Opinia, iunie 1948 (Anul 40, nr. 515-538)
1948-06-10 / nr. 523
41 . Refacerea parcului de vite şi păsări Animale de prăsila şi staţiuni pentru lasământari artificiale. — Acţiunea desfăşurată de Ministerul de Agricultură Problema creşterii animalelor în România este una din preocupările de seamă ale organelor de resort, dat fiind importanţa acestui sector în economia generală a ţării. Cunoaşterea realităţilor din acest domeniu se imprupe cu atât mai mult cu cât din statisticile existente se degajă o îngrijorare constatare: aceea că încă înaintea celui de al doilea război mondial, — datorită condiţiilor politice şi economice — se înregistra an de an o scădere continuă a şeptelului în ţara noastră. In urma războiului Această situaţie a fost mult agravată de război care a precipitat procesul de scădere a numărului de vite şi păsări, prin transformarea ţării In zona de aprovizionare a trupelor hitleriste şi apoi chiar în teatru de lupte. Potrivit recensământului din Ianuarie 1945, avem următoarea situaţie : Cabalinele înregistrează o pierdere de 22,2 CI 943 faţa de Aprilie 1941,. Pierderile grave sunt în special la animalele de reproducţie. La bovine situaţia este aproape identică, pierderile fiind de 24,9 la sută. Porcinele scad în cei 4 ani de război cu 58,6 la sută. La ovine scăderea este de 12,9 la sută faţă de 1935. , ' j*. ...şi a secetei secete, mii de vite. După cum lipsa de furaje a determinat în iarna 1946-47 fleri mult mai mari decât cele obişnuite şi dacă pierderile în acest timp nu au atins proporţii catastrofale, aceasta se datoreşte intervenţiei energice a Statului care a cumpărat şi salvest numeroase vite de prăsila, după cum a aprovizionat regiunile însecetate cu nutreţul de vite ce a putut fi recoltat în Delta Dunării. Odată pierderile reduse la minimum posibil, Statul a pus însă problema unei politici de refacere și chiar sporire a parcului de vite. • H ' ii t . Concursul statului asemenea scăderi grave, refacerea parcului de vite se punea pe primul plan al problemelor de rezolvat în domeniul agriculturii. Cu atât mai mult cu cât secetele repetate din vara anilor 1945 şi 1946 au redus din nou şi simţitor parcul de vite. Este cunoscut, în adevăr, că în vara anului 1946 au murit în Moldope câmpiile arse de cători cari se ocupă cu creşterea vitelor, acţiunea este încă în curs, urmând a fi de(Continuare în pagina 3-a) .KÄBSäBseaaMsasBasHBi Muncitoarele din industria textilă depun eforturi pentru mărirea şi îmbunătăţirea producţiei ANUL 40 Nr. 523 ABONAMENTE Lei 450 3 lune 5.000 întreprinderi, autorităţi pe un artAtelierele tipografice IAŞI, Str. ŞTEFAN CEL MARE 50-51 4 Pagini 4 Lei ZIAR POPULAR COTIDIAN Joi 10 Iune 1946 Redacţia şi Administraţia IAŞI, STR. ŞTEFAN cel MARE Nr. 52 TELEFOANE: Redacţia: J Administraţia J Serv. de noapte,1 !j î : SDIrector C. R. GHIULEA Nr. 1209 _ 2042 203S Mărfuri multe, bune şi ieftine în unul din numerele trecute ale ziarului „Scânteia“, d. Şt. Voicu discutate mod critic, modul In care unele sindicate organizează întrecerile In protrucţie. ■* -5-4-Autorul articolului sublinia caracterul vag general şi abstract al unor rezoluţii privind întrecerile, insuficienta lor popularizare In sânul muncitorilor din întreprinderi, felul mecanic în care se iau unele hotărîri şi se acordă titlul de învingător. Deosebit de interesante sunt sugestiile pe care polosul Partidului Muncitoresc Român le face In această problemă. Se Insistă asupra necesităţii ca la baza Întrecerilor să nu stea numai măturea producţiei cantitative ci şi Îmbunătăţirea calitativă a mărfurilor, micşorarea costului de producţie, prin economisirea de materie primă şi combustibil, reducerea deşeurilor şi lichidarea rebuturilor, întrecerile în producţie trebue sa aibe acest obiectiv: mărfuri cât mai multe, de calitate superioară, la preţuri cit mai reduse. Muncitorii fabricilor noastre, care s’au străduit să-şi ridice nivelul lor profesional, cultural şi politic, s’au convins de aceasta. Şi asistăm astăzi la începuturi foarte promiţătoare. Schimbul demuncitori între fabricile „Dermata“ şi „Mociorniţa“ dovedeşte că muncitorimea este conştientă că îmbunătăţirea calitativă a mărfurilor, constitue unul din principalii factori ai desvoltării noastre economice, ai ridicării standardului de viaţă a tuturor salariaţilor. In colaborare cu tehnicienii, un grup de muncitori ai fabricei „Riegar“ din Sibiu au reuşit să reducă simţitor costul producţiei înlocuind oalelede grafit, al căror preţ era de 8500 Iei, cu cele de fontă, al căror preţ este de 3590. La „Foresta Italo-Română“ din Comâneşti s’a montat un ferestrău circular care măreşte productivitatea muncii cu 20 la sută, un altul care reduce timpul de lucru cu 200 la sută.] Cum se vede clar, num-I. L. (Continuare în pagina 2-a) Statul nu putea bagateliza această problemă. Concursul organelor Ministerului Agriculturii s’a manifestat fie direct, prin organizarea ferme--, lor de Stat fie indirect prin acţiunea de coordonare şi reorganizare a asociaţiilor elxistente în ţară pentru creşterea vitelor.î "Dacă în privinţa reorganizării asociaţiilor de produ-Se vorbeşte In ultima vreme, din ce în ce mai mult, despre critică rşi autocritică. Dacă în trecut [dreptul la critică era limitat sau de-a dreptul suspendat, dacă autocritica era inexistentă, regimul de democraţie populară de astăzi se bizue în cea mai mare măsură pe aceste adevărate pârghii ale progresului, ale neîncetatei perfecţionări. Critica era în trecut permisă numai dacă seîndrepta împotriva acelora care luptau pentru interesele, pentru eliberarea celor mulţi. Insă din lipsă de argumente ea se transforma atunci In invectivă şi calomnie. Autocritica era răsturnată şi prefăcută In autoelogiere. Tot putregaiul Qegral, desmăţul administrativ, jefuireavistieriei publice, dezordinea, era acoperită de laudă, de ploconeli, de minciunile acelora care aşteptau sa li se arunce şi lor un os de la masa stăpânilor care-i plăteau. Dreptul la critică, la adevărata critică necruţătoare cu slăbiciunile şi decadenţa morală a păturei conducătoare, era interzis. Partidele muncitoreşti au fost ţinute ani de zile în ilegalitate pentru că îndrăzneau să arate ilegalităţile, hoţiile, afacerile „istoricilor“ care conduceau şi amăgeau poporul muncitor, care au vărsat în repetate rânduri sângele acelora ce protestau împotriva abuzurilor şi a împilării. Regimul de adevărată democraţie ne-a deschis noui orizonturi. Libertăţile cetăţeneşti, drepturile politice ale poporului nu se reduc numai la dreptul de a vota, odată la 2-3 ani, şi de a sublinia cu aplauze discursurile pline de grandilocvenţă, care „preamăreau“—„patria“ (patria istoricilor în care stăpâneau zeci de mii de hectare de pământuri, sonde, mine, patria ale cărei resurse se storceau până la picătură moşierii şi bancherii), dinastia, şi partidele care pretindeau că „ctitoriseră“ această patrie. Critica şi autocritica, adevărate pârghii ale evoluţiei societăţilor în care conflictele de clasă nu mai există, în care exploatarea omului de către om a dispărut, zămisleşte şi la noi, astăzi, în regimul de democraţie populară, OSO şi mentalitate. In această ordine de idei trebue să luptăm încă Împotriva acelui strat de individualism vanitos şi anarhic, rămăşiţă a trecutului, împotriva autoadulârii, a tendinţei de supraestimare a propriilor calităţi. Căci încă mai sunt persoane cu un spirit orgolios şi opac, impermeabile la orice sugestii din afară, care, crezându-se infainibile, resping, şifonaţi, critica. Mai sunt" deasemenea de aceia care înlocuesc autocritica prin efortul de a-şi justifica greşelile. Critica şi autocritica nu se împacă deloc cu tendinţele egocentriste , ale indivizilor, cultivate în trecut de regimurile care se ilustrau prin dorinţa de acaparare a conducătorilor ce-şi spuneau, ca şi Louis XVI, „aprés moi le déluge“. Critica şi autocritica nu se împacă deloc cu idola(Continuare în pagina 2-a) Critica şi autocritica Anchetele noastre Profesorii universitari sprijină munca voluntară Profesorii alături de student!. ~ îndemnurile d-lor profesori universitari Tudoranu, Iliea şi Matei Centrul U. N. S. R. Iaşi se află în frunte pe centrele universitare din fără in cea ce priveşte înscrierile pentru munca voluntară în brigăzile de reconstrucţie. Cei 3200 de studenţi ieşeni vor face cinste oraşului nostru lucrând pentru refacerea ţării. Şi gestul lor nu a putut trece neobservat. Alături de el se situează in primul rând profesorii universitari, dascălii din timpul anului, îndrumătorii pe tărâm ideologic şi profesional pe timpul vacanţei. Semnificaţia cuvintelor : brigadă, muncă, Învăţătură, carte, vii cuvinte, vii in orice student a fost apreciată de profesori. In cadrul anchetei noastre privitoare la plecarea studenţilor pe şantierele naţionale. Dl. prof. univ. Dr. Gh. Tudoranu şeful clinicei I-a Medicală ne-a spus cu privire la plecarea studenţilor pe şantiere: „Brigăzile studenţeşti constitue apanajul ideal al muncii îmbinată cu recreaţia. Din punct de vedere economic, şantierele naţionale constitue un mare sprijin acordat operei de Se Instalează In localitate 18 cişmele publice tip. „Minerva“ Am scris la timp în ziarul nostru că Secţia ape-canalsalubritate de întreprinderile ETACS a comandat un număr de cişmele sistem „Minerva“. Zece asemenea cişmele au sosit ieri şi au fost preluate de instituţie. Prima cişmea a şi fost instalată ieri în curtea Primăriei Municipiului. In cursul acestei săptămâni vor fi instalate şi celelalte cişmele în punctele aglomerate ale oraşului precum: piaţa Hulei, piaţa Sf. Spiridon, Parcul Expoziţiei, grădina publică Copou etc. Ţinem să precizăm că cişmelele tip Minerva sunt foarte practice. Se aprope vremea călduroasă şi cetăţenii însetaţi vor avea prilejul să bea apă, fără pahar, întrucât prin sistemul de ţâşnire, alimentarea cu apă se face lesne fără ceaşcă sau pahar. Kmmsymmm reconstrucţie. De asemeni plăcerea studenţilor pe şantiere, munca studenţilor din străinătate pe şantierele noastre, constitue o strânsă legătură spirituală, un schimb de fapte şi idei. In orele libere închinate muncii profesionale, trebue acordata o cât mai mare atenţie a estei chestiuni. După cum spunea şi Lenin, studentul trebue să fie în primul rând bun la carte. Buna pregătire profesionala permite pregătirea de cadre bazate pe un fundament soid. învăţătură desvoltă intelectul, munca fortfică corpul, întărim odată mai mult dictonul latin „mens sana in corpore sana“. In activitatea de pe şantiere, profesorii „îi privesc cu mândrie şi sunt alături de studenţii lor“ şi-a încheiat declaraţiile dl. prof. univ. Gh. Tudoranu. Dl. prof. univ. I. Matei decanul facultăţii de Chimie Indusrială de la Politechnica „Gh. Asachi“ ne-a spus : „Viaţa este un complex în care nu te poţi orienta numai cu pregătirea din şcoa Să. (Continuare in pagina 2-a) Arta ceramică in R. P. R Cum se va aplica planul de sistematizare la Iaşi Comisiunea tehnică de aplicare a planului de sistematizare a Iaşului, a ţinut ieri şedinţă la Primărie, sub preşedinţia d-lui primar A. Paluga. Au participat dl. ing. Rădulescu (Bucureşti), şefii de serviciu ai Direcţiei tehnice a Municipiului, precum şi conducătorii Regiei Publice ETACS. S-a examinat anteproectul planului de sistematizare de detaliu a regiunilor centrale ale oraşului, în special sistematizarea străzilor Ştefan cel Mare, Calea 23 August (fost strada Carol), precum şi a pieţelor Palatului (dinaintea Palatului Administrativ) a Teatrului Naţional, a Pieţii Unirii, a pieţii din faţa Facultăţii de Medicină, din faţa Fundaţiei din faţaUniversităţii şi a cartierului de locuinţe de la Copou. fet S’au mai prezentat mai multe soluţii, una preconizată de comisiuneaspecială a planurilorde sistematizare având ca scop unirea străzilor Ştefan cel Mare cu 23 August (prin strada Lăpuşneanu) în linie dreaptă şi alte două soluţii care vor da posibilitatea ca planul să fie aplicat cu succes. Comisiunea s-a fixat asupra ultimelor două soluţii. MttininiatiMI In momentul de faţă se lucrează intens la elaborarea noilor legi privind ocrotirea mamei şi a copilului. La conferinţa din săptămâna trecută care a avut loc in Capitală şi la care au participat secretarii Comitetului Naţional de Ocrotire a Copilului din toate judeţele ţârii au fost analizate în amănunţime toate faţetele acestei probleme. Factorii de răspundere de la conducerea unităţilor de asistenţă au prezentat rapoarte şi au dat o serie de sugestii, rezultatul unei îndelungate experienţe în vederea alcătuirii legilor care vor reglementa în mod definitiv protecţia mamei şi copilului în ţara noastră. Zilele acestea are loc o nouă consfătuire la Ministerul Sănătăţii, a medicilor şefi din ţară în cursul căreia va fi dezbătută aceiaşi chestiune. Ani şi ani de zile, în timpul guvernărilor trecute nu s-a făcut nimic pentru ocrotirea copilului, pentru stivilirea mortalităţii infantile. Desinteresul total faţă de problemele principale de interes naţional, lipsa oricărui simţ de răspundere pentru viaţă şi sănătatea poporului au lăsat pe seama câtorva societăţi de cucoane filantroape, grija educării şi a ocrotirii mamei şi a copilului. Intr’o societate unde preocuparea de bază era de a stoarce cât mai mult din munca şi sudoarea oamenilor muncii, protecţia femeilor gravide desigur că nu putea fi decât o problemă de al şaptelea plan. Din rândul acestora din urmă se recrutau numărul cel mare a femeilor anemiate și tuberculizate. Intr’o societate ca a noastră, și mai ales în societatea socialistă către care tindem, unde omul este factorul de căpetenie pentru ridicarea căruia nici un efort nu este prea mare, se alcătuiesc legi speciale care garantează şi asigură desvoltarea lui în condiţii cât mai bune. Grija deosebită pe care o pune Guvernul ţării în alcătuirea legilor ne asigură că articolul 26 din Constituţia Republicii Populare Române care prevede că „Mama precum şi copiii până la vrâsta de 18 ani se bucură de protecţie deosebită, stabilită prin lege“ va deveni în cel mai scurt timp un fapt real. Z. SANDU saul in pagina 2-a la CUPA UNITATII TINERETULUI