Opinia, iunie 1947 (Anul 39, nr. 212-235)
1947-06-10 / nr. 218
ARIUL XXXIX fee 'm2 Pagini 3000 Lei ABONAM|p£i i i *•»• i : ; 3it»m \ Întreprinderi, autorităţi pe 3 lunof Atelierele tipografice IAŞI, STRADA LAPUŞNEANU Nr. 37 J^arţi IO luni« 1947 — ————— riT m ii um imr:n—monmi i.Redacţia şi AdmiiBtetrafia •IASI, STR. LAPUSNEANU Nr. 37 ITu.i-QAKH. Redacţia. • . Administrația Serv. de noapte, Nr. * 2042 * 20818111» POPULAR COT 8OI AN O irertor ft. R. CHIUIAI» Din originalităţile ieşene... Ziarele am relatat că în Bucureşti s’a înmulţit peste măsură numărul cerşetorilor şi vagabonzilor. O razie poliţienească întreprinzi decorând, a dus la ac reatarea a peste două mii de oamenifără căpătâi, care au fost trimişi la urmă. Asemenea năvală de vagabonzi «avem, din ieri» care, în laşul nostru. Şi-au făcut totuşi apariţia şi aici, elemente fără ocupaţie, venite din mediul rural. Necăjiţi şi flămânzi, împulneau în zdrenţe, aceşti oameni îşi primbla mizeria pe siliţi, scormonesc în gură pat şi privesc cu jind în ogrăzile oamenilor. insa un lucru cu desăvârşire nepotrivit este că aceste fiinţe chinuite îşi tac culcuş stabil printre tainele oraşului. Se adipostesc în resturile vreunui gang, sub o frântură de boltă, sub o platformă de cerdac, sau în gârliciul utrui beci părăsit, fi Instalaţi în acest fel pritfjiv» oamenii se fac co *56fi, îşi expun zdrenţele pe cărămizi, aşează pirostrii pe putregaiuri aprinse Şi'îşi ^pregătesc biată fierf: ’ ă^xotidiană, din cine ştie ** *« de alimente, trecătorii privesc miraţi î.î oaspeţii aceştia ai rniweior , dar mai ciudat este că organele poliţieneşti privesc « ele, cu ochi, indiferent spectacolul ce se «fer«, şi trec mai departe! . Am măritcâteva zile robote ala unei şatre într’o dărâmătură din plin centru. O singură dată un gardian poliţienesc a avut curiozitatea profesională să se apropie şi să ceară lămuriri. Oamenii au prezintat nişte hârtii zoioase, stabi- Itodu-şi astfel „identitatea“. Poliţistul a răsfoit hârtiile, şî-a făcut convingerea că sunt „în regulă“ şi s’a declarat mulţumit. Bietul poliţist nu s’a gândit nici o clipă că nişte hârtii de identitate pot fi aranjate pe diverse căi; şi mai cu seamă nu s’a gândit că o hârtie de Identitate, chiar în perfectă regulă, nu dă nimănui dreptul să-şi aleagă locuinţă sub cerul liber, în mijlocul unui oraş, ca într’o pustie mai de câmp sau într’o pădure oarecare. Utfiuioară, când şatre de ţigani vizitat, periodic oraşul, ele îşi aşezau sălaşul în afara târgului, şi numai cu aprobarea prealabiă a poliţiei. Astăzi constatăm, cu legitimă surprindere, că o lume vagabondă se ins** îalează în ruine, în centrul târgului, sub privirea indiferentă a organelor poliţieneşti. S’a vorbit de o lipsă e mânii de lucru la muncile agricole şi la diversele îndeletniciri orăşeneşti. Ar fi potrivit, prin urmare, ca oamenii aceştia fără ocupaţie să fie plasaţi la muncă prin grija autorităţii, sau să fie înapoiaţi la locurile de unde nu a venit. In orice caz nu poate fi îngăduit ca un oraş să fie confundat cu o poală de pădure unde călătorii de drum lung fac popasuri şi îşi improvizează gospodării pitoreşti, sub cerul liber. E destul de degradat bietul Iaşi, ca să i se mai adauge asemenea originalitate pe care nici chiar un sat — bine gospodărit — n’ar accepta p. REN. dri dimineaţă a avut loc la grădina „Pomul Verde“ o importantă adunare a comercianţilor ieşeni înscrişi in U.S.I.G. întruniţi pentru a discuta nevoile ce-i frământă şi totodată, a-şi arăta doleanţele în faţa autorităţilor locale reprezentate prin d-nii: deputat Virgil Ionescu, inspector financiar Finţescu, inspector comercial Mironescu, prim chestor Bădică, ajutor de primar Paluga şi Macarie, administrator financiar Petra, Vasile Avram preşedintele Camerei de Comerţ, d-l Condrea directorul Oficiului Economic Judeţean, Lemneanu secretarul Camerei de Comerţ, precum şi reprezentanţii Partidului Comunist şi Naţional Popular prin d-nii Chitic şi inspector Triandaf. Doleanţele camerelanfilor Din partea U.S.C.-ului au vorbit d-nii: Iosif David, Braunstein, Weissman, Oizer, S. Loebel şi Waldman care au arătat situaţia grea a comercianţilor ieşeni a căror venituri sunt mult reduse din cauza slabei puteri de cumpărare a populaţiei acestei regiuni lovite crunt de război şi de secetă, fapt ce a dus chiar la sărăcirea unei părţi din negustorimea ieşană, la consecinţă, negustorii cer: 1) O amnistie fiscală şi economică pentru a da posibilitate comercianţilor de a intra în legalitate. 2) Degrevări de impozite pentru negustorii ieşeni. 3) Cote de mărfuri celor înscrişi în U. S. I. C. Totodată negustorimea ieşană îşi ia angajamentul de a strânge rândurile în jurul U. S. I. C.ului şi sprijinind Oficiile industriale să muncească cot la cot cu celelalte clase sociale la refacerea ţării. D-nul dv. Beno Marcus dă o serie de detalii technice între care aminteşte negustorilor că termenul de recalculare a preţurilor încetează la 10 iunie şi că cei ca sa vor prezenta registrele îa impunere, vor plăti impozi- Situaţia comercianţilor ieşeni — Doleanţe şî propuneri. Cuvântul autorităţilor şi al partidelor politice — mwm VIEI' SCUMPE... Se ştie câ Organizaţia Naţiunilor Unite a instituit o comisie de anchetă pentru sereetatea situaţiei din Pakitim , indicarea unei so- luţii practice. O parte a comisiei a şi arans la Ierusalim, iar cealalul parte va pleca din New-York la 10 iunie. Drumul din Antetra până în Palestina e şi tabuti cu avioanele. ?! S’au produs însă în Statele- Unite, în ultima vreme, câteva accidente grave de aviaţie. Şi deaceia, membrii comisiei de anchetă s’au gândit... să-şi asigure familiile, pentru eventualitatea unor accidente tragice. Asigurările s’au contractat la sume ispititoare, anume: căte de miliarde lei de perioană pentru diplomaţi şi tăieri miliarde lei pentru peisonalul tehnic. Urmând ritmul scumpitei inerale, s-au scumpit şi vieneţilor,, le programul de lucru pe luna iunie 1947 al serviciilor exterioare ale Ministerului de Finanţe, se prevede, printre altele, înfiinţarea echipelor de control în târguri, pieţe alimentare şi controlul circulaţiei mărfurilor. Se vor face concomitent şi verificări de fond la firme. Echipele vor lucra după un program înainte stabilit, care va fi redactat de administratorul financiar şi pe care 11 va ţine permanent In evidenţă. Deasemenea, itinerariul va fi stabilit tot de administratorul financiar. In legătură cu ţinerea registrelor şomer. c î a S o Temeiul operaţiunilor de impunere le-au format mai întotdeauna registrele comerciale, unde se trec obişnuit transacţiunile întreprinderilor comerciale şi industriale. Ministerul de finanţe a ţinut să scutească unele întreprinderi mai modeste de această obligaţiune de a ţine registre comerciale şi anume întreprinderile impuse de la 1 Aprilie crt. la un venit anual între lot 50 milioane, meseriaşii de orice fel şi comercianţii din comunele rurale, dacă sunt impuşi până la 10 milioane lei anual. Prin modificarea plafoanelor de impunere, întreprinderile, meseriaşii şi comercianţii care au registrele, Se vor mai ţine In regulă pana la finele anului curent. Termenele de 15 iunie şi 1 Iulie pentru plata restaaţilor fiscale nu vor mai fi prelungite. După această dată ele se vor plăti înzecite Se ştie că contribuabilii care datorează impozite directe și indirecte stabilite pe cale de impunere sau debitor, devenite exigibile înainte de data de 1 Aprilie 1947 vor datora după acea dată și vor fi urmăriţi pentru înzecitul sumelor corespunzătoare. Din cuprinsul textului legal respectiv, rezultă că sunt vizate toate debitele din contribuţiunî directe, fie pe cale de contravenţie In măsura In care se referâ la venituri impozabile realizate înainte de daa de 1 Aprilie 1947. Termenul de 15 Iunie nu este susceptibil fie prelungire şi nu va fi prelungit. Regimul cossîraţiewţî- Ser pe exerciţiul trecut descoperite acum Sunt dispensaţi de majorarea impozitului cei care vor declara din proprie iniţiativă şi înainte e începerea cercetărilor şi vor achita drepturile fiscale sustrase, împreună cu majorările legale până la data de 1 iulie 1947. Prin urmare orice contravenţie, constatată după data de î Mai 1947 dă loc la aplicarea impozitului şi amenzii majorată de 15 ori. evaxiomiştîler fiscali In mod excepţional sunt dispensaţi de majorarea impozitului şi amenzii de 15 ori contribuabilii care se vor autodenunţa Înainte de Începerea cercetărilor fiscului şi care vor achita drepturile fiscale sustrase până la 1 Iulie 1947. * Potrivit dispoziţiunilor superioare, procesele verbale de contravenţie 1% cifra de afaceri până la 25 milioanvor fi aprobate de administratorii financiari. Ştiri fiscale Echipe de control fiscale In târguri și piste alimentare Corul apicultorului Am deosebita bucurie să comunic agricultorilor din oraşul şi judeţul Iaşi, cit şi publicului ce se interesează de stadiul apiculturei din regiunea noastră, că Onor Societatea Centrală de Apicultură din România,—persoană juridică,—prin încheerea Comitetului său Central, din şedinţa din 15 Mai a. c. a recunoscut iniţiativa noastră, In acest domeniu şi a confirmat drept filială a sa, pe tânăra noastră societate. In adresa de recunoaştere, nu se mai comunică diferite lucruri interesante, care vor fi aduse în cunoştinţa membrilor Societăţii, în şedinţa care va avea loc la sediul Societăţii din str. Ralet nr. 4, (—localul Direcţiei Silvice—), pe ziua de Duminică 8 Mai a. c, orele 10. La această şedinţă, sunt rugaţi să ia parte un număr cât mai mare de stupari, atât din oraş cât şi din judeţ. E de dorit să participe toţi stuparii, aceasta fiind în interesul lor în primul rând. Nu cred lipsit de w*-**~.z să accentuez asu»^ voiului pa care-1 a»* ne îndeplinit această ramură de producţie, care, în momentul de faţă, în ţara noastră, se află la un stadiu cu mult inferior acelui în care se găsea înaintea ultimului război. Ca aceia, este de datoria tuturor stuparilor să depună cel mai mare interes pentru această mişcare, care urmăreşte ridicarea apiculturei in ţara noastră, contribuind, în felul acesta şi la ridicarea standardului de viaţă a tuturor locuitorilor acestei ţări. Este adevărat că datorită evenimentelor din ultimii ani şi apicultura a avut de suferit, dar nu trebue uitat că această ocupaţie, la trecut, aducea venituri frumoase celor care o practicau, iar restul populaţiei avea la îndemână, din abundenţă, un produs alimentar de prim ordin. Tot în legătură cu apicultura, îmi iau angajamentul ca, de la aceiaşi tribună, voiu avea plăcerea să ţiu la curent, pe toţi acei care se interesează de mersul apiculturei cu toate noutăţile ce f se vor produce în acest domeniu. P. ANDREESCU Preşed. Soc. de Apicultura din România Filiala Iași tui majorat cu za suta. Cuvântul suferiticilor D. Vasile Avram, preşedintele Camerei de Comerţ, a declarat că deşi sunt prevăzute credite doar pentru industrii, D-sa va cere la centru ca să se ţină seama de situaţia specială a Iaşului şi să se acorde credite şi comercianţilor din această localitate. D. inspector comercial Mironescu a declarat că odată cu Oficiile Industriale, repartiţia mărfurilor se va face cu totul altfel, dându-se fiecărui comerciant, mărfuri în raport cu impozitul ce-l plăteşte. D. Triandaf declară că P. N. P.-ul este alături de comercianţi. Vorbind despre legea oficiilor industriale, D-sa a declarat că ea înseamnă întroducerea ştiinţei şi raţiunei, acolo unde domnea haosul şi dezordinea. Au mai vorbit d. Virgil Ionescu deputat de Iaşi, şi D. Chitic secretarul judeţean al P. C. R.-ului, care după ce a făcut un tablou al situaţiei politice şi economice internaţionale arătând cum trusturile încearcă să subjuge popoarele diferitelor ţări, cum ar fi: Grecia, Turcia, Palestina, Spania, Italia,, Franţa, etc, a trecut la situaţia din România unde şi aici au încercat, folosindu-le de cea mai josnică armă : înfometarea, să subjuge poporul român. D. Chitic a dat aici ca exemplu boicotul trusturilor transporturilor care au împiedicat să vie la timp în ţară alimentele cumpărate de noi la străinătate. Trecând la situaţia locală, d-sa a spus ca in timp ce unele doleanţe ale negustorilor sunt juste, suntşi negustori care neponeiesc această branşă. E de datoria U.S.C.-ului să ia măsuri de curăţenie în propria casă. In încheiere Reprezentantul P.C.R. ureă că tuturor comercianţilor cinstiţi spor la muncă la cadrul legiuirilor statului, D. logef David preşedintele US.I.C-ului închide şedinţa la care a luat parte un mare număr de comercianţi. G. PROBLEMA impunerilor Totdeauna impunerile au constituit o problemă. Mai ales astăzi. Lucrările Încă n’au început efectiv, sunt abia în pregătire şi în aşteptarea desfăşurărei, masa contribuabililor se frâmântă. Scepticismul cu care contribuabilii au primit în genere măsurile de simplificare anunţate de fisc a fost justificat. Formele folosite de fisc au fost totdeauna complicate şi aveau scopul să strângă pe contribuabil într-o adevărată reţea din care să nu-şi poată sustrage reaua credinţă. Dacă excesul de formalităţi se justifică în teorie prin grija scrupuloasă a fiscului de a nu provoca pierderi în averea publică, în lumea contribuabililor există dimpotrivă, părerea că e mai practic chiar pentru stat un sistem de impuneri simplu și mai cu seamă expeditiv. Iată insă că o simplificare s’a realizat. Până acum impunerile erau fixate după cifrele arătate de contribuabil în registre sau după declaraţiile sale privitor la felulul de a trăi, de a cheltui. Dar paperuseria birocratică îlscală săvârşeşte în prezent o minuţioasă şi savantă operă de disecţie, cu fişele furnizorilor, tablouri comparative, care 0glindesc activitatea întreprinderilor pe anul respectiv. Că . _ aceste formalităţi cer ^ şi | de ^ ^ — Disputa fisc-contribuatoil cheltuială, aceasta însârtdan fireşte importanţă pentru fisc,, când ei urmăreşte ca impozitele să fie juste, adecvau situaţiei şi mai ales să corespundă posibilităţilor la plată ale contribuabililor. Oricât de juste par să fie metodele şi criteriile miorităţilor fiscale, totuşi se pare că în masa contribuabilii nu se schimbă părerea ci, fiscul neglijează aspectul cel mai important al problemei condiţiile conjuncturale în cause mişcă viaţa economică, htr’adevâr poate că sunt mulţ acei, pe care cheltuielile # obligaţiile ie depăşesc.4* ceasta n’ar fi c justificări însă pentru acea fauna dt speculanţi, care în dosul fi#* mei au stocat mărfuri, a cir ror provenienţă n’ar putea f justificată cu acte oficiale p care printr’un anumit concust de împrejurări au circulat „«• negru“, fără a mai cunoașb formalitatea acelor fișe nkfurnizor. Dar impunerile trebue si fie juste! O cere statui^ n cere contribuabilii. E tocind motivul pentru care trebue ni se pornească dela început la un teren serios, solid. Dar, pentru respectarea acestor condiţii, sinceritatea şi burata simţ trebue să fie respectată'-^ deopotrivă atât de fisc cal .. Rolul avocatului ,î Avocatul este un interpret al faptelor şi legilor. Complicitatea vieţi sociale moderne, desăvârşirea civilizaţiei tehnice şi mai ales vicisitudinile vieţii sociale şi politice au contribuit la formarea unui model de avocat care trebue să aibă întinse cunoştinţe speciale de tehnică, o cultură generală şi o spiritualitate morală care să-i asigure la nevoe posibilitatea unor manifestări eroice. Avocatul este un purtător de cuvânt; el culege impresiunile tuturor conflictelor şi în mod necesar devine un spirit critic, un exponent oarecum natural al opiniei publice şi prezenţa lui se impune în toate sectoarele manifestărilor sociale şi politice. Cu atât mai mult astăzi, când se dă lupta pentru înlăturarea exceselor individualiste făcând din 00 în ce mai mult loc, criteriului de«** îndreptăţeşte autoritatea intervenţiuni directe cu scopul de a asigura drepturi « satisfacţii marilor mulţi» din câmpul muncii. * * Şi în acest nou aspect «n vieţii sociale, avocatul n, un rol covârşitor» misiuna sa aflându-se în centrul tuturor intereselor, preocupăriilor şi confruntărilor. Este adevărat că aceti tip profesional este In ru«r do definire, tot aşa cum»• e mai puţin adevărat efe daptarea la aceste noi cos'diţiuni constitue o mars grw tate ptr. mulţi din cei vesfci. Un comisar, un reprezentatutf al ordinei din stat, a Iacei* cat sau a luat mită o suusi considerabilă. Desigur nu e singurul , nici nu e poate ultimul ciiv a luat sau va lua mită. Dar un lucru este sigurei ceeace a făcut el te resfâog» într'un mod negativ asupra mulţimilor de funcţionari p* de o parte , pe de altă paris, jigneşte sentimentul de ?«P* voită legitimă a marilor mulţini în lupta pentru stabilirea unei vieţi echitabile ştl. civilizate. Un comisar mituit şi nepedepsit cu severitate înseamnă un îndemn pentru toţi ceilalţi. Şi atunci de ce atâta e siguinţă în apărarea lor? Unde e spiritul critic a! avocatului ? Unde sunt manifestări eroice ale celor ce trebuie să fie interpreţi opiniei publice ? Dacă pledoarie se numeşte o cantitate de argumente scoase din tot felul de sofisticări sau artificii a căror scop e să camufleze adevărul este evident că acei avocaţi trăesc departe de înţelesul clasic al profeeiei de avocat. Deaceia focoasele pledoarii a doi sau trei avocaţi din Baroul laşi au produs o neplăcută surpriză In opinii publică. Justitia fuadamontosn rfc*pora in est. SOC JUDICIARE Comerciant din Iaşi trimis în factacată pentru sbux de încredere Cu rechizitoriul Parchetului, Vasile Ciocan din Iaşi Str. Lăpuşneanu No. 4, proprietarul unui restaurant şi debit de băuturi spirtoase, fi fost trimis în judecată pentru abuz de încredere, în luna Decembrie 1940 i s-au încredinţat de către dl. Vasile Ionescu din Iaşi str. Tănăsescu No. 7 mai multe obiecte de veselă şi mobilier pentru amenajarea localului ce tocmai îl deschidea împreună cu d-na Constantinescu Elena din Iaşi str. Florilor nr. 11. Prezentându-se de câteva ori să-şi ridice aceste obiecte s’a refuzat cererea pe motiv că nu« maî are şi că au fost vândute. A pătruns In casă cu cheia păgubaşului Parchetul Trib. Iaşi a fost sezizat de un furt comis In condiţiuni mai puţin obişnuite. E vorba de individul Vasile Boian din com. Cârjoaia care a pândit câteva zile pe numita Elena Boian, din acelaș sat si a observat că obişnuia ia pună cheia dela uşa de intrare in casă sub streaşină. In una din zile, pe lipsa reclamantei, a luat cheia si pătrunzând în casa a furat mai multe obiecte. S'a deschis rechizitoriu de trimitere la redocsi.2 pentru fortealilie of rsss