Opinia, octombrie 1949 (Anul 41, nr. 923-948)

1949-10-14 / nr. 934

­A­S­A In majoritatea şcolilor din lesl au avut loc primei» coa­­inituiri cu părinţii. Cu acest pdilej s’au f x«t saloanele laeî mai strânse coniborări i«tre şcoala şl familia In cur# *«1 noului an dt învăţământ. Este adevărat că primele rzultate ale unui început de conlucrare cu părinţii au început să se vadă Încă de anul trecut. Diriginţii au asut ore Speciale In program cusăcrate convorbiri­lor, iar tot mai mulţi au făcut şi viz­z­t la domiciliul elevilor, in familie sau la gazde, exami­nând condiţiile impuse de Ionul acasă. Acolo unde aceste metode au fost aplicate, roadele nu a­u întârziat să se arat» In * nsul unui randament crescut la Învăţătură, al disciplinei NI)er consimţite şi al folosi­rii unui plan de organizare a munci’. De multe ori, de* tfienţe morale sau lipsuri «ave în pregătirea şcolara a i putut fi înlăturate, depi* «tind cauzele cire le-au dat BiStere, prin vizite la dorni­cii« şi prin lămurirea părin*­ţ­ilor asupra condiţiumior ce trebuess create copiilor pen­tru buna înfăţişare a activi­­tăţii lor. Colaborarea cu părinţii In» •spală anul trecut, era în ă flitul d» sporadică, lntâm-Îltoare. Se impune de aceea lui acesta ca diriginţii ş c insiliu! pedagogic al şcolilor şi treacă la o muncă Orga* târâtă sistematic împreună pi părinţii, în interesul educ­aţiei şi instruirii tinerelor Vlăstare care vor duce mai ■departe biruinţele de ăst­a­­­e c­asei muncitoare. latre familie şi şcoală nu trebuie să mai existe con­tradicţii. Elevul nu trebuie s-i în­tâlnească acasă o atmosferă străină sau opusă aceleia din şcoală. Acest lucru a fost precizat în consfătui­rile cu părinţii care au avut loc la şcolile ieşene. Şi este interesant de re­marcat că un reprezentant al pârinţilor a făcut această afirmaţie ln şcoala d 5 sd­a­go­gi­că de fete No. 1. După cum profesorului i se cere să fie şi părinte la şcoală, tot aşa, părinţilor ii se cere să fie şi profesori, să pre­lungească în familie atmos­fera şcolii. Pe această linie trebuie să Se desfăşoare colabora­rea dintre părinţi şi profe­sori. Părinţii trebuie să fie in­teresaţi de muncă şcolară, de condiţiunile în care func­­ţione­ază diferitele unităţi de învăţământ, să le spri­jine. In acest scop, pentru ca legătura şi sprijinul părinţ­­­or să devină permanent şi sistematic, se pot înfiinţa comitete de­ sprijin din rân­durile acestora. Multe înfăptuiri ale aces­­tor comitete la Bucureşti, unde au început să se în­fiinţeze încă de anul trecut demonstrează utilitatea lor. Condiţiunile bunei funcţio­nări a şcolii, chestiunile pri­vitoare la local, cantine , elevilor, mobilier, şi alte probl­eme gospodăreşti pot Radu Naumescu (continuare în pag. 3-a) Probleme şcolare Consfătuirile cu părinţii Necesitatea Înfiinţării Comitetelor de sprijin ANTL 41 Nr. 934 ABONAMENTE JUI360?. . .3fu«l 9 5000 !atr»prind«ri, autorități pe un an Aîftierele tipograf­e» t$ I Str. ȘTEFAN CEL­­MARE 50-52 MV Noui realizări în cadrul asisten­tei studenţeşti Având sprijinul Parti­­dulu­i şi guvernului, asis­­tentii studenţească va cu­noaşte anul acesta o des­­voltare şi mai mare decât în anii tre­i ei. Astfel, în centrul uni­versitar Iaşi vor exista anul acesta numeroase cămine care vor caza peste 1700 s­udent. Rea­s­meni, se vor acorda 3000 burse în majoritate studenţilor fii de munci­tori şi ţărani muncitori. Numărul acesta de burse reprezintă o creştere cu 50 la sută faţă de anul trecut. Actualmente iau masa la cantinele studenţeşti aproape 2000 de studenţi, urmând ca în scurt timp numărul acesta să fie mult sporit. Tot în cadrul a­si­sten­­ţei funcţionează „Policli­nica studenţeascăIn curând policlinica va fi înzestrată cu un aparat de radiologie şi instru­mentarul şi materialele necesare serviciului de stomatologie. Serviciile de medicină generală vor fun­c­ona zilnic d­e la ora 7 până la ora 19, fiind astfel în permanenţă la depoziţia studenţi­or. Pe lângă fiecare cămin a fost înfiinţată câte o ins­firmerie, iar la căminul „O­ga Banele“ s’a orga­nizat un preventoriu, Deasem°nl, în cadrul cantinei Justin Georgescu s’a înfiinţat o cantină dietetică ce servește re­gimuri alimentare reco­mandata de medici pen­­tru s­urlentii suferinzi. Prin grija Comitetului Provizoriu orăşănesc, S’au luat o seamă de hotărîri privind a populaţiei muncitoare ConftiAnt să trebuie să­­se discă la bun sfârşit o sarcină principală sare»­ stă acum in faţă, aceia a aprovizionării populaţiei muncitoare. Comitetul Provizoriu orăşenesc a convocat la două consfă­tuiri consecutve pa­rea reprezentanţii Comerţului de Stat, cărora ie-a tra­sat sarcini concrete, pen­­tru ca oanienii muncii să se înlesniţi în aprovizio­narea lor. Primă îndatorire a f­e­­cărei Societăţi Comerciale de Stat este să posede un plan precis de aprov­­i* mare, iar planul acesta Si fie îndeplinit în mod riguros. In acest sens Sâcfuuiiîe Comerciale oraș și judst, prin organe!« sala. vor avea gr’ji sa—i urmărească îndeaproape dacă planul de aprovizio* sar® este realizat. Acolo unde se vor constata de­ficiențe tr?buesc luate mă­suri da îndreptare. Secţi­unile comerciale sunt o­­biigate să colaboreze cu Societăţile comerciale de Stat, sa le dea tot spriji­­nul pentru ca el» să-şî aducă planul la îndepli­nire. Toata cartier©!« muncitor©şti in­­cadrai© cia­can. fr© Horozar şi €«operativ« O a­ltă hotărâre Impoţ­t tantă care sa luat Sh şe­dinţa de eri dimineaţa ca toate cartierele munci­toreşti să fie încadrate cu sucursale ale cooperative­lor şi cu centre ale Apro­zarului. Constatându-s® că la capătul străzii Astrei Vlaicu în şoseaua Naţională (în faţa C. A. M.-ului), la Po­dul Bucşinescu se simte necesitatea unor centre de desfacere Aprozar, s’a decis ca în acel* punct» ale oraşului centrele A*­prozar să fie imediat în­fiinţate şi aprovizionate cu produse în cantităţi îndestulătoare. Cooperativa Copou, si­tuată în faţa fabricii Tex­ ti­a Roşie va fi mereu alimentată de către Apro­zar cu fructe, legume şi zarzavat. Pe măsură ce se va simţi nevoia, se vor creia In cartierele muncitoreşti me­reu al­te centre pentru a­­provizionarea masei sala­riate. Pr­oblema pro­­curării cartofilor trebui® să preocupe la mod serios conducerea Societăţii comerciale de Stat Comcereal, societate care ar® In Sarcină co­lectarea acestui aliment. Aprozarul a convenit cu Soc, Comcerea! ca a» ceasta din urmă sa-i I!» vreze o anumită cantitate de cartofi. La rândul ei, Aprozarul va distribui cartofii pentru nevoii* de iarnă, cantinelor, că­minelor, Spitalelor, cr@ş$* ior precum şi salariaţi or. Termenul la care întrea­ga cantitate de cirtoîi I trebuaşte livrat de c?tre ’ Comcereai Aprozarului este 7 Noerr­brie şi cum până în prezent 8’a colec­tat şi livrat foarte puţin, Comcerea ul şi-a luat ob­­ligaţia să intensifice co­lectările în judeţele pro­gramata. Aici revine un rol de Seamă Comitetelor Pro­vizorii judeţene de piaşi (continuare în pag. 3*a) Respectarea lui Pianu" 4 PAGINI 4 te ZIAR POPULAR COTIDIAN Vineri 14 O tomb­ie Redacţii IAŞI, STR. VASILE ALECSANDRI­U Administraţia IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 59 Redacţia Administraţia TELEFOANE (Nr. 321)« ( . 321» , 20423 PROGRAMUL Sărbătoririi Prieteniei Româno - Sovietice la 1 A­n­1 Marţi II Octombrie, orele 19, la sediul filia­lei Arlus din locaiînte, s-a ţinut o şedinţa la care au participat dele­gaţi ai Comitetului Ju­deţean P.M.R., ai orga­nizaţiilor de masă, al Comitetelor Provizorii orăşănesc şi judeţean, al unităţilor militare şi al întreprinderilor şi Ins­tituţiilor din Iaşi. Scopul acestei şedin­­ţe a fost întocmirea pro­gramului de sărbătorire a zilei de 7 Noembrie şi a Săptâmânei Priete­niei Româno-Sovietice care ţine de la 1­7 Noem­­brie, precum şi consti­tuirea unui comitet pen­tru organizarea să­bă­­toririi prieteniei româ­­no-sovîetice. » Au fost aleşi în comitet: Cabaş C-tin, Levy Lesner Răduiescu Gh., IMrov c N îcuiat din Com. J­ud. P. MdL, Liviu Natan Mano* lache N. Preşed.Cons. Sin* dîcal Judeţean, M­izilu Emil, Preşed. Comitetu­lui Prov. Jud. Iaşi, An­ton Palu­ga, Preşed. Co­mit. Prov. orăşenesc, Creangă Ion, Preşedin­tele Filialei Arlus laşi, Sovîtov Alex« secreta­­rul Filialei Arlus laşi, Popescu, Antoaneta, se­cretar U.F.D.R., Alexa Ioan, secret, comit. jud. ll.T.M. Popa Paraschîv, secr. Frontului P­ugari­­lor jud. laşi, Gh­dale Haim dela C.D­­., Işo­­veanui Gh., dela Crucea Roşie, G*ral Ştefănescu Stere, Jean Livescu, rec­toru! Universităţii, Co­jocaru­ Manole, Director Etacs, Grom­cica, Direct. At. cfr. N coline, Moise Avram Direct, Reg.­­ fr. laş', Academicianul Ra­du Cernătescu, conf. u­­niversîîar Janeta Bene­difer, Cros Ioan, dela Ţesătura, Popa Do­nne­­ş ‘d, Gi*p, Colective Băl­ţă­ţî, U­sache Maria şi Martinica Ana îa Gosp. Colectivă Bâlţaţi, Programul sărbătoririi săptămânii prieteniei ro* mâno-sovietice s*j va desf şura astfel: Până la 31 Oct., S3 vor fi de conferinţe atât în slin­e Centrală, cât şi în între­prinderile şi şcolile din Iaşi. Toate conferinţele vor fi urmate de festi­valuri. In ziua de 290,tantbrie se va sărbători aniver­sarea a 29 de ani de la înfiinţarea Comsomolu- Iui, în cadrul căreia îşi va da concursul Jude­ţean a U.T.M. Deasemeni, se va des­chide o expoziţie care va înfăţişa prietenia ro­­mâno-sovietică de-a­ lun­­gul anilor şi sprijinul pe care Uniunea Sovietică l-a acordat şi-l acordă în permanenţă Republi­cii noastre Populare. In afară de aceasta, s-a hotărât ţinerea unui concurs literar în cadrul căruia vor fi premiate cele mai bune recenzii ale cărţilor literare so­vietice. La cinematografele lo­cale, în săptămâna dela 1­7 Noembrie vor fi programate filme şi do­cumentare sovietice. Sărbătorirea priete­niei româno-sovietice, se va încheia printr'un meeting care va avea loc la 7 Noembrie, în Piaţa Unirii. Muncitorii ieșeni inveniiness angajamentele pentru 7 Noembrie Milioane de oameni ai muncii vo-sârbi tori una viito­re a 52»a aniversare a Mareî R«vo'u}ii Socia.îste din O lonbrle« C£.re a Însemnat o importantă cotitură la istoria lumii, instau­rând în a șasea parte a globului pământesc, orânduirea so­cialistă. v _ Sărbătorirea vi­ei Marei Revoluţii Socialiste dî® Octom­brie este aşteptată cu nesinsă bucurie de­ oamenii muncii din ţara noastră. Metalurg­şti, petronişti, mineri, făsători, constructori în­tâmpină ziua de 7 Noembrie cu un măreţ imn închinat mun­cii, cu Înfăptuiri pozitive şi depăşirea Plonului de­ Stat. In­ felul acesta, muncitorii din Repub­­­a noastră îşi a­­rată ataşamentul lor entuziast faţă de Marea Ţari a Soci­ais­­mului, manifestfindu-şi totodată voinţa tor nesdruncinata de a lupta cu forţe mereu sporite împotriva atâţaterilor la un nou război. ___________________ Şi în oraşul Iaşi, munci­torii tuturor fabricilor şi a­­telierelor au păşit la dobo­rârea actualelor norme che­mând de asemene la între­cere alte fabrici din ţară. La fabrica Ţesătura, mun­­citorii şi-au luat angaja­­mentul de a termina până la 7 Noembrie, planul de Stat pe anul 1949. Pentru a* ceasta s*au organizat între­ceri socialiste pe schimburi 37 pe grupe sindicale şi 800 tova­rşl« individual. Alături de rauncitori au mai fost antrenaţi In într®« cerile socialist® 20 miiştii precum şi 60 de funcţionari. Printre angajamentele lu­­ate In cinstea zilei di 7 No­embrie, era şi acela de a forma o a doua brigadă de tineret, pentru calitate. Deşi nu au trecut decât câteva z­le, ang­­amentul luat în cinstea Marei R­­o­taţii Socialiste din Octom­­brie a şi fost tradus în fapt. Intr’adevar, recent a luat fiinţă cea de-a doua bri­gadă de tineret, pentru ca­litate, formată din 16 tinere, care a şi început lucrul. Cele doua brgăzi e x'stente astăzi la TeSaîura lucrează ca s­â'mbui» Deasemetii datorită unei noul reţete la apret se ro* Uzează o economie zilnică de 5030 Iei. La Atelierele CFR, Nicol­ina sunt în întrecere — în cinstea zilei de 7 Noem­brie—­un număr de 659 mun­citori» Pe șantierul Sovconstruc» {■a CAM, au început Z Iele acestea lucrările de zidărie programate în cadrul anga­jamentelor luate Tn cinstea zilei de 7 Noembrie. Cu a» cest prilej s’a început folo­sirea metodei de lucru so­vietică, înregistrându-se ast­fel noui succese în pro­ducţie. Muncitorii de la fabrica Vic­toria au terminat de montat cele 80 de războaie noi, care în urma angajamentului luat trebuiau să fie montate la 15 octombrie. Peste tot, muncitorii dau o mare bătălie a întreceril­or, care se desfăşoară sub semnul luptei pentru pace şi socialism. Peste tot, oamenii muncii din Iaşi ca şi aid­ întreaga ţară întâmpină Marea Revo­­­uţie Socialistă din Octom­brie prin noui şi importante succese în muncă, dându şi seama că fiecare angajament Indepinit este o contribuţie serioasă la întărirea lagă­rului păcii şi un răspuns prompt dit aţâţătorilor la un nou război. 1. ȘTIRU Primele zile după deschiderea cursurilor la institutele de învăţământ superior Deschiderea cursurilor la Universitate şi la institutele d® învăţământ superior, a prilejuit o serioasă preocu­pare atât pentru profesori, cât şi pentru studenţii începute sub semnul lup­­tei pentru pace, studenţii vor dovedi prin munca lor, dorinţă de luminare, dorinţa de a deveni cadre cât mai bene pregătite, necesare construirii socialismului în Patria noastră. Organizaţi«» cursurilor De astădată cursurile nu vor mai fi doar o ocupaţie in plus, pe lângă cel« obiş­nuit», în afara universităţii, aşa cum era înainte când tudenţii veneau destul de rar pe la cursuri, la orele şi aşa destul de puţine, înainte vreme orarul era „foarte convenabil8» căci erau doar două trei ore pe zi, restul putându-se pierde pe străzi, pe culoare, sau prin Copou. Culoarele erau pline de studenţi care stăteau reze­maţi de perete, aşteptând să treacă timpul pentru ca apoi plictisiţi să asculte ju­mătate de oră profesorul şi aducându-şi aminte că „au treabă în oraş*, să plece. Era normal că în aseme­ne® condiţii pregătirea ştiin­ţifică si fix pusă pe pianist al doilea. începând însă de a nu­ fi«cut s’a lichidat cu situa­­ţia studenţilor eterni, s’au sancţionat cei «are datorită vechii atitudinii perm­anen­­tizau stare de dole® farm­­ente şi s’au înlăturat defini­tiv acei care nu aveau gân­duri serioase pentru învăţă­ tură» Datoria de a învăţa, de a fi cât mai bina pregătit şi folositor, s’a imprimat tot mai precis în atitudinea stu­­denţi’or de azi» In anul acesta orar­urile au fost alcătu­ie cu minu* ţiozitate, respectându-se ast­fel timpul pentru pregătire ai studenţilor» Oral« la sarviciu ,­ S’a terminat cu culoarele pline de studenţi în aştep­­tarea trecerii t­rapului, pen­tru a intra îa ore» A. LOCHIN Coistinuar»' în pagina 3*a In U. R. S. S. se extind planta­ţiile de ceai Pe plantaţiile de ceai din U.R. S.S. se desfâ­­şoarâ culegerea recoltei de ceai. Colhozurile din Georgia au­­ îndeplî­­nji In 9 zile planul lunar, depăşîndu-l cu 28 la sută. Republica Geor­­giană termină­­planul anual de strângerea cea­­iului. O recoltă bună au obţinut cultivatorii de ceai din ţinutul Kras­­nodarului, care au depă­şit planul anual cu 35 la sută. O nouă sucursală a magazinului de Stat „laşul- Magazinul de Stat „la­şul" a deschis zilele a­­cestea o nouă sucursală» situată în strada Gabr’ell Peiy lângâ cinema Sî­­doll). in această sucursala •»* vând articole de Parfume­rie şi galanterie. Societatea comercialiă de Stat „laşul“ a redut® preţurile la articolele da galanterie şi marochena­­rie, la toate sucursalele sale. Societăţile comerciale de Stat, prin activitatea pe care o depun, trebuie să dovedească că surau­ factori de răspundere tm aprovizionare« populaţi«)­ muncitoare. Sancţionarea celor car« nu sa prezintă pentru preschimbarea şi ridicarea buletinului­ de identitate Comandamentul jude­­ţean de Miliţie, aduce l» cu neştiinţa tuturor cetă­ţenilor din oraşul Iaş»« că în urma dispoziţiutiî­­lor Direcţiei Generale « Miliţiei, toţi cei car® ra* se prezintă la data fixată pentru preschimbarea fe­» tetinului, vor fi dați în judecată pentru nere*«­pectarea dispoziţiunilor 1a vigoare. Fapte ;­ comentarii jyaa^az/HHi alimentar ,Mol­­”**ciopau va pune in consu­maţie ouă proaspete prim­­ghişeele sale ele distribuire.. Preţul va fi desigur, mu­lt Inferior celui prezent pe pia­ţă, la liber. Trebuiesc luate insă tot­odată măsuri împotriva a­­celor care speculează aceast aliment. Concomitent cu mersurile de aprovizionare pe care te-a luat „Moldova" trebuieşte tre­cut şi la stârpirea speculan­ţilor din acest sector. M­inisterul Sănătăţii aduce la eimoştiri­­ medicii»? că înfiinţează două cursuri de specialitate în balneolo­gie la Sibiu şi Cluj, ’ât şi spitalele şi serviciile de spe­cialitate. In numărul locurilor: îi) pentru Sibiu şi 75 pentru Cluj. Se primesc doctori in me­dicină cu practică şi specia­lităţi medicale şi absolvenţi ai facultăţilor de medicină generală fără liberă practică. Cererile însoţite de auto­biografie cu date precise profesionale certificat d­e specialitate şi date sociale se vor depune la registra­tura generală a Ministerului Sănătăţii, Calea Griviţei pâar la 25 octombrie a. c. Plebiscitul pentru pace con­tinuă în Franţa cu un en­tuziasm nestăvilit în ciuda persecuţiilor neîncetate a a­­părătorilor păcii de către po­liţie şi autorităţi. Potrivit rezultatelor preli­minare, 5.334.189 de vot­uri pentru pace au fost votate până acum în 54 de departa­mente. După cum anunţă presa franceză, prefectul poliţiei din departamentul Hante* Alpe a suspendat din postu­ril­e lor 2 funcţionari ai po­ştei, foşti fruntaşi sindicali» pentru că au participat intens la propagarea plebiscitului pentru pace. Biroul Comitetului Permis­nent al partizanilor păcii a comunicat că poliţia se dedi­ca numeroa­se aci® de provo­­care împotriva apărătorilor păcii din Africa de Nord, în special în Algeria și în Maroc. In ciuda acestor provocări, plebiscitul pentru pace con­tinuă cu succes in acesta țări.

Next