Opinia, iunie 1947 (Anul 39, nr. 212-235)

1947-06-10 / nr. 218

ARIUL XXXIX fee 'm2 Pagini 3000 Lei ABONAM|p£i i i *•»• i : ; 3it»m \ Întreprinderi, autorităţi pe 3 lunof Atelierele tipografice IAŞI, STRADA LAPUŞNEANU Nr. 37 J^arţi IO luni« 1947 — ————— riT­ m ii um imr:n—monmi i.­Redacţia şi Adm­­iiBtetrafia •IASI, STR. LAPUSNEANU Nr. 37 ITu.i-QAKH. Redacţia. • . Administrația Serv. de noapte, Nr. * 2042 * 20818­­111» POPULAR COT 8­OI AN O irertor ft. R. CHIUIAI» Din originalităţile­ ­ ieşene... Ziarele am relatat că în Bucureşti s’a înmulţit peste măsură numărul cerşetori­lor şi vagabonzilor. O ra­zie poliţienească întreprin­zi decorând, a dus la ac rea­tarea a peste două mii de oameni­­fără căpătâi, care au fost trimişi la urmă. Asemenea năvală de va­gabonzi «­avem, din ieri» care, în laşul nostru. Şi-au făcut totuşi apariţia şi aici, elemente fără ocupaţie, ve­nite din mediul rural. Necăjiţi şi flămânzi, împ­u­ln­eau­ în zdrenţe, aceşti oameni îşi primbla mizeria pe siliţi, scormonesc în gu­­ră pat şi privesc cu jind în ogrăzile oamenilor. insa un lucru cu desă­vârşire nepotrivit este că aceste fiinţe chinuite îşi tac culcuş stabil printre tainele oraşului. Se adipos­­tesc în resturile vre­unui gang, sub o frântură de boltă, sub o platformă de cerdac, sau în gârliciul u­tr­ui beci părăsit, fi Instalaţi în acest fel pri­­tfjiv» oamenii se fac co *56fi, îşi expun zdrenţele pe cărămizi, aşează piro­strii pe putregaiuri aprinse Şi'îşi ^pregătesc biată fier­­f: ’ ă^xotidiană, din cine ştie ** *« de alimente, trecătorii privesc miraţi î.î oaspeţii aceştia ai rni­­weior , dar mai ciudat este că organele poliţieneşti pri­vesc «­ ele, cu ochi, indife­rent spectacolul ce­­ se «fer«,­­ şi trec mai departe! . Am mărit­­câteva zile robote ala unei şatre într’o dărâmătură din plin centru. O singură dată un gardian poliţienesc a avut curiozi­tatea profesională să se a­­propie şi să ceară lămuriri. Oamenii au prezintat nişte hârtii zoioase, stabi- Itodu-şi astfel „identitatea“. Poliţistul a răsfoit hârtiile, şî-a făcut convingerea că sunt „în regulă“ şi s’a dec­larat mulţumit. Bietul poliţist nu s’a gân­dit nici o clipă că nişte hârtii de identitate pot fi aranjate pe diverse căi; şi mai cu seamă nu s’a gân­dit că o hârtie de Identi­tate, chiar în perfectă re­gulă, nu dă nimănui drep­tul să-şi aleagă locuinţă sub cerul liber, în mijlocul unui oraş, ca într’o pus­­tie mai de câmp sau într’o pădure oarecare. Utfiuioară, când şatre de ţigani vizit­at, periodic ora­şul, ele îşi aşezau sălaşul în afara târgului, şi numai cu aprobarea prealabiă a poliţiei. Astăzi constatăm, cu legitimă surprindere, că o lume vagabondă se ins** îalează în ruine, în centrul târgului, sub privirea indi­ferentă a organelor poliţie­neşti. S’a vorbit de o lipsă e mânii de lucru la muncile agricole şi la diversele în­deletniciri orăşeneşti. Ar fi potrivit, prin urmare, ca oamenii aceştia fără ocu­paţie să fie plasaţi la mun­că prin grija autorităţii, sau să fie înapoiaţi la lo­curile de unde nu a venit. In orice caz nu poate fi îngăduit ca un oraş să fie confundat cu o poală de pădure unde călătorii de drum lung fac popasuri şi îşi improvizează gospodării pitoreşti, sub cerul liber. E destul de degradat bietul Iaşi, ca să i se mai adauge asemenea origina­litate pe care nici chiar un sat — bine gospodărit — n’ar accepta p. REN. dri dimineaţă a avut loc la grădina „Pomul Verde“ o importantă adunare a co­mercianţilor ieşeni înscrişi in U.S.I.G. întruniţi pentru a discuta nevoile ce-i fră­mântă şi totodată, a-şi arăta doleanţele în faţa autorită­ţilor locale reprezentate prin d-nii: deputat Virgil Ionescu, inspector financiar Finţesc­u, inspector comercial Miro­­nescu, prim chestor Bădică, ajutor de primar Paluga şi Macarie, administrator finan­ciar Petra, Vasile Avram preşedintele Camerei de Co­merţ, d-l Condrea directorul Oficiului Economic Judeţean, Lemneanu secretarul Came­rei de Comerţ, precum şi re­prezentanţii Partidului Co­munist şi Naţional Popular prin d-nii Chitic şi inspec­tor Triandaf. Doleanţele cam­er­­elanfilor Din partea U.S­.C.-ului au vorbit d-nii: Iosif David, Braunstein, Weissman, Oizer, S. Loebel şi Waldman care au arătat situaţia grea a comercianţilor ieşeni a căror venituri sunt mult reduse din cauza slabei puteri de cumpărare a populaţiei a­­cestei regiuni lovite crunt de război şi de secetă, fapt ce a dus chiar la sărăcirea unei părţi din negustorimea ieşană, la­ consecinţă, negus­torii cer: 1) O amnistie fiscală şi economică pentru a da po­sibilitate comercianţilor de a intra în legalitate. 2) Degrevări de impozite pentru negustorii ieşeni. 3) Cote de mărfuri celor înscrişi în U. S. I. C. Toto­dată negustorimea ieşană îşi ia angajamentul de a strânge rândurile în jurul U. S. I. C.­­ului şi sprijinind Oficiile in­dustriale să muncească cot la cot cu celelalte clase so­ciale la refacerea ţării. D-nul dv. Beno Marcus dă o serie de detalii technice între care aminteşte negus­torilor că termenul de recal­culare a preţurilor încetează la 10 iunie şi că cei ca sa vor prezenta registrele îa impunere, vor plăti im­pozi- Situaţia comercianţilor ieşeni — Doleanţe şî propuneri. Cuvântul autorităţilor şi al partidelor politice — mwm VIEI' SCUMPE... Se ştie câ Organizaţia Na­ţiunilor Unite a instituit o comisie de anchetă pentru sere­etatea situaţiei din Pa­­kitim­ , indicarea unei so- luţii practice. O parte a comisiei a şi a­­rans la Ierusalim, iar cea­­lalul parte va pleca din New-York la 10 iunie. Drumul din Antet­ra până în Palestina e şi tabu­ti cu avioanele. ?! S’au produs însă în Statele- Unite, în ultima vreme, câteva accidente grave de aviaţie. Şi deaceia, membrii comisiei de anchetă s’au­ gândit... să-şi asigure familiile, pentru even­­­tualitatea unor accidente tra­gice. Asigurările s’au contractat la sume ispititoare, anume: căte de miliarde lei de per­­ioană pentru diplomaţi şi tăie­ri miliarde lei pentru peisonalul tehnic. Urmând ritmul scumpitei i­­ne­rale, s-au scumpit şi vie­neţilor,, le programul de lucru pe luna iunie 1947 al serviciilor exterioare ale Ministerului de Finanţe, se prevede, printre altele, înfiinţarea echipelor de control în târguri, pie­ţe alimentare şi controlul circu­laţiei mărfurilor. Se vor face concomitent şi verificări de fond la firme. Echipele vor lucra după un program înainte stabilit, care va fi redactat de admi­nistratorul financiar şi pe care 11 va ţine permanent In evidenţă. Deasemenea, itine­­rariul va fi stabilit tot de administratorul financiar. In legătură cu ţinerea registrelor şomer. c î a S o Temeiul operaţiunilor de impunere le-au format mai întotdeauna registrele comer­ciale, unde se trec obişnuit transacţiunile întreprinderilor comerciale şi industriale. Ministerul de finanţe a ţinut să scutească unele în­treprinderi mai modeste de această obligaţiune de a ţine registre comerciale şi anume întreprinderile impuse de la 1 Aprilie crt. la un venit anual între lot 50 milioane, mese­riaşii de orice fel şi comer­cianţii din comunele rurale, dacă sunt impuşi până la 10 milioane lei anual. Prin modificarea plafoane­lor de impunere, întreprin­derile, meseriaşii şi comer­cianţii care au registrele, Se vor mai ţine In regulă pana la finele anului curent. Termenele de 15 iu­­nie şi 1 Iulie pentru plata re­staaţilor fis­cale nu vor mai fi prelungite. După această dată ele se vor plăti înzecite Se ştie că contribuabilii care datorează impozite di­recte și indirecte stabilite pe cale de impunere sau debi­tor, devenite exigibile înainte de data de 1 Aprilie 1947 vor datora după acea dată și vor fi urmăriţi pentru înzeci­­tul sumelor corespunzătoare. Din cuprinsul textului le­gal respectiv, rezultă că sunt vizate toate debitele din con­tribu­ţiunî directe, fie pe cale de contravenţie In măsura In care se referâ la venituri im­pozabile realizate înainte de da­a de 1 Aprilie 1947. Termenul de 15 Iunie nu este susceptibil fie prelungire şi nu va fi prelungit. Regimul cossîraţiewţî- Ser pe exerciţiul tre­cut descoperite acum Sunt dispensaţi de majo­­rarea impozitului cei care vor declara din proprie iniţiativă şi înainte e începerea cercetărilor şi vor achita drepturile fiscale sus­trase, împreună cu majorările legale până la data de 1 iulie 1947. Prin urmare orice contra­­venţie, constatată după data de î Mai 1947 dă loc la apli­carea impozitului şi amenzii majorată de 15 ori. eva­xiomiştîler fiscali In mod excepţional sunt dispensaţi de majorarea im­pozitului şi amenzii de 15 ori contribuabilii care se vor autodenunţa Înainte de În­ceperea cercetărilor fiscului şi care vor achita drepturile fiscale sustrase până la 1 Iulie 1947. * Potrivit dispoziţiunilor su­­perioare, procesele verbale de contravenţie 1% cifra de afaceri până la 25 m­ilioan­­vor fi aprobate de adminis­tratorii financiari. Ştiri fiscale Echipe de control fiscale In târguri și piste alimentare Corul apicultorului Am deosebita bucurie să comunic agricultorilor din oraşul şi judeţul Iaşi, cit şi publicului ce se interesează de stadiul apiculturei din regiunea noastră, că Onor Societatea Centrală de Api­­cultură din România,—per­soană juridică,—prin închee­­rea Comitetului său Central, din şedinţa din 15 Mai a. c. a recunoscut iniţiativa noas­tră, In acest domeniu şi a confirmat drept filială a sa, pe tânăra noastră societate. In adresa de recunoaştere, nu se mai comunică diferite lucruri interesante, care vor fi aduse în cunoştinţa mem­brilor Societăţii, în şedinţa care va avea loc la sediul Societăţii din str. Ralet nr. 4, (—localul Direcţiei Silvi­ce—), pe ziua de Duminică 8 Mai a. c, orele 10. La această şedinţă, sunt rugaţi să ia parte un număr cât mai mare de stupari, a­­tât din oraş cât şi din judeţ. E de dorit să participe toţi stuparii, aceasta fiind în in­teresul lor în primul rând. Nu cred lipsit de w*-**~.z să accentuez asu»^ voiului pa care-1 a»* ne îndeplinit această ramură de producţie, care, în momentul de faţă,­ în ţara noastră, se află la un stadiu cu mult inferior acelui în care se găsea îna­intea ultimului război. Ca aceia, este de datoria tuturor stuparilor să depună cel mai mare interes pentru această mişcare, care urmă­reşte ridicarea apiculturei in ţara noastră, contribuind, în felul acesta şi la ridicarea standardului de viaţă a tutu­ror locuitorilor acestei ţări. Este adevărat că datorită evenimentelor din ultimii ani şi apicultura a avut de su­ferit, dar nu trebue uitat că această ocupaţie, la trecut, aducea venituri frumoase ce­lor care o practicau, iar restul populaţiei avea la îndemână, din abundenţă, un produs a­­limentar de prim ordin. Tot în legătură cu api­cultura, îmi iau angaja­mentul ca, de la aceiaşi tri­bună, voiu avea plăcerea să ţiu la curent, pe toţi acei care se interesează de mer­sul apiculturei cu toate nou­­tăţile ce f se vor produce în acest domeniu. P. ANDREESCU Preşed. Soc. de Apicultura din România Filiala Iași tui majorat cu za suta. Cuvântul suferiticilor D. Vasi­le Avram, preşe­dintele Camerei de Comerţ, a declarat că deşi sunt pre­văzute credite doar pentru industrii, D-sa va cere la centru ca să se ţină seama de situaţia specială a Iaşului şi să se acorde credite şi co­mercianţilor din această lo­calitate. D. inspector comercial Mi­­ronescu a declarat că odată cu Oficiile Industriale, re­partiţia mărfurilor se va face cu totul altfel, dându-se fie­cărui comerciant, mărfuri în raport cu impozitul ce-l plă­teşte. D. Triandaf declară că P. N. P.-ul este alături de co­mercianţi. Vorbind despre legea oficiilor industriale, D-sa a declarat că ea în­seamnă întroducerea ştiinţei şi raţiunei, acolo unde dom­nea haosul şi dezordinea. Au mai vorbit d. Virgil Ionescu deputat de Iaşi, şi D. Chitic secretarul judeţean al P. C. R.-ului, care după ce a făcut un tablou al si­tuaţiei politice şi economice internaţionale arătând cum trusturile încearcă să sub­juge popoarele diferitelor ţări, cum ar fi:­ Grecia, Turcia, Palestina, Spania, Italia,, Franţa, etc, a trecut la si­tuaţia din România unde şi aici au încercat, folosindu-le de cea mai josnică armă : înfometarea, să subjuge po­porul român. D. Chitic a dat aici ca exemplu boicotul trus­turilor transporturilor care au împiedicat să vie la timp în ţară alimentele cumpă­rate de noi la străinătate. Trecând la situaţia locală, d-sa a spus ca in timp ce unele doleanţe ale negusto­rilor sunt juste, sunt­­şi ne­­gustori care neponeiesc a­­ceastă branşă. E de datoria U.S­­.C.-ului să ia măsuri de curăţenie în propria casă. In încheiere Reprezentan­tul P.C.R. ureă că tuturor co­mercianţilor cinstiţi spor la muncă la cadrul legiuirilor statului, D. logef David preşedintele US.I.C-ului închide şedinţa la care a luat parte un mare număr de comercianţi. G. PROBLEMA impunerilor Totdeauna impunerile au constituit o problemă. Mai ales astăzi. Lucrările Încă n’au început efectiv, sunt abia în pregătire şi în aşteptarea desfăşurărei, masa contribu­abililor se frâmântă. Scepti­cismul cu care contribuabilii au primit în genere măsurile de simplificare anunţate de fisc a fost justificat. Formele folosite de fisc au fost tot­deauna complicate şi aveau scopul să strângă pe contri­buabil într-o adevărată reţea din care să nu-şi poată sus­trage reaua credinţă. Dacă excesul de formali­tăţi se justifică în teorie prin grija scrupuloasă a fiscului de a nu provoca pierderi în averea publică, în lum­ea con­tribuabililor există dimpotrivă, părerea că e mai practic chiar pentru stat un sistem de impu­neri simplu și mai cu seamă expeditiv. Iată insă că o simplificare s’a realizat. Până acum im­punerile erau fixate după ci­frele arătate de contribuabil în registre sau după declara­ţiile sale privitor la felul­­ul de a trăi, de a cheltui. Dar paperuseria birocratică îlscală săvârşeşte în prezent o minu­ţioasă şi savantă operă de disecţie, cu fişele furnizorilor, tablouri comparative, care 0­­glindesc activitatea întreprin­derilor pe anul respectiv. Că . _ aceste form­a­lităţi cer ^ şi | de ^ ^ — Disputa fisc-contribuatoil cheltuială, aceasta însârtdan fireşte importanţă pentru fisc,, când ei urmăreşte ca impo­zitele să fie juste, adecvau situaţiei şi mai ales să co­respundă posibilităţilor la plată ale contribuabililor. Oricât de juste par să fie metodele şi criteriile miori­­tăţilor fiscale, totuşi se pare că în masa contribuabilii­ nu se schimbă părerea ci, fiscul neglijează aspectul cel mai important al problem­ei condiţiile conjuncturale în cau­se mişcă viaţa economică, h­­tr’adevâr poate că sunt mulţ acei, pe care cheltuielile # obligaţiile ie depăşesc.4* ceasta n’ar fi c justificări însă pentru acea fauna dt speculanţi, care în dosul fi#* mei au stocat mărfuri, a cir ror provenienţă n’ar putea f justificată cu acte oficiale p care printr’un anumit concust de împrejurări au circulat „«• negru“, fără a mai cunoașb formalitatea acelor fișe nk­­furnizor. Dar impunerile trebue si fie juste! O cere statui^ n cere contribuabilii. E tocind motivul pentru care trebue ni ­se pornească dela început la un teren serios, solid. Dar, pentru respectarea acestor condiţii, sinceritatea şi burata simţ trebue să fie respectată'-^ deopotrivă atât de fisc cal .. Rolul avocatului ,î Avocatul este un inter­pret al faptelor şi legilor. Complicitatea vieţi sociale moderne, desăvârşirea civi­lizaţiei tehnice şi mai ales vicisitudinile vieţii sociale şi politice au contribuit la for­marea unui model de avocat care trebue să aibă întinse cunoştinţe speciale de teh­nică, o cultură generală şi o spiritualitate morală care să-i asigure la nevoe posibi­litatea unor manifestări e­­roice. Avocatul este un purtător de cuvânt; el culege impre­­siunile tuturor conflictelor şi în mod necesar devine un spirit critic, un exponent oarecum natural al opiniei publice şi prezenţa lui se im­pune în toate sectoarele ma­nifestărilor sociale şi poli­tice. Cu atât mai mult astăzi, când se dă lupta pentru în­lăturarea exceselor indivi­dualiste făcând din 00 în ce mai mult loc, criteriului d­e«** îndreptăţeşte autoritate­a intervenţiuni directe cu sco­pul de a asigura drepturi « satisfacţii marilor mulţi» din câmpul muncii. * * Şi în acest­ nou aspect «n­ vieţii sociale, avocatul n, un rol covârşitor» misiuna sa aflându-se în centrul tu­turor intereselor, preocupării­­lor şi confruntărilor. Este adevărat că aceti tip profesional este In ru«r do definire, tot aşa cum­­»• e mai puţin adevărat efe daptarea la aceste noi cos'­diţiuni constitue o mars grw tate ptr. mulţi din cei vesfci. Un comisar, un reprezentatutf al ordinei din stat, a Iacei* cat sau a luat mită o suusi considerabilă. Desigur nu e singurul , nici nu e poate ultimul ci­iv a luat sau va lua mită. Dar un lucru este sigurei ceeace a făcut el te resfâog» într'un mod negativ asupra mulţimilor de funcţionari p* de o parte , pe de altă paris, jigneşte sentimentul de ?«P* voită legitimă a marilor mul­­ţini în lupta pentru stabi­lirea unei vieţi echitabile ştl. civilizate. Un comisar mituit şi nepedepsit cu severitate înseamnă un îndemn pentru toţi ceilalţi. Şi atunci de ce atâta e si­­guinţă în apărarea lor? Unde e spiritul critic a! avocatului ? Unde sunt mani­festă­r­­i­ eroice ale celor ce trebuie să fie interpreţi opiniei pu­blice ? Dacă pledoarie se numeş­­te o cantitate de argumente scoase din tot felul de sofis­ticări sau artificii a căror scop e să camufleze adevărul este evident că acei avo­caţi trăesc departe de înţe­­lesul clasic al profeeiei de avocat. Deaceia focoasele pledoa­rii a doi sau trei avocaţi din Baroul laşi au produs o neplăcută surpriză In opinii publică. Justitia fuadamontosn rfc*­pora in est. SO­C JUDICIARE Comerciant din Iaşi trimis în factacată pentru sbux de încredere Cu rechizitoriul Parchetu­lui, Vasile Ciocan din Iaşi Str. Lăpuşneanu No. 4, pro­prietarul unui restaurant şi debit de băuturi spirtoase, fi fost trimis în judecată pen­tru abuz de încredere, în luna Decembrie 1940 i s-au încredinţat de către dl. Vasile Ionescu din Iaşi str. Tănăsescu No. 7 mai multe obiecte de veselă şi mobilier pentru amenajarea localului ce tocmai îl deschidea îm­preună cu d-na Constanti­­nescu Elena din Iaşi str. Florilor nr. 11. Prezentându-se de câteva ori să-şi ridice aceste obiecte s’a refuzat cererea pe motiv că nu­­« maî are şi că au fost vândute. A pătruns In casă cu cheia păgubaşului Parchetul Trib. Iaşi a fost sezizat de un furt comis In condiţiuni mai puţin obiş­nuite. E vorba de individul Va­sile Boian din com. Câr­­joaia care a pândit câteva zile pe numita Elena Boian, din acelaș sat si a observat că obişnuia ia pună cheia dela uşa de intrare in casă sub streaşină. In una din zile, pe lipsa reclamantei, a luat cheia si pătrunzând în casa a furat mai multe obiecte. S'a deschis rechizitoriu de trimitere la redocsi.2 pentru fort­ealilie of­ rsss

Next