Opinia, octombrie 1950 (Anul 42, nr. 1227-1252)
1950-10-14 / nr. 1238
i Programul filmelor care vor fi prezentate în cadrul festivalului este următorul: Marele cetăţean seriala Vineri 13 Octombrie Carnetul de Partid Sâmbătă 14 „ Judecata Onoarei Duminică 15 „ Documentul misterios Luni 16 „ Ei au patrie Marţi 17 „ Chestiunea Rusă Miercuri 18 „ Complotul condamnaților Joi 19 ,, f -------------.---A.....................«" V " 2 La 16 Octombrie a. c in cadrul „Festivalului filmului sovietic“ va rula, pe ecranul cinematografului Maxim Gorki o producție a studioului „Soft'2- detfilm", intitulată „Documentul misterios" .Prin conținutul său, filmul acesta este deosebit de im■ portant și de actual pentru oricare om al muncii. Evenimentele înfăţişate aici demască formele de spionaj pe care imperialiştii angio-americaci le întrebuinţează pentru subminarea regimului sovietic şi a regimurilor de democraţie populară. Acţiuni ca cele zugrăvite în „Dcumentul misterios“ sunt specifice nu numai pentru metodele utilizate de imperialişti în sforţările lor de a slăbi puterea sovietică. Ele sunt specifice şi pentru metodele întrebuinţate de ei pentru traducerea burgheziei în conducerea statului în democraţiile populare. Ambasadele anglo-americane din ţările care construesc socialismul, sunt aşa cum au desvăluit recentele procese de la Bucureşti, Sofia sau Varşovia, ruşinoase case de spionaj. Forţele clasei muncitoare demască însă peste tot atitudinea duşmănoasă a acestora şi dejoacă planurile mârşave ale imperaliştilor. Stfelul filmului în ir, amănuntele sale este drosebit de educativ pentru noi toţi. Iată în ce constă el: In clădirea ambasadei unei ţări imperialiste, pe teritoriul sovietic, ataşatul militar şi corespondentul unui ziar, pun la cafe furtul unor documente de mare importaţă , planuri noilor avioane ale profesorului Bogoliubov• Pentru aţingerea acestor scopuri mârşave, ei se vor sluji de troţchiitul AnatolSvetniţchi, care o cunoaşte pe Nadia, fiica profesorului Bogoliubov. Cu toate că Nadia este îndrăgostită de Svetnițchi, în mintea ei se strecoară bănuiala că acesta e un duşman al poporului, urmărind să fure planurile tatălui său. Ea împărtăşeşte şefului Gekei bănuiala si. Tânărul cekist Mihailov este însărcinat cu paza vilei lui Bogoliubov. Făptuind o serie de greşeli grosolane, care treziseră bănuiala Hadiei, Anatol Svetentychi este împuşcat de unul din complicii săî, care reuşeşte să se strecoare în vilă pentru a fura planurile. In ultimul moment însă el este prins. Mihailov urmăreşte pe cel de al treilea complice al spionii. Se dă o luptă pe viaţă şi pe moarte, în cursul căreia Mihailov este rănit, dar spionul este prins. Prin vitejia sa, Mihailov s-a dovedit demn de cea mai înaltă decoraţie , în rederea Partidului şi a poporului, care i-a încredinţat sarcina de apărător al Patriei. Vizionând filmul acesta vigilenţa revoluţonare a oamenilor muncii crește, pentru că filmul ne încap prin fiecare imagine a sa că dușmanul de clasă poate îmbrăca în uneltirile sale criminale diverse haine. El va încerca să cucerească dragostea muncitoarelor, așa cum ne-a desăruit șilmul „Carnetul de partid“ sau va purta haina prefăcătoriei, îmbrăcând adesea lla a mieului, aşa cum ne arată acelaş film. Dr filmul ne mai arată ceva ■ , toate încercările imperialimilor cad înfrânte de dârzenia cu care ponorul muncitor îşi toară cuceririle sale. Festivalul filmului sovietic la Iaşi „Documentul misterios“ ! (Urmare din pag. l a)' nai 1 din Iugoslavia, Tito, Rankovici, Kardelj, Djilas, Moşa Prade şi alţi trădători au săvârşit crime monstruoase împotriva poporului iugoslav, împotriva celor mai buni reprezentanţi jaf lui, care luptau cu hotăâre pentru alungarea con ■ toropitorilor. In prezent sa știe că în vara anului 1941, Rankovici a fost arestat de gestapo, având asupra lui documenta de partid, iar mai târziu a fost pus în libertate. Ulterior a devenit limpede că Rankovici a trădat întreaga organizație de partid de la Belgrad, că el a fost im agent al gestapoului. Graţie activităţii lui Rankovici, gestapoul a distrus organizaţia comunistă de la Belgrad. Toţi conducătorii ei, printre care Djuiro Strugar şi Elena Cetkovici au pierit. În tot cursul războiului de eliberare naţională, Rankovici a fost cel mai zelos executant al crimelor sângeroase ale clicii lui Tito. Această clică dădea, între altele, întregul ei concurs poliţiei, în punerea la cale a sălbatecelor măsuri anticomuniste, cauzând astfel pieirea a numeroşi activişti e partid. Trecând pe teritoriul eliberat al ţării, unde pe atunci în fruntea mişcării de partizani se aflau Jurovici, Tito şi Rankovici au stabilit contactul cu un vechi agent al Intelligence Service-ului Draga Mihailovici, care lucra de asemenea cu gestapoul, şi i-au predat mari cantităţi de armament aparţinând partizanilor; în urma acestui fapt, oamenii lui Mihailovici au atacat oraşul Ujitze, eliberat de partizani, provocând mari pierderi apărătorilor oraşului. Când cetnicii au fost sdrobiţi, iar partizanii au avut posibilitatea să nimicească statul major al lui Draga Mihailovici, Tito şi Rankovici au ordonat pe neaşteptata ca ofensiva să fie oprită. Rankovici a plecat „să negocieze“ la statul major al lui Mihailovici. La aceste negocieri între trădătorii poporului iugoslav, a luat parte şi un ofiţer englez, spionul Hudson, care a remis lui Rankovici şi Mhailovici o telegramă a lui Churchill, „Guvernul englez, se spunea în telegram.., salută pe conducătorii iugoslavi cu prilejul convenţiei înche iate“. Partizanii eroi şi Intregul popor iugoslav au OPINII Ziariştii democraţi din lumea întreagă luptă activ pentru pace — Pe marginea rezoluliiior votate la Congresul de la Helsinki — In zilele de 15—16 Septembrie l956 s’au ţinut la Helsinki capitala Finlandei, lucrările celui de al treilea Congres al Organizaţiei Internaţionale a Ziarişlilor. Congresul a votat trei rezoluţii din care extragem următoarele : Cel de al treilea Congres al Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor a avut loc în zilele când imperialştii americani,continuând cursa nebunească a înarmărilor, au trecut de la războiul „rece“ la agresiunea făţişă în Coreea Asupra lumii atârnă pericolul unui nou război mondial, pe care îl pregăteşte lagărul imperialist. Ziariştii capitalişti, aceste slugi credincioase ale Wall Streetului şi Cityului, ajută cu zel stăpânilor lor la aţâţarea unui nou *război. Ei duc o luptă furibundă prin metodele cele mai murdare, mai fasciste, împotriva presei admocrate. Ziariştii progresişti din ţările capitalate sunt supuşi unor crâncene persecuţii. Congresul socoteşte că în condiţiile actuale cea mai de stină sarcină a O Organizaţei Internaţionale a Zariştii şi a organizaţilor ei naţionale, cât şi a tuturor ziariştilor democraţi, este participarea activă la mişcarea partizanilor păcii. Congresul însărcinează Comitetul Executiv şi secretariatul cu pregătirea materialelor necesare şi organizarea publicării la presă şi difuzării la radio a unor liste negre de aţâţători la război. Congresul îşi exprimă protestul său hotărât împotriva agresiunii americane în Coreea, împotriva bombardării sălbatice a populaţiei civile de către aviaţia americană şi cheamă pe toţi ziariştii democraţi să se manifeste activ pentru apărarea Coreei iubitoare de libertate. Congresul adresează Consiliului de Securitate propunerea de a rezolva pe cale paşnică, în componenţa sa legală, problema coreană. Congresul, încredinţat fiind că forţele păcii şi democraţiei, având în frunte Uniunea Sovietică sunt mari şi puternice, cheamă toate organizaţiile sale să participe activ la pregătirile pentru congresul al doilea a partizanilor păcii. A doua rezoluţie votată de Congresul OIZ se ocupă de Uniatrea Ziariştilor Iugoslavi. Prin activitatea sa, Uniuitea Ziariştilor Iugoslavi a arătat că nu este de partea păcii şi democraţiei, ei dimpotrivă, realizează poitica aţâţătorilor la război imperialişti , pentru că a adoptat o poziţie negativă faţă de Apelul de la Stockholm ; că s-a demascat prin adoptarea unei poziţii pozitive faţă de atacul Statelor Unite împotriva libertăţii şi independenţei poporului coreean, că a adresat tuturor organizaţiilor de ziarişti o scrisoare deschisă plină de tot felul de ponegrii şi atacuri la adresa Organizaţiei internaţionale a Ziariştilor. Prin activitatea sa, Uniunea Ziariştilor Iugoslavi a arătat că ea nu e altceva decât o organizaţie teroristă a guvernului fascist al hribito — slugă a imperialiştilor americani. O asemenea comportare nu este conformă cu principiile care stau la baza Or gan izaţiei I n te rnaţionle a Ziariştilor şi înseamnă o încălcare a acestor principii de bază. Al treilea Congres al Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor exclude Uniunea Ziariştilor Iugoslavi din rândurile Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor. A treia rezoluţie a Congresului O. I. Z. se referă la ajutorarea ziariştilor persecutaţi. Congresul protestează în modul cel mai hotărît împotriva persecuţiilor ale căror jertfe au devenit zavîştii cinstiţi ce s’au ridicat împotriva aţâţârii turbate la război şi pune în faţa Comitelui ai Executiv sarcina de a face cunoscute posibilităţile cu privire la crearea unui fond internaţional pentru ajutorarea ziariştilor persecutaţi. Congresul îşi ia obligaţia de a face tot posibilul penatru eliberarea contraţ lor ziarişti aliaţi în închisoare, ştiind bine că a,eştia reprezintă floarea ziariștilor iubitori de pace, că ei salvează cinstea preferiei de ziarist și că de partea lor stă puferta adevărului. Muncitorii de la fabrica „Ţesătura" t obţin însemnate succese (Urmare din pag. l a) bea ategeau normele, eu reuşit datorită aplicării metodei de lucru a fruntaşilor să obţie însemnate depaşii de norme. Astfel Ciocan Elena lucrând la 4 răsboaie a reuşit să depăşească norma pe prima decadă a luni Oct. cu 24 la sută, Gavril Maria lucrând la 4 răsboaie, a depăşit norma cu 27 la sută şi Răpciune Eugenia la 6 răsboaie a depăşit cu 10 la autoBrigada păcii ridică noi cadre Muncitoarele din sala de războaie constituite în „Brigada Păcii“ au reuşit să-şi ridice mult nivelul profesional, contribuind în acest fel la depăşirea planului brigăzi pe prima decadă a lunii octombrie cu 7 la sută. Aceasta dovedeşte că cele 19 muncitoare din brigadă din seria A. şi cele 22 din seria B. sunt într’adevăr luptătoare pentru pace, după cum se vede din realizările obţinute de unele muncitoare din brigadă. Astfel Tiron Lucreţia responsabila brigăzii a depăşit norma cu 35 la sută lucrând la 4 răsboaie, Milioş Ecaterina, lucrând la 4 râsboaie a depăşit cu 22 la sută, Sax Profira la 4 răsboaie a depăşit cu 34 la sută. Muncitoarea Mihuleac Mstria înainte de a lucra în brigadă nu putea îndeplini niciodată norma, ori acum antrenată de celelalte tovarăşe de muncă, a reuşit să depăşeasc norma pe prima decadă a lunii octombrie cu 29 la sută. Atât avântul sporit al întrecerilor socaliste, cât şi frumoasele rezultate ori limite de muncitoare, ne dovedesc cu prisosinţă că muncitorii de la fabrica Ţesătura, vor întâmpina cu cinstea curentă alegerile din 2 Decembrie, contribuind prin munca lor la întărirea patriei noastre, la lupta popoarelor pentru pace, libertate şi socatism. „Ce reprezintă clica lui Tito ?“ fost nevoiţi să plătească aceasta „convenţie“ cu şiroaie de sânge. In continuare, revista scrie : Imperialiştii anglo-americani au acordat multa atenţie agenturii lor titoiste. Astfel, misiunea militară engleză da pe lângă statul major al lui Tito era condusă, la sfârşitul războiului, de însuşi fiul lui Churchill, Randolph. Angio-americanii au fost inspiratorii şi organizatorii celor mai grave crime săvârşite de cica sângeroasă a lui Tito. După elberarea Iugoslaviei de către Armata Sovietică, banda titoistă nu a putut să acţioneze făţiş Sub presiunea maselor populare ea a fost nevoită să accepte transformările democratice din ţară. După demaecarea titoiştilor de către Biroul Informativ al Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti, în luna iunie 1948, ei au executat cu perfidie lovitura de stat contrarevoluţionară în ţară, smulgând Iugoslavia din lagărul democratic. Intr-o perioadă relativ scurtă, clica lui Tito şi-a parcurs drumul de trădare de la naţionalismul burghez la fascism, instaurând la ţară o dictatură militară teroristă. Cu ajutorul înşelăciunii şi al teroarei fasciste de tip gestapist, titoiştii au reuşit să nimicească regimul de democraţie populară din Iugoslavia şi să arunce ţara , robia imperialiştilor americani şi englezi. La procesele lui Koci Dzodze, Rajk László, Traicio Rostov şi ai lor diversionişti şi spioni, s’a dovedit pe de*plin că actualul guvern dela Belgrad este o bandă mercernică de spioni şi asasini, aflată in serviciul reacţiunii internaţionale. Făcând front comun cu aţâţătorii la război anglo- americani, guvernanţii dela Belgrad duc o activitate de subminare împotriva mişcării partizanilor păcii, împotriva partidelor comuniste şi muncitoreşti, împotriva ţărilor de democraţie populară şi a Uniunii Sovietice. Iată de ce clica lui Tito este cel mai înverşunat duşman al libertăţii şi independenţei nu numai al poporului iugoslav, ci şi al oamenilor muncii din întreaga lume. De aceea, lupta impotrva acestei clici este strâns legată de lupta pentru pace, împotriva ațâţătorilor la un nou război mondial. Această luptă este o datorie internaţională nu numai a partidelor comuniste şi muncitoreşti, ci şi a tuturor democraţilor cinstiţi. Viaţa de lux a lui Tito V) Da întrebi dacă Tito este el însuşi moşier sau capitalist şi care sunt avantajele personale de care se bucură de pe urma alantei lui cu clasele exploatatoare ? Tito şi clica sa trăesc în lux, risipind banii poporului, ca şi foştii guvernanţi fascişti. Tito este reprezen*tantul intereselor imperialiştilor străni şi ale bur* gheziei orăşeneşti şi chiar burimii iugoslave; el este şeful castei conducătoare militariste birocratice ex»ploatatoare. Tito şi clica lui sunt organizatorii exploatării coloniale a oamenilor muncii din Iugoslavia. In prezent, Tito este proprietar a numeroase palate şi castele, moşii şi vite, domenii de vânătoare şi vii, care aparţinuseră familiei regale a Karagheorghevici. Complicii săi locuesc deasemenea în vite somptuoase. Tito mai este proprietarul staţiunii balneare Budve pe coasta Muntenegrului. întregul sector de stat al economiei iugoslave a fost transformat în prezent într’o uriaşă întreprindere comercială „Tit.Net Comp.“, care este folosită în scopul îmbogăţirii imperialiştilor americani şi străini, precum şi în scopul îmbogăţirii personale a clicii Tito-Rankovici şi a vârfurilor militariste birocratice ale aparatului de stat Iugoslav. 3) D-ta întrebi ce sânt din punct de vedere politic Tito şi complicii lui ? Astăzi este limpede că ei sunt o clică fascistă, agenţii direcţi ai imperialismului străin şi ai burgheziei Iugoslave, care folosesc fraze „de stânga" pentru că, în mod indirect, să reinstaureze capitalismul în ţară şi să târască Iugoslavia în frontul imperialist. Un oarecare timp, ei au reuşit să se camufleze, dar datorită vigilenţei partidelor comuniste şi muncitoreşti, măştile au fost smulse de pe feţele lor şi ei au apărut în faţa întregii lumi ca trădatori, spioni şi asasini. Procesele egenturii totoriste de spionaj din ţările de democraţie populară, care au avut loc în perioada 1949- 1950, au arătat adevăratul chip al acestei clici, care acţionează potrivit instrucţiunilor serviciilor de spionaj american şi englez. Tranzacţiile încheiate în ultimele luni de guvernanţii de la Belgrad cu Washingon şi Londra dovedesc că cliea lui Tito a vândut Iugoslavia imperialiştilor americani şi englezi, aservindu-le întreaga economie a ţării. Politica criminală a lui Tito şi a clicii lui a dus la mizerie şî foamete masele largi ale populaţiei. In ţară domneşte o teroare de tipul gestapoului Iugoslavia este transformată de titoişti într’un cap de pod penru aventurile militare ale imperialist lor, iar poporul ugat slav în carne de tun pentru noul război pe care îl vrichtesc imperialiștii acglo-ameiricani. a Ion Istrati, „Grâu înfrăţit“ Romanul lui Ion Istrati, „Grâu înfrăţit“ apărut în Editura pentru Literatura şi Artă, prezintă epoca de adânci transformări şi de măreţe înfăptuiri petrecute în ţara noastră între anii 1947 — 1949. Autorul zugrăveşte în „Grâu înfrăţit“ imaginea satului moldovenesc dintre anii aceia când clasa muncitoare condusă de Partid, luptă să înlăture mizeria şi lipsurile anilor de secetă, lipsuri pe care chiaburii exploatând fără cru are ţărănimea seacă, se adâncea. Tema romanului este desvoltarea conştiinţei de clasă a ţăranului muncitor, care sub îndrumarea Partidului şi ajutat de experienţa Uniuni Sovietice, luptă împotriva exploatării chiabureşti, hotărându se să treacă la o nouă formă de muncă, la alcătuirea Întovărăşirilor. Tânărul Toader Pârpăriţă, prizonier in Uniunea Sovie cp, află cum tră'esc oamenii sovi tici, cum-nreu» ş t ei să tul ture pentru totdeauna expoatarea şi să*şi creze o viaţă nouă, o viaţă fericită. întors in ţar , cu bogata exprie ta c ş ;gată a oi, în patria socialismului, Toade T participă hotărât la lupta Cărţi no! pentru înlăturarea stării d® sărăcie şi mizerie pe care o găseşte In satul său natal Luptând cu dârzenie împotriva uneltirilor chiabu reşti el se apropie de Par* tid şi preocupându*se necontenit de nevoile consă* tenilor săi, Loader devine o pildă de muncă pentu ţăranii muncitori din Nalba, un adevărat comunist. Astfel in romanul său „Grâu înfrăţit“ Ion Istrati, prezintă eforturile şi izbânda ţăranilor muncitori, care prin întovărăşiri au putut să treacă de la felul de muncă înapoiata la munca mecanizată cu tractoarele SMT ului, muncă unită pe tarlalele întinse, care deschide drumul spre bel* şug, spre gospodăriile agri-« cole colective. Din acest roman ţăranul muncitor învaţă cine i-a fost şi-i mai este încă duş* man cine i»a fost şi*i va fi prieten. Scris intr’o limbă aleasă, care amintite de frumuseţea paginilor lui Creangă, limba în acelaş timp vigu» roasă şi caldă, plină de humor şi mlădieri sabide, românul „Grâul înfrăţit* consum e un nou succes al tineri noastre literaturi. ” AL Jar : „Sfârşitul Jabeor“ In Editur pentru Literatură şi Artă, a apărut românul „Sfârş tul Jabelor“ de Al. Jar, roman care face parte din trilogia intitulata „Griviţa“. In „Sfârşitul Jalbelor“ ne sunt înfăţişate evenimentel din anii 1939-92, mizeria tot mai mare a masselor noastre muncitoare în urma înfeudări economice a ţării noastre impenatismunui francez de către guvernul naţional ţărănesc şi începutul luptelor purtate de muncitorimea ceferistă împotriva curbelor de sacrificiu şi a concediilor în massă. Românul tov. Jar redă astfel una din cele mai sbuciumate epoci ale luptei da clasă din ţara noastră. El arată pe de o parte crismul şi rapacitatea exploatatorilor care vor să iasă din criza economică printr’o exploatare şi mai mare a celor ce muncesc,printr’o mărire a terorei poliţiste iar pe de altă parte de»scrie lupta plină de enorm a clasei muncitoare in frunte cu muncitorimea referată şi sub conducerea parinului pentru o viată mai bună a poporului, pentru apărarea independentei ratiorariate pentru apărarea libertăţile democratice. Partidul lămureşte mas«» muncitorimii ceferiste cat privire la fondul adevărat al evenimentelor care se petrec, demască politica reacţionară a guvernului na*ţional rănesc şi a clase* lor exploatatoare, demască activitatea trădătoare a so»cial-democraţilor şi a sin* dicatelor galbene ale par* tidului social democrat, care sunt slugi sup s?, ale bun gh zei şi moş e imii româ neşti. Acest prim volum al tri logieî tov. A. Tar, infăţi* şeazi procesul de auzire & conştiinţei de clasa a mun* citorilor cefe’işti sub în* drumarea Partidului şi he^ ceri a ci ei a sistemul „aRe. ier“ adresate exploatatuil» lor, practicat de sluge socialdemocrate, la lupta deschisă revoluționar, in*potriva reacțiunii.