Opinia, octombrie 1947 (Anul 39, nr. 315-341)

1947-10-14 / nr. 326

AWL XXXfgUp. 326 XBOKAMeNTei » H i ; ; i i Bum i;; 3tiW0Clerj,atiiwisâ|i pe 11H *$ AlpoMel# fiptfga«iic^ *A$i STftADA 1 UPUSNEANU Kr. 3? \ BIBLIOTECA I UNIVERS!!A i S J - ■ 4 Pagini 5 Lai ZIAR POPULAR COT B DS ÄÜ ^irssioir C *» >j^Jri»y<tCu'.'v»CaiftW ..^-.:.'*:«»Mg.-...jit *EKKOT..*Minia#i Vs^vsSlOBBaEwSratHB DL MANIU și masacrele dela Iași Cumplita §i sttiisfijoasa af«mă a iHiasacreior de Ia­pt»* ® a dispărui dela or­­'Mima xllel, pentrucft pro­­«sesuî funcft nu s’a judecat, «ar făptașii n'au primit ■ă#8»c|iMeea cuvenită. Cludăiissiiii© instrucţiei •judiciare fi formalismele procedurale af,»si extins alungul anilor $1 tot cu ?** «ff®. amânat împlinirea justiţiei. . Dar fiindcă marea dramă din 1941 a rămas Sa­­rdi­­zilei* aud lipsit de in­­teres Să reamintim cum a prhtit — atunci­­d. Mania ©ala da sânge de pe stră­­*«• laşului, dela Stânca tesovanu, d®fa Sculeni şi 4® aiurea. ț»«pâ săvârşirea mas*« &r*lor, şeful ţărănist a tri* tfesls mareşalului Antonescu „feriul din oWsBiiftele dumi­­tfcsSe memorii. Şi lata, eu­­»*■1 eu cuvânt, avut m spus s sSvonuri tot mai persis­tente vorbesc despre ma­­♦sacra «ăvărşite asupra populaţiei minoritare, în »pecia! evreeşti, din Mol* bSov­a» Ele nu sunt verifl­­c«9te, 1.. «iîoiiţ© cazurîie de refe3- Mmu© sau de trădare na­­%ffOEtaltt trebuesc, pe Soc î 'iii €®a mul mt*r® 4& £♦£»-«" *&**■&' pedepsite, ■ .»Măsurile legale care sunt luate pentru & preîn­­tâmpîna repetarea unor s astfel de acţiuni criminal®, sunt feine venite55.­ Punct. I Aşa­dar, câţiva­­energu­meni au fost puşi prin co­­paci să sloboade focuri de «Rfevolvere» cum ştiu toţi ie­şenii. Pe baza acestei pro­vocări premeditate, s’a în­ceput masacrarea evreilor, în locuinţe şi pe străzi. Oraşul era presărat de ca­davre» nu văzut tuturor. Şi toate acestea erau pentru «t. Maniu simple zvonuri, ba încă neverifi­­cate. Avea dumnealui Ia Iaş! destui partizani care să-l informeze. Insă d. Ma- Hiu a preferat să rămâe în faza „zvonurilor®. Şi cu toate că ere vorba de „zvonuri“, d. Maniu se grăbeşte sa afirme că mă­surile luate (adică asasi­natele dela poliţie, trenul fantomă etc.) sunt bine ve­nite. Pe deasupra, mai cere ea act*i® de rebeliune gse tră­dare să fie pedepsite „fie loc fi cu cea mai mare as­prime“ — adică uciderea fără judecată. Tocmai ceia ce *»a înscenat şi s’a făcut la laşi, In acord cu vede­rile steiul Maniu. Şi ceia ce gărzile maniste au săvâr­şit In Ardeal cu trei ani mai târziu, Istă spiritul de legalitate, fala sentimentul moral şi iată democraţia unui şef de partid care a tulburat viaţa publică în numele maselor populare. «cramm ss XHiuia, «aptaşu masacrelor din 1941 îşi vor primi sancţiunea. Dacă purtarea d-lui Ma­nia in "privinţa acestei drame, mi isiitâ în cadrul judiciar, nu va put ă scăpa în schimb de oprobiul o­­pinîeî publice. Sunt lucruri care nu­ se uită şi nu te iartă, R, BfelSaMi O vastă excrocfierie — Numorofi negustori imniscaţi. Cum a fost fraudat statul — în faţa Justiţiei Am relatat la timp In zia, fiii nostru procesul intentat ‘ienar negustori şi unor func­ţionari ceferiştî necinstiţi, Casta au aprovizionat econo- C. P. R. cu pa­rismi , preţuri fantastice şi prin diversa manopera si-au is­­susit diverse sume da im»n!. , Ia cursul săptămânii, a­­.rosta|ii au compărut In fața faetan|ei a 3-a de sabotaj, tora a judecat faptele, Dia cele relatate de in­­tlM­ pați si martori reiese ur­­■fetătoavele ": * " Tu/tpso Gh. din str. Gâr­l­ei 13 care era administra­­orul Econoipatului» a dispus ba să se facă diferite cum­părături dela firme particu­lare, plimitind supraprețuri. Astfel s'a fă­cut o comandă de 2315 kg, brânză dela un­­ejt racare Pa­aghian.­­ Ori ulterior s'a descoperit că acest Palaghian ar fi un ifost brutar a cărui firmă ar­­fi fost radiată din cauza u­­©or manevre necinstite ce putut dovedi în culpa sa, împreună cu Onofrei Ne­­culai. Tudose este învinuit să mărfurile expuse la eco­­smoalat si aveau preţurile a­­figate. Alt inculpat este Truşin- Achi Gh. administratorul of­ficiului de aprovizionare al I­­salariaţilor CFR care aprobă %4® a sa achiziţiona mărfurile fără factură, frustând astfel lAtotaL t lwpîk$\i In această afa* n recr& sunt şi alţi achizitori» samsari şi intermediari prin" tra care maiorul Păstrăvanu din str. Spancioc 14, Leib Ar­ur reprezentantul fabricii „Ultra“ din str. Bărboi 2, Ibnitu Ion din Tg. Copou Iaşi. In şedinţa din 8 oot au fost ascultaţi martorii On­­stantinescu Mih­ee din str. Nicotină 84, Ioan Gheorghiu din str. Nicotină 53 şi Mantu Ionel din str. Abator 18. Judecarea in fond s-a a­mânat pentru data de 16 Octombrie a. c. Metroul din Moscova X *^M*3 «Un ticiHih stat ur»* ur© stațiuaea e! 'd­r?. Lm ÎS Octoai'bri^. v­­.­­ j*r *.«sjrwgz.i«tau;mwim« începe inventarierea întreprinderilor comerciale şi industriale din oraşul Iaşi îîteg«rilîe «3e lairspriniferi sare suat obligate a face luvantariaraa. 'ofmsraa t»irour*60r municipale de inventari^re, cum vor fitucjiuna și mda vor funcţiOim bro. rile, — amtsorlante haSăHrl im^to ie fPriRiairi a mnda Vin.ii .a^a Inlpimil In hi szerat »rsat,general al Prima­riei Municipiului Iaşi comi­sia comunală pentru inven­tarierea întreprinderilor co­mercial® şi industriale Iaşi. Şedinţa s’a ţinut sub pre­şedinţia d-lui secretar gene­ral G. G. Săvescu. Au luat parte d-nii Con­stantin Bâtea, delegatul In­stitutului Central al Statis­ticii din Bucureşti, Căpitan în rezervă Todiţă Constan­tin, delegatul oficiului de control economic loc­al, ingi­ner Sava Kiriacescu, şeful serviciului tehnic al Primă­riei, Iacob Haber, delegatul Camerei de Comerţ şi Con­stantin Stanciu, şeful servi­ciului statistic al Primăriei, îndeplinind funcţiunea de secretar. Înainte de a se trece la luarea de măsuri in vederea acestei inventarieri cerută de Ministerul Industriei şi Co­merţului, d. Bâtea Const., a dat citire dispoziţiunilor le­gale şi a explicat procedeul de lucru al comisiunilor de inventariere ce mm­au a fi stabilite. Deoarece acest© dispoziţii sunt de o importanţă deose­bită, rezumăm mai jos con­diţiile cerute în vederea o­­eeraţiei de inventariere. Comisiunile vor utiliza rimiffTot mutai purtand­i litera „I“ (Inventarierea in­­­treprinderilor industriale și comerciale 1947) va fi com­plectat de următoarele cate­gorii de întreprinderi: 1) t­oate întreprinderile de orice mărime, care produc forţă metric® pentru uz pro­priu şi străin. 2) Toate întreprinderile, de orice mărime, cu instalaţii şi motoare, utilizând energie în produsul de fabricaţie. 3) întreprinderile de orice ramură de activitate care fo­losesc mai mult de 5 persoa­ne (inclusiv patronul, uce­nicii şi membrii de familie care lucrează ln Întreprin­dere). 4) Toate întreprinderile da orice mărim® de tretpsport. 5) Toate întreprinderile care produc articole chimice și farmaceutice, indiferent d­e numărul persoanelor ocu­pate. 6) Toate întreprinderii­, de orice mărime, care lu­crează obiecta de măsurii și precizie, mecanice, optice, electrotehnice şi reparaşi. Sunt supus®­ inventarierii toate aceste întreprinderi, chiar dacă nu activează la data inventarierii, sau nu po­sedă autorizaţie de funcţio­­ nare, , ‘ Al im­ittia ini­mii!«» care poartă ill.r.l. i._ r._ produselor care ce facturea­ză) va fi comp­entată de a­­cei care : 1) Posedă instalaţii de pi­sti 20 FI. P. sau peste 10 per­­soane ocupate. 2) Produc articole chimice şi farmaceutice indiferent de numărul salariaţilor şi pu­terea forţei motivice. 3) Lucrează instrumente de măsură şi de precize: mecanice, optice şi el­ctro­­tehnice, indiferent de numă­rul persoanelor ocupate şi de puterea forţei mot­rice. La ridicarea formularelor se vor primi instrucţiuni a­­supra moduim cum vor tre­bui complectate de la biroul care le distribuie. Formularele vor fi com­plectate intr'urt singur e­­x­mplar de personalul tehnic competent a! întreprinderii şi semnat de persoanele au­­toriza­te. Birourile vor elibera certi­­ficata tip de Înscrierile la inventariere. Certificatele vor face dovada prezentării. Fără ele nu se vor putea obţine autorizaţii de funcţionare, nu CONST. SÂRBU —! Continuare in na?. 5-a)-— Părintele Ionescu Zeci de ani a păstorit la biserica Sfântul Neculai cel Bogat de pe Păcurari, pă­rintele Ionesco.­­ Se spunea astfel acestei ctitorii, pentru că nu depart­e, alături de bal­conul Jokey-Clubului, mai apăreau decorativ bărbi tă­iate şi aranjate de cei mai buni coafori, se surpaseră la începutul acestui veac, zidu­rile Sfântului Neculai cel Sărac, de n’a rămas piatră, pe piatră, după vorba Mân­tuitorului. Bătrânul paroh avea sta­tura unui turn de clopotniţă dala im schit de lemn, gurta reverendă lungă, pânâ’ncăl­­căi, ca să se vadă numai hotforii, pe «sare era gata aă-i acopere şi de praful dru­mului până la Sfântul Mun­te;­­câţiva nasturi descheiaţi jos, cadeau hainei o lărgime in care să'ncapă toată voi­nicia trupului. . Un baston subţire, rotund şi argintat în podul palmei conducea pe păstor prin uli­ţele parohiei, ca să dea, un sfat prietenos unui enoriaş în poartă, ori să primească invitaţia amabila a unei cu­coane la o cafeluţă. Barba-i ce nu albise deplin nici la optzeci de ani, se revărsa pe piept cu o apă liniştită, dea­supra căreia mâna caldă, moaie a cuviosului trecea ca ’aburirea unui zefir spre sală. Aproape de bisericii lui, avea cunoştinţe, pe care le vedea mai des, pe neaştep­tate. Se bucura fiecare de vizita lui, ca de intrarea în casă a unui duh împăciuitor. A aflat Intr’o zi că o prie­­tenă deta a treia casă are o grea amărăciune. Singura ei fată, frumoasă să nu-şi în­treacă înflorirea obrajilor la optsprezece ani nici bujorii şi trandafirii, însoţise fără ştirea ei şi cu acte, pe care numai nebunia dragostei le iscodeşte» la Ofiţerul Stării Civile pe un artist de la Tea­trul Naţional, care făcea şi pictură. „. . . Omul bisericii nu trecu mai în­tăi pe la prietena lui, ci deodată spre odăiţa fuga­rei, din aceiaşi­ curte. Bătu la uşă şi intră, fără a aş­tepta răspuns. — Buna ziua, — Sărut mâna, părinte, **snectuos noua go­spodină, : Pmlul is aseaŞi f&ră ia«­i vita­ţ ie, pe unui din cele două scaune din cameră, ca şi cura i-ar fi obosit repede trupul şi gândul. — Ce faci, Mariţă ? Bine. Fără a aminti tinerei fe­mei de fuga-i omoroasă, de parcă aceasta s’ar fi putut intâmpla oricui şi la orice vârstă, ca un semin minunat al divinităţii, părintele Io­­nescu cercetă mica încăpere şi cu satisfacţia omului, care a scormonit repede în inti­mitatea altuia, vorbi : — Mariţă, dar tu a dai o­­ghial ! — Avem unul de vară. O sa ne facem şi pentru iarnă. — Ei, tu eşti săracă, Ma­ri­ţă. ... — Saracă, părinte, con­veni tânăra soţie, ca să nu strice omului bătrân înşira­­rea gândurilor ca şi unui co­pil aranjarea jucăriilor. cercetând iarăşi camera. IB ?sr# patî* ii uurea cu u» găseşte ce voia, omul bise­­sericii vorbi pe un ton şi mai tânguitor : — Ce spui tu, eşti săracă tare, Mariţă... — Nu sunt chiar aşa sa­racă, so’ra potrivi fugara, care părea că preţueşte comoara iluziilor luată cu ea în pripă de acasă, mai mult decât toate bunurie pământului. Cu o uşoară obidă, părin­tele lonescu Îşi continuă gândirea: — Saracă eşti, copilă... Să n’ai tu dela mâţa un oghial, o perină, un lăicer !... Observând apoi pereţii plini cu tablouri de pictură jilavă încă, întrebă, ducând mâna deasupra ochilor ! — Ce-s aestea ? — Tablouri, de ale lui Nicu. — Şi pentru ce le are ? — Vrea să facă expoziţie. C. SPIRIDONESCU — Continuare în pag. 2-a­­» ■Mărfi 14 ociombrie 1947 Itedacția și Atbîn­flisii'&tw IAȘI, STR. LĂPUȘKEANU Nr. 37 TELEFOANi^j $ sădite fia, Administrația Sarr. de­­noapte. Mr. i.jo»­aiMt . 2068 Problema preţurilor Interesul întregii opinii lirice„ precum şi toată atenţia forurilor conducătoare rămâ­ne — după cum se vede — îndreptată asupra problemei pre­ţurilor. Dacă de la început credinţa umană a fost că leul st­abi­li­­­a­t este una din monetele cele mai consolidate sub ra­portul tehnic al acoperirii aur ac costă realitate, a tăcut noate să nu slăbească incre­­deren generată, in faţa tutu» tot conspiraţiilor de convu­­zii n­oi, şi profitori care nu se poate locat’za cu uşurinţă în faţa de fetişi dor care pro­voacă cu voie sau ţâră voe, teamă şi furbu­ă”’­'. Să reCuuuaSu Că pttfttr* im remete dificultăți ale tri. comvu'ui stabilizării, cum a ost lipsa numerarului inițiat fr/rm achiziționări de măr­­fu' fr­ttft» »*.v­­iMii» 4® tran­spu ui iaei/V‘*irt jttx r*0 unul preț aproap& ndtcafie benzină doved't prea prohibitiv pen­­tm transportul atUohiebH, iar toate acestea comod­ate cu menţinerea unor taxe şi res­tricţioni în colectarea şi cir­culaţia mărfurilor, care a fost la început tot atâtea piedici in calea unui bune aprovizio­nări; accentuarea decalajului între preţul produselor ţără­neşti pe deo parte şi preţul unicatelor de monotroft cum şi al celorlalte articole nece­sare gospodOetft ţărăneşti, ryr, rl, st, 14 fff'SÎ rectificate la timpul sau, mi dat to nu t prilejul, incorigibi­lilor colb! ai pieţei Interne, care stăteau la pândă, sa-si croiască un drum dela care ne-am triton Cu atâtea efor­turi­ * Pericolul pt care-L prezinte îndrăzneala şi cupiditatea acestora ne îndeamnă să stă­­ruim asupra efortului pe care trebue să-l depună farurile răspunzătoare, ajutate hist* de întreaga populaţie conşti­enta a ţarii, pentru apărare* poziţiei pe care am câştigat, prin opera &labt/fză‘r'!. Trecând peste dts^urajareM gieatât/tot ce trebus să ^ te maiint&mpinăm, vom constate că n avem nici un motiv reaU de Îngrijorare, atât timp °« a vria in spatele nostru o pro rfttstie, care să îndestuleze -«; *** osință nevoite popota-FFot ’ . . ,, N avem nta un tinuv ran de îngrijorare, dacă ne gân­dim la hotă­rirea cimisiei mi­nisteriale de redresări ca cheltnelîri publice să fia­­te întregime acoperite prin vs­ titluri bugetare. Dacă Intradevar visierie şi-a putut (mâine să nu mm recurgă la operaţiuni de tre­zorerie petiim a face faţă er­­nor vidări pecuniare momen­tane, este în afară de orfert, îndoială că această măsurii, consecvent aplicată, va izgo­ni în mod radical și fără po­­stli­citate de apel, specino­­miia tini monetare în forma rn clasică și bi­da'â. T/»/»tu jetiin si tot efortet SA VEL DAVICU " —(Continuare în pag. 2-a). lUPTA SIUDENTIMil BUiGgAU^ ftA'aJwsS. G. L. Lupta tu­denţilor bulgari, pentru o Uniune Naţio­n­ă, a început încă din anul 1928. Sib forma asociaţiilor a­­cademice, studen­ţii democraţi duc­eau o ac­ţiune culturală şi pedagogica în car­tea regi­mului obscurantist, o­re dom­nea in Universitate. La 1930, s’a format ilegal B/­N.S.S„ ca uniune a tu­turor studenţilor democraţi, Iară distincţie de opinii pol 1­tice, având doar ţel comun, lupta contra fascismului, care se năştea in Universitate. In 1931, la 16 Decembrie, studenţi, ca o singură fiinţă s‘au ridicat In co­tra sânge­rosului profesor T­ecov, pe care l-au izgonit din Uni­versitate. Abia după 9 Septembrie 1944, studenţii au putut sa se gândească la alcătuirea unei Uniuni populare a studenţimii cu existenţă legală. Dar până sâ ajungă la ..t cătuirra ei, studenţii au avut mult de suferit şi nici­odată nu-şi pot uita colegii eroi* căzuţi în lupta contra fascha­mului. Lia­na Dimitrov, M»fe­nce­, Emil Stercherd­ot'is,­hî, Vina Per­va, Tvestan Spasov, Vasil Vodentciavschi,­ Annas Marcov, Anuşca Dragh­eva, Vărbi­ti Ghincev, Todor Stat­­cov şi alţi mulţi studenţi care au pr­imit botezul luptei Abia in adele de 27, 28 şi 29 iunie 1945 la Sofia, dele­gaţi, aparţinând tuturor or­­ganizaţiilor politice, pedago­gice, culturale, cooperatiste. ..portive, au fondat organiza­­ţia Naţională a stu­deniţilor bulgari (O. S. N. S.) Obl Studenceich Narodnăk­ Săi­uz. Au uunat apoi dificultâţile inerente oricărui început,dat­ele au fost învinse, mulţu­mită strânsei colaborări din­tre studenţi. O. S. N. S. efete de fapt o organizaţie populară, acade­mică, culturală, profesională, antifascistă a Frontului Pă­tu­r­i, a studenţilor bulgari (art. 3 din statut) Problemele fundamentate sun­t: 1. Apărarea intereselor şti­inţifice, profesionale, econo­mice, politice şi sportive, a studenţilor. 2. Venirea în ajutorul stu­denţilor in toate domeniile» 3. Lupta contra fascismului, şovinismului şi muncă pen­­tru formarea unui patriotism ferm şi creator. 4. Muncă pentru prietenia frăţească, între tineretul aca­­demie. In numele acestui­ program O.S.N.S., a început o vie ac­tivitate, devenind în cu­rano primul factor al vieţii stu­­denţeşti. Uniunea sî-a format sub* {Continuare tn pag. 3-s) s«gt

Next