Opinia, octombrie 1948 (Anul 40, nr. 618-644)
1948-10-14 / nr. 629
! Pregătiri pentru iarna la fabrica „Textila" aprovizionarea cu combustibil.—Evitarea pierderilor de căldură. — Urgentarea reparaţiilor mici. Asigurarea pazei ! La întreprinderile naţionalizate ieşene se fac pregătiri din timp pentru ca activitatea oamenilor muncii în timpul iernii să se poată duce în cele mai bine condiţiuni. Mai ales la întreprinderile mai mari se pun o ififie de probleme de bună gospodărie ca pregătirea unei rezerve minime de combustibil, asigurarea sistemului de încălzire din interiorul fabricii etc. Toate aceste sarcini de ordin administrativ se pun cu toată seriozitatea datorită special faptului că foştii proprietari au neglijat cu o atenţie specială să se preocupe de cele mai elementare lucruri de bună rânduială. Ici trebuiesc puse geam fiuri, dincolo trebuiesc retarate acoperişurile, peste tot se ivesc o serie întreagă de treburi mărunte tare şi au importanţa lor deosebită în asigurarea tunului mers al Întreprinderii. . O chestiune deosebit de importantă este şi aceea a pazei bunurilor industriei respective care aparţin întregului popor munţilor. La Textila, toate aceste problema au FE 8f luate in considerare a timp. Așa se face ca la acea* întreprindere au si fost te o serie de măsuri e vor asigura funcfiona-E *a bună și în timp de manful da fata sa lucrează intsns $1 la curățirea celui de al doilea cazan al fabricii. Deasemeni au fost depozitate din vreme şi confiturile de combustibil necesare care pot garanta funcţionarea maşinilor ,pentru o perioadă de cel puțin 2 luni de zile. Izolarea tăvilor de la sistemul de Incâlzire S’a observat de către direcţia fabricii Textila că şi In celelalte perioade ale anului se pot pierde importante cantităţi de căldură dacă nu se izolează perfect ţevile de la sistemul de încălzire. Se poate pierde în acest fel importante cantităţi de combustibil. Mai ales în timpul ierni, aceste pierderi ar putea deveni şi mai mari. Au fost luate de aceea toate măsurile pentru evitarea acestei situaţii prin izolarea la timp a acestui sistem de ţevi. S’au pus şi geamuri noi, acolo unde era cazul iar toate deschizăturile clădirii prin cari s’ar fi putut pierde căldură, au fost astupate. Măsurile de pază au fost şi ele reorganizate în mod temeinic. Pe lângă un personal de serviciu lene instruit care a fost angajat pentru păzi, în timpul nopţii, a fost organizat şi un sistem de control pe o durată de câte 24 ore pentru fiecare din muncitorii cei mai de frunte şi mai devotaţi muncii şi instituţiei lor. S-au instant şi sisteme speciale de luminăţie pentru timpul nopţii. Am relatat numai câteva din măsure care au fost luate la Textila în cadrul pregătirilor care se fac pentru iarnă. Aşa cum am subliniat şi mai sus, ele ar putea părea ca lucruri de amănunt care îşi au însă semnificaţia şi importanţa lor deosebiţi. Z. S. X Spionajul american Rolul fraţilor Dulles. _ Amestecul direct al oficialităţii. Programal de la Frankfurt pe Main. ■ Pianul Marshall combinat cu acţiunea de spionaj De ani de zile, St. Unite organizează spionajul în ţările din Europa răsăriteană. In această chestiune, revista „Timpuri Noi“ dă o serie de amănunte pe care le reţinem în rândurile ce urmează: S?Un studiu amănunţit şi o coordonare a sarcinilor de spionaj a fost făcută astă vară, sub conducerea cunoscutului intrigant şi spion Alien Dulles, fratele lui John Foster Dulles consider intim al lui Thomas Dewey candidatul republican la preşidenţia Statelor Unite. Planurile acţiunii de subminare în statei® est-europene au fost elaborate de Averell Harriman actualmente delegat pentru „programul de ridicare economică a Europei occidentale“ (adică faimosul plan Marshall). El a fost ejutat de senatorul Bridges și de John Foster Wjt'.Q S. t a întocmit un plan de A'etd împotriva'* fortftîog .«inul de aburi care pune f® mişcare maşinile. In mo* crescânde ale comunismului , care-i în întregims opera lui Dulles. Planul a fost expus și comentat de însuși Dulles în fața unui grup de financari, la „Bond Club“ din New-York. Reportaj extern După o expunere calomnioasa antisovietică şi după o descriere palpitantă a„ ororilor care ameninţă lumea capitalistă dacă nu se pune stavilă „ofensivei comunismu(Continuare în pagina 2-a) nuâ. Astfel, a fost curățit ca ANUL 40 ABONAMENTE isi 360 ; it*: : : : : 3 mail .. 9.000 latrepriade ri. autorități pe UQ anti_. Atelierele*tipografice ‘iH 5tr. ȘTEFAN CEL MARE 5(V52 ■JiBLIOTcCfl i. OPI I^4 UNIVERSITAT H 4 Pagini 4 Lei Atelierul de confecţii„Colectivul Muncitoresc“ s'a transformat în cooperativă de producţie Atelierul de confecţii .Colectivul Muncitoresc“ de curând deschis s’a transformat în cooperativă de producţie a Sindicatului Textil şi îmbrăcăminte. Cooperativa se va numi .1 Mai“. In prezent lucrează 140 lucrători la 53 mașini. SHMMMIMMMtSMM ZIAR POPULAR COTIDIAN Comisia de producţie de pe lângă Prefectura Iaşi a început să înfăptuiască realizări practice grajduri însufleţiţi de dorinţi de a lucra cât mai mult şi cât mai bine în munca profesionilă, noua Comisie de producţie de la Prefectura Judeţului Iaşi şi-a luat o serie de nouă sarcini, pe lângă engejimentele ce le-a avut vechea Comisiune. Sarcinile luate Intr’o şedinţă plenară finută în prezenţa prefectului, membrii nouii Comisiuni şi-au luat angjamentul să ducă la bun sfârşit următoarele sarcini: — Stimularea reparării drumurilor şi a podurilor din judeţ. — Să dea imbold pentru aprovizionarea şcolilor elementare cu lemne. — Si contribue la găsirea localurilor potrivite pentru Căminele Culturale. — Să se preocupe de lucrările de terminare a locuinţelor ţărăneşti ce au început să fie prelucrate de O. R. M. — Si stimuleze slujbaşii Serviciului Tehnic al Prefecturii pentru înfiinţarea a cât mai multor comunale. — să dea imbold pentru creiarea a cât mai mute dispensării şi cât mai numeroase Case de naşteri în judeţ. Din toate aceste sarcini, unele au început să fie realizate în mod practic. Astfel, cu prilejul punerii pietrii fundamentile la grajdul Comunii din Comuna Gajdul, delegaţii Com şi de producţie au adus 2590 cărămizi şi material iermi os, necesar construcţiei. Ormele tehnice ale Prefecturii au început sa lucreze pe tren la întocnirea devzelor şi a planulor pentru construrea altor grajduri comunale. La aceste construcţii, ţărănimea va colabora cu munca voastră. Comisia de produciș**a ales câte un corespondent de oinie în toate iOmnie care are menirea să ţină contact permanent cu Proiec(Continuare în pagina 3-a) Realizări practice Activitatea căminelor culturale din jud. Iaşi întrecem In cinstea lui 7 Koemaris. Problema bibliotecilor. Evidenţieri Rostul căminelor culturale a fost accentud Intr’un chip cu totul deosabit In ultimul 41 Rolul important al acestora de culturalizare a ma-s eior In spiritul regimului nostru de democratie popuara, activitaea lor pentru ridicarea niveluri cultural, idea- logic, politic şi material al maselor a fost sprijinit cu toată puterea de către clasa muncitoare în frunte cu P.M.R. Atenţia acordată de către guvernul ţării prin Ministerul Armelor şi Informaţiilor acestei probleme este semnificativă. ftd viaraa cămieior culturale în județul laşi a fost multiplu. Ca o prima preocupare a fost aceea de a se forma cadre culturale şi de conducere dintre târanii muncitori. In această privințâ trebue citat teranul muncitor N. Ciobanu de la Cristeşti-Holboca, dirijorul corului Ceminului sau care a obinut premiul II la concursul pe judeţ. Promovarea jocurilor specifice fiecărei regiuni asta de asemeni o preocupare de seamâ a câmnelor. In acelaş timp s-au luat angajamentu' ca pânâ 1 Icnurie 1949 toate unde ele cutura e de judeţ (?.» numitr da 78) sâ fia transformate în comune cu turale. Canale culturale îşî intens fiefl colborirea cu ARLUS, mob luând la activ tcirea lor t neretul. ST. POA (Continuare în nr.gma 3-a) Producţia de conserve de legem Centrala Industrială a Conserilor alimentare a programat pentru trimestrul Octombrie, Decembrie a. c. o producţie de conserve de 80 tona legume in apă şi bulion şi 300 tone egume în ulei. In total, se va produce, râu la 31 Decembrie a. c. ,129 tone legume în conserve. Oamenii muncii din toate ţările studiază cartea lui I. V. Stalin In cursul intimilor zece ani, lucrarea tovarăşului Stalin, „Istoria P. C. (b) al U.R.S.S.“ a devenit cartea cea mai răspândită şi mai populară din lume. Folosind bogata experienţă a luptei pentru racialism a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, sintetizată ştiinţific de tovarăşul Stalin, se formează şi se oţelesc în lumea întreagă milioane de luptători pentru cauza proletariatului. Opera clasică a tovarăşului S.a.ia este pentru membrii partidelor comuniste şi muncitor şi, pentru adevăraţii luptători pentru libertate şi progres o adevărată enciclopede de cunoştinţe revoluţionare. Uniunea Sovietică In decurs de zece ani s’au publicat în Uniunea Sovietici peste 200 ediţii ale „Istoriei P. C. (b) al U. R. S. S.“ în 62 de limbi. Tirajul total al tuturor acestor ediţii în U. R. S. S, trece actualmente Din: „Pentru pace trainică» pentru democraţie populară“, de 34 milioane exemplare. Cu prilejul celei de a zecea aniversări a apariţiei acestei opere clasice a tovarăşului Stalin, toate ziarele sovietice publica articole şi diverse materiale care scot In evidenţă rolul imens al „Istoriei P. G (b) al U.R.S.S.“, In educarea cadrelor de partid şi a tuturor oamenlor sovietici şi importanţa ei ex* cepţionala pentru poporu sovietic care construeşte societatea samanistă. Franţa In cursul unui singur an, adica de la data apariţei „Istoriei P. C.(b) al U. R. S şi până în Septembrie 1939, când Partidul Comunist Francez a intrat în ilegalitat , au fost răspândite in Franţa 300.000 de exemplare ale acestei lucrări. Continuându-şi munca de educare teoretică a comuniştilor, conducerea Partidului Comunist a reuşit să asigure, în ciuda represiunii® » editarea cărţii şi In condiţiile ilegilitaţii. După eliberarea de sub ocupaţia fascistă au mai urmat încă două ediţii cu un tiraj total de 241000 exemplare. România Prma ediţie a „Istoriei P. C» (p) st U« R. S. S. * a au apărut in 1945 cu un tiraj de 12.000 exemplare. In scurtă vreme organizaţiile de partid au emizat această ediţie. Cele 12.000 de exemplare au fost cu totul insuficiente faţă de nevoile şi cererile membrilor de partid. De aceea în aii 1948 a fost publicată o a doua ediţie, din care au fost difuzate până in prezent aproape 300.000 exemplare. In curând vor fi puse In vânzare alte 800.000 exemplare. Oamenii muncii din România vor dispune astfel de peste un milion de exemplare din această enciclopedie a marxism-leninismului. Studiul „Istoriei P. G (b) al U. R. S. S.” joacă un rol enorm în educarea membrilor Partidului Muncitoresc Român. Peste 40.000 de meci(Contrours» In pagina 2-a) • m Joi 14 Octombrie 194A ^Admio Iitra ; I a IAȘI, STR. CUZA VODĂ Nr. 50 Redacția? TELEFOANE] * 4 Administrația Serv. de noapte^ (Nr. I Js09 ( » 1210 „ 2043 „ 208* Director C. m. QHIULEfl lira SSIBii. Am vizitat zilele acestea câteva ferme ale A. F. S. Atului din regiunea Iaşilor. Desigur, munca ce se duce în averse sectoare pentru ca acest institut să dea cât mai curând postroade sănătoase, este uriaşă. Astezi însă, noi vom face doar că evit observaţii referitoare la condiţiunile tehnee avansate în care se execută manele agricole de toamnă. Tractoare masive condus de oameni îndemânateci le videază întinsurile şi răstoarnă cu spor pământul care şi primeşte apoi seminţa patru germinare. După ce araturile sunt terminate petrenurile fermelor, tractoarele sunt folosite pe ogoarele ţâranilor muncitori. Digur, numitul maşinlor cu care au fost înzestrate fermele Statului aliate abia in curs de organizare, sunt redise. La fel de neindestuittorre sunt tractoarele reparzate Judeţului nostru şi care sunt dinjate de Comandamentul de insămânţări. En e totuşi un început frumos şi plin de perspective acţunea dusă de Guvern de a inzestra agricultura cu maşei şi unelte care să-i permită o mărire a randamentului de cultură şi să-i dea o desvoltare din ce în ce mai mare. felul acesta se merg spre lichdarea unei grele moşteniri a trecutului. Se şti doar câ leit motivul guvernărilor apuse l-a constuit creiarea în mare măsură a unei ţări „eminamente agricole“. Totuşi, nu avem în ţară o industrie metalurgică şi chimică care să acopere necestăţile de maşini urnite şi produse chimice, penru o producţie desvoltată. Fenomenul este foarte explicabil dacă ţinem seama de faptul câ colaborarea economiei noastre cu economiile capitaliste apusene s’a făcut intr’o totală inegalitate, toate manevrele politice tinzând la a opri desvoltarea noastră industrială pentru ca sâ putem fi în permanenţă nu numai un debuşeu economic de prim ordin pentru produsele industriale ale apuslui sau cele americane, ci şi o masa de manevră politica dirijată şi din punct de vedere economic. Eiberarea noastră de sub jugul fascist şi instaurarea regimului de democraţie populară a însemnat şi în acelaş timp o intensă acţune de eliberare economică cu ajutorul Uniunii Sovietice prin ridicarea potenţialului industrial pentru a ajunge la o puternică economie industrialo-agrară. Concomitent cu efortul de ridicare a producţiei industriale s’a făcut şi un efort susţiut de ridicare a producţiei agricole. Producţia agricolă a fost pusă treptat pe baze raţionale şi una din condiţiile necesare desvoltării ei o constitui aprovizionarea cât mai îmbelşugată cu unelte şi ma-S / II /« De acela, efortul de ridicare a producţiei agricole a început prin ridicarea producţiei în industria noastrâ de bază : industria siderurgică. O cât mai mare producţie de fier, oţel înseamnâ cât mai multe unelte şi maşini. Acest important principal transformat într-o acţiune a guvernului începe să-şi arate roadele. . Pe lângă importurile efectuate, producţia indigenă de maşaii şi unelte agricole acoperă o parte din nevoile campaniei agricole din toamna, aceasta şi constitue o garanţie pentru viitoarea dezvoltare a ţării noastre. 30.000 şcoli în Ucraina In Ucraina Sovietică funcţionează aproape 30.000 şcoli de învăţământ general, în care în«vată circa 6 milioane»c®* leri. • ■* • In republică au fost restaurate şi puse în funcţiune 158 aşezăminte de învăţământ superior, distruse in timpul ocupafiunii hitlerista. Cursurile şcolilor superioare ucrainene sunt urmata de 129.000 studenți, cu 10.000 persoane mai mult dacât în 1945 și cu 1200 persoane mai mult decât înainte de războiu. Şcola« republicii au că*pătat în acest an şcola, 22 milioane manuale deînvăţământ în limbii» ,ucraineană, moldovenească etc. Şcolile și-au completat colecțiile de materiale demonstrative de înv^țf** mânt cu noul pies» Ti* valoare de 25 «etilicî'" ruble. Intr'o întreprindere textilă din U R. 5. S.