Opinia, octombrie 1947 (Anul 39, nr. 315-341)
1947-10-14 / nr. 326
AWL XXXfgUp. 326 XBOKAMeNTei » H i ; ; i i Bum i;; 3tiW0Clerj,atiiwisâ|i pe 11H *$ AlpoMel# fiptfga«iic^ *A$i STftADA 1 UPUSNEANU Kr. 3? \ BIBLIOTECA I UNIVERS!!A i S J - ■ 4 Pagini 5 Lai ZIAR POPULAR COT B DS ÄÜ ^irssioir C *» >j^Jri»y<tCu'.'v»CaiftW ..^-.:.'*:«»Mg.-...jit *EKKOT..*Minia#i Vs^vsSlOBBaEwSratHB DL MANIU și masacrele dela Iași Cumplita §i sttiisfijoasa af«mă a iHiasacreior de Iapt»* ® a dispărui dela or'Mima xllel, pentrucft pro«sesuî funcft nu s’a judecat, «ar făptașii n'au primit ■ă#8»c|iMeea cuvenită. Cludăiissiiii© instrucţiei •judiciare fi formalismele procedurale af,»si extins alungul anilor $1 tot cu ?** «ff®. amânat împlinirea justiţiei. . Dar fiindcă marea dramă din 1941 a rămas Sardizilei* aud lipsit de interes Să reamintim cum a prhtit — atuncid. Mania ©ala da sânge de pe stră*«• laşului, dela Stânca tesovanu, d®fa Sculeni şi 4® aiurea. ț»«pâ săvârşirea mas*« &r*lor, şeful ţărănist a tri* tfesls mareşalului Antonescu „feriul din oWsBiiftele dumitfcsSe memorii. Şi lata, eu»*■1 eu cuvânt, avut m spus s sSvonuri tot mai persistente vorbesc despre ma♦sacra «ăvărşite asupra populaţiei minoritare, în »pecia! evreeşti, din Mol* bSova» Ele nu sunt veriflc«9te, 1.. «iîoiiţ© cazurîie de refe3- Mmu© sau de trădare na%ffOEtaltt trebuesc, pe Soc î 'iii €®a mul mt*r® 4& £♦£»-«" *&**■&' pedepsite, ■ .»Măsurile legale care sunt luate pentru & preîntâmpîna repetarea unor s astfel de acţiuni criminal®, sunt feine venite55. Punct. I Aşadar, câţivaenergumeni au fost puşi prin copaci să sloboade focuri de «Rfevolvere» cum ştiu toţi ieşenii. Pe baza acestei provocări premeditate, s’a început masacrarea evreilor, în locuinţe şi pe străzi. Oraşul era presărat de cadavre» nu văzut tuturor. Şi toate acestea erau pentru «t. Maniu simple zvonuri, ba încă neverificate. Avea dumnealui Ia Iaş! destui partizani care să-l informeze. Insă d. Ma- Hiu a preferat să rămâe în faza „zvonurilor®. Şi cu toate că ere vorba de „zvonuri“, d. Maniu se grăbeşte sa afirme că măsurile luate (adică asasinatele dela poliţie, trenul fantomă etc.) sunt bine venite. Pe deasupra, mai cere ea act*i® de rebeliune gse trădare să fie pedepsite „fie loc fi cu cea mai mare asprime“ — adică uciderea fără judecată. Tocmai ceia ce *»a înscenat şi s’a făcut la laşi, In acord cu vederile steiul Maniu. Şi ceia ce gărzile maniste au săvârşit In Ardeal cu trei ani mai târziu, Istă spiritul de legalitate, fala sentimentul moral şi iată democraţia unui şef de partid care a tulburat viaţa publică în numele maselor populare. «cramm ss XHiuia, «aptaşu masacrelor din 1941 îşi vor primi sancţiunea. Dacă purtarea d-lui Mania in "privinţa acestei drame, mi isiitâ în cadrul judiciar, nu va put ă scăpa în schimb de oprobiul opinîeî publice. Sunt lucruri care nu se uită şi nu te iartă, R, BfelSaMi O vastă excrocfierie — Numorofi negustori imniscaţi. Cum a fost fraudat statul — în faţa Justiţiei Am relatat la timp In zia, fiii nostru procesul intentat ‘ienar negustori şi unor funcţionari ceferiştî necinstiţi, Casta au aprovizionat econo- C. P. R. cu parismi , preţuri fantastice şi prin diversa manopera si-au issusit diverse sume da im»n!. , Ia cursul săptămânii, a.rosta|ii au compărut In fața faetan|ei a 3-a de sabotaj, tora a judecat faptele, Dia cele relatate de intlM pați si martori reiese ur■fetătoavele ": * " Tu/tpso Gh. din str. Gârlei 13 care era administraorul Econoipatului» a dispus ba să se facă diferite cumpărături dela firme particulare, plimitind supraprețuri. Astfel s'a făcut o comandă de 2315 kg, brânză dela unejt racare Paaghian. Ori ulterior s'a descoperit că acest Palaghian ar fi un ifost brutar a cărui firmă arfi fost radiată din cauza u©or manevre necinstite ce putut dovedi în culpa sa, împreună cu Onofrei Neculai. Tudose este învinuit să mărfurile expuse la ecosmoalat si aveau preţurile afigate. Alt inculpat este Truşin- Achi Gh. administratorul officiului de aprovizionare al Isalariaţilor CFR care aprobă %4® a sa achiziţiona mărfurile fără factură, frustând astfel lAtotaL t lwpîk$\i In această afa* n recr& sunt şi alţi achizitori» samsari şi intermediari prin" tra care maiorul Păstrăvanu din str. Spancioc 14, Leib Arur reprezentantul fabricii „Ultra“ din str. Bărboi 2, Ibnitu Ion din Tg. Copou Iaşi. In şedinţa din 8 oot au fost ascultaţi martorii Onstantinescu Mihee din str. Nicotină 84, Ioan Gheorghiu din str. Nicotină 53 şi Mantu Ionel din str. Abator 18. Judecarea in fond s-a amânat pentru data de 16 Octombrie a. c. Metroul din Moscova X *^M*3 «Un ticiHih stat ur»* ur© stațiuaea e! 'dr?. Lm ÎS Octoai'bri^. v. j*r *.«sjrwgz.i«tau;mwim« începe inventarierea întreprinderilor comerciale şi industriale din oraşul Iaşi îîteg«rilîe «3e lairspriniferi sare suat obligate a face luvantariaraa. 'ofmsraa t»irour*60r municipale de inventari^re, cum vor fitucjiuna și mda vor funcţiOim bro. rile, — amtsorlante haSăHrl im^to ie fPriRiairi a mnda Vin.ii .a^a Inlpimil In hi szerat »rsat,general al Primariei Municipiului Iaşi comisia comunală pentru inventarierea întreprinderilor comercial® şi industriale Iaşi. Şedinţa s’a ţinut sub preşedinţia d-lui secretar general G. G. Săvescu. Au luat parte d-nii Constantin Bâtea, delegatul Institutului Central al Statisticii din Bucureşti, Căpitan în rezervă Todiţă Constantin, delegatul oficiului de control economic local, inginer Sava Kiriacescu, şeful serviciului tehnic al Primăriei, Iacob Haber, delegatul Camerei de Comerţ şi Constantin Stanciu, şeful serviciului statistic al Primăriei, îndeplinind funcţiunea de secretar. Înainte de a se trece la luarea de măsuri in vederea acestei inventarieri cerută de Ministerul Industriei şi Comerţului, d. Bâtea Const., a dat citire dispoziţiunilor legale şi a explicat procedeul de lucru al comisiunilor de inventariere ce mmau a fi stabilite. Deoarece acest© dispoziţii sunt de o importanţă deosebită, rezumăm mai jos condiţiile cerute în vederea oeeraţiei de inventariere. Comisiunile vor utiliza rimiffTot mutai purtandi litera „I“ (Inventarierea intreprinderilor industriale și comerciale 1947) va fi complectat de următoarele categorii de întreprinderi: 1) toate întreprinderile de orice mărime, care produc forţă metric® pentru uz propriu şi străin. 2) Toate întreprinderile, de orice mărime, cu instalaţii şi motoare, utilizând energie în produsul de fabricaţie. 3) întreprinderile de orice ramură de activitate care folosesc mai mult de 5 persoane (inclusiv patronul, ucenicii şi membrii de familie care lucrează ln Întreprindere). 4) Toate întreprinderile da orice mărim® de tretpsport. 5) Toate întreprinderile care produc articole chimice și farmaceutice, indiferent de numărul persoanelor ocupate. 6) Toate întreprinderii, de orice mărime, care lucrează obiecta de măsurii și precizie, mecanice, optice, electrotehnice şi reparaşi. Sunt supus® inventarierii toate aceste întreprinderi, chiar dacă nu activează la data inventarierii, sau nu posedă autorizaţie de funcţio nare, , ‘ Al imittia inimii!«» care poartă ill.r.l. i._ r._ produselor care ce facturează) va fi compentată de acei care : 1) Posedă instalaţii de pisti 20 FI. P. sau peste 10 persoane ocupate. 2) Produc articole chimice şi farmaceutice indiferent de numărul salariaţilor şi puterea forţei motivice. 3) Lucrează instrumente de măsură şi de precize: mecanice, optice şi elctrotehnice, indiferent de numărul persoanelor ocupate şi de puterea forţei motrice. La ridicarea formularelor se vor primi instrucţiuni asupra moduim cum vor trebui complectate de la biroul care le distribuie. Formularele vor fi complectate intr'urt singur exmplar de personalul tehnic competent a! întreprinderii şi semnat de persoanele autorizate. Birourile vor elibera certificata tip de Înscrierile la inventariere. Certificatele vor face dovada prezentării. Fără ele nu se vor putea obţine autorizaţii de funcţionare, nu CONST. SÂRBU —! Continuare in na?. 5-a)-— Părintele Ionescu Zeci de ani a păstorit la biserica Sfântul Neculai cel Bogat de pe Păcurari, părintele Ionesco. Se spunea astfel acestei ctitorii, pentru că nu departe, alături de balconul Jokey-Clubului, mai apăreau decorativ bărbi tăiate şi aranjate de cei mai buni coafori, se surpaseră la începutul acestui veac, zidurile Sfântului Neculai cel Sărac, de n’a rămas piatră, pe piatră, după vorba Mântuitorului. Bătrânul paroh avea statura unui turn de clopotniţă dala im schit de lemn, gurta reverendă lungă, pânâ’ncălcăi, ca să se vadă numai hotforii, pe «sare era gata aă-i acopere şi de praful drumului până la Sfântul Munte;câţiva nasturi descheiaţi jos, cadeau hainei o lărgime in care să'ncapă toată voinicia trupului. . Un baston subţire, rotund şi argintat în podul palmei conducea pe păstor prin uliţele parohiei, ca să dea, un sfat prietenos unui enoriaş în poartă, ori să primească invitaţia amabila a unei cucoane la o cafeluţă. Barba-i ce nu albise deplin nici la optzeci de ani, se revărsa pe piept cu o apă liniştită, deasupra căreia mâna caldă, moaie a cuviosului trecea ca ’aburirea unui zefir spre sală. Aproape de bisericii lui, avea cunoştinţe, pe care le vedea mai des, pe neaşteptate. Se bucura fiecare de vizita lui, ca de intrarea în casă a unui duh împăciuitor. A aflat Intr’o zi că o prietenă deta a treia casă are o grea amărăciune. Singura ei fată, frumoasă să nu-şi întreacă înflorirea obrajilor la optsprezece ani nici bujorii şi trandafirii, însoţise fără ştirea ei şi cu acte, pe care numai nebunia dragostei le iscodeşte» la Ofiţerul Stării Civile pe un artist de la Teatrul Naţional, care făcea şi pictură. „. . . Omul bisericii nu trecu mai întăi pe la prietena lui, ci deodată spre odăiţa fugarei, din aceiaşi curte. Bătu la uşă şi intră, fără a aştepta răspuns. — Buna ziua, — Sărut mâna, părinte, **snectuos noua gospodină, : Pmlul is aseaŞi f&ră ia«i vitaţ ie, pe unui din cele două scaune din cameră, ca şi cura i-ar fi obosit repede trupul şi gândul. — Ce faci, Mariţă ? Bine. Fără a aminti tinerei femei de fuga-i omoroasă, de parcă aceasta s’ar fi putut intâmpla oricui şi la orice vârstă, ca un semin minunat al divinităţii, părintele Ionescu cercetă mica încăpere şi cu satisfacţia omului, care a scormonit repede în intimitatea altuia, vorbi : — Mariţă, dar tu a dai oghial ! — Avem unul de vară. O sa ne facem şi pentru iarnă. — Ei, tu eşti săracă, Mariţă. ... — Saracă, părinte, conveni tânăra soţie, ca să nu strice omului bătrân înşirarea gândurilor ca şi unui copil aranjarea jucăriilor. cercetând iarăşi camera. IB ?sr# patî* ii uurea cu u» găseşte ce voia, omul bisesericii vorbi pe un ton şi mai tânguitor : — Ce spui tu, eşti săracă tare, Mariţă... — Nu sunt chiar aşa saracă, so’ra potrivi fugara, care părea că preţueşte comoara iluziilor luată cu ea în pripă de acasă, mai mult decât toate bunurie pământului. Cu o uşoară obidă, părintele lonescu Îşi continuă gândirea: — Saracă eşti, copilă... Să n’ai tu dela mâţa un oghial, o perină, un lăicer !... Observând apoi pereţii plini cu tablouri de pictură jilavă încă, întrebă, ducând mâna deasupra ochilor ! — Ce-s aestea ? — Tablouri, de ale lui Nicu. — Şi pentru ce le are ? — Vrea să facă expoziţie. C. SPIRIDONESCU — Continuare în pag. 2-a» ■Mărfi 14 ociombrie 1947 Itedacția și Atbînflisii'&tw IAȘI, STR. LĂPUȘKEANU Nr. 37 TELEFOANi^j $ sădite fia, Administrația Sarr. denoapte. Mr. i.jo»aiMt . 2068 Problema preţurilor Interesul întregii opinii lirice„ precum şi toată atenţia forurilor conducătoare rămâne — după cum se vede — îndreptată asupra problemei preţurilor. Dacă de la început credinţa umană a fost că leul stabiliat este una din monetele cele mai consolidate sub raportul tehnic al acoperirii aur ac costă realitate, a tăcut noate să nu slăbească increderen generată, in faţa tutu» tot conspiraţiilor de convuzii noi, şi profitori care nu se poate locat’za cu uşurinţă în faţa de fetişi dor care provoacă cu voie sau ţâră voe, teamă şi furbuă”’'. Să reCuuuaSu Că pttfttr* im remete dificultăți ale tri. comvu'ui stabilizării, cum a ost lipsa numerarului inițiat fr/rm achiziționări de mărfu' frttft» »*.viMii» 4® transpu ui iaei/V‘*irt jttx r*0 unul preț aproap& ndtcafie benzină doved't prea prohibitiv pentm transportul atUohiebH, iar toate acestea comodate cu menţinerea unor taxe şi restricţioni în colectarea şi circulaţia mărfurilor, care a fost la început tot atâtea piedici in calea unui bune aprovizionări; accentuarea decalajului între preţul produselor ţărăneşti pe deo parte şi preţul unicatelor de monotroft cum şi al celorlalte articole necesare gospodOetft ţărăneşti, ryr, rl, st, 14 fff'SÎ rectificate la timpul sau, mi dat to nu t prilejul, incorigibililor colb! ai pieţei Interne, care stăteau la pândă, sa-si croiască un drum dela care ne-am triton Cu atâtea eforturi * Pericolul pt care-L prezinte îndrăzneala şi cupiditatea acestora ne îndeamnă să stăruim asupra efortului pe care trebue să-l depună farurile răspunzătoare, ajutate hist* de întreaga populaţie conştienta a ţarii, pentru apărare* poziţiei pe care am câştigat, prin opera &labt/fză‘r'!. Trecând peste dts^urajareM gieatât/tot ce trebus să ^ te maiint&mpinăm, vom constate că n avem nici un motiv reaU de Îngrijorare, atât timp °« a vria in spatele nostru o pro rfttstie, care să îndestuleze -«; *** osință nevoite popota-FFot ’ . . ,, N avem nta un tinuv ran de îngrijorare, dacă ne gândim la hotărirea cimisiei ministeriale de redresări ca cheltnelîri publice să fiate întregime acoperite prin vs titluri bugetare. Dacă Intradevar visierie şi-a putut (mâine să nu mm recurgă la operaţiuni de trezorerie petiim a face faţă ernor vidări pecuniare momentane, este în afară de orfert, îndoială că această măsurii, consecvent aplicată, va izgoni în mod radical și fără postlicitate de apel, specinomiia tini monetare în forma rn clasică și bida'â. T/»/»tu jetiin si tot efortet SA VEL DAVICU " —(Continuare în pag. 2-a). lUPTA SIUDENTIMil BUiGgAU^ ftA'aJwsS. G. L. Lupta tudenţilor bulgari, pentru o Uniune Naţionă, a început încă din anul 1928. Sib forma asociaţiilor academice, studenţii democraţi duceau o acţiune culturală şi pedagogica în cartea regimului obscurantist, ore domnea in Universitate. La 1930, s’a format ilegal B/N.S.S„ ca uniune a tuturor studenţilor democraţi, Iară distincţie de opinii pol 1tice, având doar ţel comun, lupta contra fascismului, care se năştea in Universitate. In 1931, la 16 Decembrie, studenţi, ca o singură fiinţă s‘au ridicat In cotra sângerosului profesor Tecov, pe care l-au izgonit din Universitate. Abia după 9 Septembrie 1944, studenţii au putut sa se gândească la alcătuirea unei Uniuni populare a studenţimii cu existenţă legală. Dar până sâ ajungă la ..t cătuirra ei, studenţii au avut mult de suferit şi niciodată nu-şi pot uita colegii eroi* căzuţi în lupta contra faschamului. Liana Dimitrov, M»fence, Emil Stercherdot'is,hî, Vina Perva, Tvestan Spasov, Vasil Vodentciavschi, Annas Marcov, Anuşca Dragheva, Vărbiti Ghincev, Todor Statcov şi alţi mulţi studenţi care au primit botezul luptei Abia in adele de 27, 28 şi 29 iunie 1945 la Sofia, delegaţi, aparţinând tuturor organizaţiilor politice, pedagogice, culturale, cooperatiste. ..portive, au fondat organizaţia Naţională a studeniţilor bulgari (O. S. N. S.) Obl Studenceich Narodnăk Săiuz. Au uunat apoi dificultâţile inerente oricărui început,datele au fost învinse, mulţumită strânsei colaborări dintre studenţi. O. S. N. S. efete de fapt o organizaţie populară, academică, culturală, profesională, antifascistă a Frontului Pături, a studenţilor bulgari (art. 3 din statut) Problemele fundamentate sunt: 1. Apărarea intereselor ştiinţifice, profesionale, economice, politice şi sportive, a studenţilor. 2. Venirea în ajutorul studenţilor in toate domeniile» 3. Lupta contra fascismului, şovinismului şi muncă pentru formarea unui patriotism ferm şi creator. 4. Muncă pentru prietenia frăţească, între tineretul academie. In numele acestui program O.S.N.S., a început o vie activitate, devenind în curano primul factor al vieţii studenţeşti. Uniunea sî-a format sub* {Continuare tn pag. 3-s) s«gt