'a dat ori in sectorul Champagne. ori după amiază noi mai menţineam rezistenţă în această regiune. In regiunea Soissons urmează o serie de atacuri ş contraatacuri extrem de crâncene. Aviaţia germană a atacat masiv legătura de cale ferată şi căile de comunicaţie din regiunea Pontoise. Evacuarea populaţiei din Paris Paris 10. (Havas) — Ziarele subliniază înverşunarea şi întinderea formidabilă a bătăliei. Ele nu ascund îngrijorarea ce se domneşte în public şi în cercurile conducătoare. Parisul capătă din ce in ce mai mult înfăţişarea da război. Evacuarea populaţiei şi a unor instituţii, continuă. Paris 10. (Havas). — Ca măsură de precauţiune, toate şcolile primare din Paris au fost închise. Guvernul a anim­­ţat familiile să evacueze copiii până la 14 ani, in mod obli­gatoriu. Germanii au ajuns la R©usn pe Sau© Paris 10. (Havas) — Inamicul şi-a extins frontul de atac până în Argonne. Unităţi blindate inamice au pătruns în periferia Rouen şi la Pont de L'arche unde zădarnic au încercat să treacă fluviul Sena. Intre Montdidier şi Noyon inam cui a fost mult mai puţin pătrunzător ca în ajun. Prizonierii mărturi­sesc că pierderile germanilor sunt considerabile. La sud de râul Aisne lângă Soissons germanii au aruncat în luptă noui divizii blindate. In Cham­pagne am oprit net un mare atac inamic. Consiliu de miniştrii la Paris Paris 10 (Havas).—Aseară s'a ţinut la Eliseu un con­siliu de miniştri prezidat de d. Albert Lebrun preşedintele republicei. S'a examinat situaţia militară şi diplomatică. — Consiliul de miniştri se întruneşte astăzi din nou* Cunoscuta poştă română d.ra Elena Văcarescu a fost primită intr o lungă audienţă de preşedintele Lebrun« MUHI SPKI ZlM Germaniei cu petrol New-York 10 (Reuter)—Z­arele publică articole ale unor specialişti In problemele de petrol. Distrugerea depozitelor de benzină şi de ulei mineral din Germania, de către a­­viaţia engleză, este i­n actul vulnerabil al Germaniei. Ger­mania are un deficit de 4 milioane jumătate tone. Aprovizionarea din Rusia este grea, deoarece Rusia consumă majoritatea producţiei proprie. Lipsurile Germaniei Par putea fi înlocuite decât dacă Rusia i-ar furniza 29 mi­­ioane tone de petrol pe an. Discuţiile din parla­­sterilui englez ( Zurich 10. (A.T.E) Se afla din Londra că d. Churchill Pa împotrivit la cererea unui deputat de a se discuta resp­ponzabilitatea politică a d-lui Chamberlain. D. Churchill a arecizat că timpurile sunt nepotrivite pentru asemenea dis­­cuţii. Parlamentul trebue să se ocupe de apărarea naţională ti nu de chestii politice. In Camera Comunelor se va discuta mâne exclusiv problema apărării insulelor britanicei Egiptul urmăreşte evenimentele Zurich. 10 (A. T. E.} — Primul ministru al Egiptului d. Ui Maher Paşa, a­ declarat că în fa­ţa unei schimbări a titlului internaţional, parlamentul egiptean va fi chemat ă se pronunţe. De acelea sesiun­ea Camergi a fost prelun­­ita pa termen lungi . Apa Trotuşului şi-a schim­bat albia între Comăneşti şi gaiea Uzului, rapind linia fe­rată şi paralizînd circulaţia spre Moineşti. Linia Crasna- Munteni a fost redata circula­ţiei.3 ilt.Sferina ing. Ionescu cu fiul Réné, Maria Sculari şi Dr. A. Scutaru, Didina şi Alexandru Coroi, Virginia , Emil Cihodaru, Elena Ţari­canu şi familiile Cihodaru, Coroi, Ciolan, Alexandrescu, Pas­cu, Hulubei, Popescu, cu adâncă durere aduc la cunoş­tinţă încetarea din viaţă a prea scumpei şi bunei lor mană, bunică, mătuşă şi soră SHARAKDA V. GIHODARU decedată în ziua de 8 iunie a.c. înmormântarea va avea loc mâine Marţi 11 Iunie ora 16 la Cimitir­­l Gazata, unde ser află depus corpul defunctei. Adânc îndurerata familie anunţă trecerea la cele veş­nice a scumpului lor Isidor C. Repciuc controlor vamal î. r., de 71 ani decedat după o grea suferinţă in ziua de 9 Iunie et­c. Ce­remonia funebră va avea loc mâine Marţi, 11 Iunie a. c, ora 15:30 la biserica Cimi­tirului Eternitatea, unde se află depus corpul neînsufleţit. Se propune evacuarea populaţiei civile din Anglia Zurich 10 (A. T. E).—Ziarul englez „Sunday Dispact" in ultimul său număr propune ca guvernul să ia măsuri ur­­genta pentru evacuarea populaţiei civile din Aglia. Anume, populaţia să fie transportată în Canada, Australia şi în alte dominioane. Evacuarea să privească pe toţi c­opiii sub 12 ani, bătrânii peste 70 ani şi mamele cu copii sugari. Toate ce­­lelalte elemente să râm de la dispoziţia apărării naţionale. De ce Italia Iii întârzie acţiunea Zurich 10 (A. T. E.) — Ziarele elveţiene se ocupă despre tactica politici şi militară a Italiei. Ele arată că Italia aşteaptă rezultatul ofensivei germane , insă nu ca scopul de a-şi uşura acţiunea militară, ci pentru că Ita­lia socoteşte că victoria categorică a trupelor germane va determina Egiptul şi Turcia să nu intre în conflict, chiar­­ că ostilităţile s-ar ex­tnde în Mediterana Orien­tală. Italienii cer Malta Roma 10. (C.N.R.)—Comitetul de acţiune pentru insula Malta a ţinut şedinţă specială la Roma şi a manifestat en­tuziast pentru alipirea Maltei la Italia. Oratorii au arătat că pe vremuri însăşi englezii recunoşteau caracterul italienesc al Maltei. Comitetul a organizat secţii de acţiune in toate oraşele italiana. Discuţii asupra acţiunei guvernului Pierlot Kod­a 10. (Stelaui). — Curtea supremă din Bruxelles a hotărât că activitatea pe pământ străin al guvernului Pierlot nu este legală. Acţiunea acestui guvern e in contradicţii cu constituţi* Dimpotrivă, hotărârea regelui Leopold, în acord cu statul major şi cu comandamentul suprem al armatei, est* 'Prfect legală, informa javam* * Pentru mărirea fondrilor de ajutoare, pensionarii pro*­veniţi din asigurările sociale au hotărât să organizeze o serbare la grădina Salcia. Comitetul societăţii a alcă­tuit un memoriu cuprinzând doleanţele acestor meşteşuş gări, care va fi Înaintate Ca­­sei Centrale a asigurărilor so­­ciale din Bucureşti.­­ CO­MISIA DE DIPLOMA la Seminarul „Veniamia“ din Iaşi, a fost alcătuită In felul următor: preşedinte prof. univ. preot Cicerone Iordăchescu. Membri: pr. I. Nagoiţă, Ha­­ralarsb Munteanu, V. Iaţeviuo şi Miron.­­ înlocuiţi untdelemnul cu grăsimea vegetală „Excelsior“, ce-o găsiţi la toate băcăniile bine aprovizionate. Dacă bă­­canul Dv. nu e asortat, încer­­caţi la vecinul său. Sinucidere Azi noapte pe la orele 2, s-a sinucis prin strangulare tânărul Mendel Froim în vârstă de 33 ani, din str. Sf. Cons­tantin 27. Cadavrul a fost transportat la morgă. D. comisar Em. C. Vasiliu care anchetează cazul, a sta­bilit că sinucigașul suferea de nervi. Froim era absolvent al școalei comerciale superioare.­­ Sâmbătă, 8 iunie crt., s-a ţinut la Casa de Asigurări Sociale, ultima şedinţă a Co­­misiunii Interimare dizolvate. In numele , Casei a vorbit Dl. Arhire, mulţumind pentru colaborare. In numele foştilor consilieri au răspuns d-nii Th. Gheorghiu şi ing. Bărbu­­lescu. Consiliul de Administraţie cou numit, se va constitui în cursul săptămânii viitoare. ORA 12 Relaţii normale ruso-italiene Moscova 10 (Tass)—D. Ros .o ambasadorul italiei la Moscova, a părăsit Roma plec­ad spre capitala U. R. S. S. D. Gore kin ambasadorul Rusiei la Roma, a plecat spre capitala Italiei. Ambii ambasadori vor intra imediat în funcţiune. Acord ruso-japonez Moscova 10 (Tass). In urma convorbirilor între d. Molotov şi Togo ambasadorul japonez, s'a ajuns la un acord le­zat de recunoaşterea mutuală a intereselor so­­vieto-mongole şi japono-mandoiuriene, pentru precizarea rontierei în regiunea care dusese la conflictul de anul trecut. Această ches­iune era piedica raporturilor nor­male ruso-japoneze. \r Evacuarea copiilor din Londra Londra 10 (deuter)—Evacuarea copiilor din şcolile lon­­doneze, va începe la 13 iunie. Vor fi evacuaţi 120.000 copii. Ultimul comunicat francez Paris 10 (Havas).—Eri trebuia să fie ziua decisivă după socoteala comandamentului german. Dar după 48 ore da sforţări formidabile, germanii s-au lovit de rezistenţa îndâr­­jită a francezilor. Ei au deslănţuit în Champagne un atac cu 40 divizii. La vest de Rethel până la Argonne luptele sunt deosebit de crâncene. Inamicul n'a reuşit decât să-şi stabilească două capete de pod peste Aisne unde apa este mică din cauza secetei. Pentru prima oară inamicul a lansat paraşutişti în nu­­măr mare, dar ei sunt încercuiţi. Singurul punct delicat este înaintarea unităţilor blin­date pe cursul interior al Senei, până la Rouen. Dar aceste unităţi nu au contact cu elementele de in­­fanterie. Trupele noastre au reuşit să oprească coloana blin­dată şi chiar au trecut la contra-atac. General de corp de armaţi la gradul de general de armată Ilasievici Constantin. Generali de divizie la gra­­dul de­­ general de­ corp de armată : Ţenescu Florea, Ciu­percă Nicolae ; Argeşeanu Gheorghe ; Iacobovici Iosif Ilieşu Ioan, Bengliu Ioan ; Cornicioiu Grigore. Generali de brigadă la gra­dul de general de divizie : Popescu E. Gheorghe; Gheor­­ghiu N. Dumitriu ; Carlapci loan ; Gheorghieş N. Alexan­dru ; Georgescu Grigore ; Co­­roamă Dumitru ; Dragalina laşul a ridicat Imn da Slavă, pentru M. S. Râgâie Amnistierea infracţiunilor la legea rechiziţiilor M. S. Regele a semnat un nou decret-lege prin care sunt a­m­vest­ia­te faptele săvârşite de către toţi cei chemaţi sub arme sau cari au îndeplinit un serviciu in armată după 1 Martie 1939, fapte constituind infracţiuni la legea asupra re­­chiziţiilor. Nu sunt amnestiate infrac­ţiunile privitoare la abuzul de putere sau la rechiziţiile iă* ■sute de persoane fără calitate, ta Asemene® se amnestiază o Serie de < MiW* politice. ■MII ■■■■■!'OKaMaMHBgHgBPK Centrele de bacalaureat Ministerul Ed. Naţionale a fixat următoarele centre de bacalaureat la Iaşi: Liceul Naţional^elevii Li­ceului Naţional şi­lăeţi Fălti­­ţeni. Liceul Inter­nat — elevii Li­­ceului Internat şi elevii Liceu­­lui Militar. Lceul de Aplicaţie — elevii tbc. aplicaţie, particulari băeţi, fie, Notre Dame de Sioa şi fete liceul M. Cogălniceanu. L­ecul Oiea Doamna—ele­­vele Liceului Oltea Doamna şi Ottpdox. D-zeu. I Cei 10 ani da la Restauraţie, iţi fost aniversat la Iaşi Iu­ni v. .Jizieaionama şi entuzi­astă atm­osfera, in cadrul unui Ta-D­um ce a avut loc la Canc­ala Mitropolitană în prezenţa reprezentanţilor tu­turor autorităţilor civile şi mi­litare in fronte cu d-nii Re­sident Regal Traian Ionaşcu, generali D. Popescu, C. Io­­sescu—­primarul municipiului —col. C, Grip prefectul ju­deţului, av. M. Borcea—prim ajutor de primar, prof. Tiberiu Crudu comandantul străjeriei din Ţinutul Prut, col. Turcu­­leţ Comandantul Gărzii Naţio­nale, parlamentarii,­­magistra­ţii, etc. Slujba religioasă a fost să­vârşită de I. P. S. S. Mitro­politul Irineu, da împreună cu Un sobor de preoţi in frunte cu părintele protopop Gh. Niculea. După terminarea Te-Deu­­taului, reprezentanţii autori­tăţilor au trecut in revistă trupa, gărzile F. R. N. şi străjerii ce se aflau aliniaţi in curtea Catedralei. După aceasta, s'au ţinut cu­vinte de slavă pentru M. S. Regele, Carol al il-lea. Primul l-a ţinut... »M d. general D. Popescu... »,care adresându-se arma­tei a spUs« Camarazi, Mpe-9etimul dela Mitropolie şi parada nil­tară.— Cuvântările rostite. Se împlinesc azi 10 ani de când a Început domnia M. S. Regelui, plină de roade pen­tru ţara şi poporul românesc, n'a­­fost zi şi prilej in care Regele să nu fie preocupat de propăşirea ţării şi binele nea­mului. Asta se vede azi, atât in­­lăuntru cât şi in afara ţârii, şi noi o simţim, mai bine ca oricând, căci vedem oştirea dotată cu tot ce-i trebuie , planând de­asupra noastră, grija M. S. Regelui care-şi o­­croteşte oştirea, ce constitue chezăşia ţării. Pentru toate acestea, De zeu să-i dea M. S. Regelui, viaţă lungă şi zile glorioase, şi s'o facem strigând cu tot .Idragul și cu tot elanul sufletesc: Sâ trăiască !".

Next