Opinia, iulie 1951 (Anul 43, nr. 1457-1482)

1951-07-02 / nr. 1457

Pag. 2 Premiile Stalin 1950 acordate lucrărilor dramatice sovietice Intre cele mai bune opere, create de dramaturgia sovietică in 1950, au fost distinse cu Premiul Stalin trei piese, consacrate satului col­hoznic din zilele noastre, „Crângul de călini” de A. Corneiciuc, „Nun­ta cu zestre” de N. Diaconov şi „Cântă ciocârliile” de C. Crapiva.­­Toate aceste piese se reprezintă în prezent pe scenele a numeroase teatre din ţară şi se bucură de a­­precierea spectatorilor sovietici. Spectacolele reflectă clar şi veridic tot ce este nou, caracteristic în actualul sat sovietic, înfăţişează pe oamenii săi şi lupta lor îndârjită pentru obţinerea unor recolte bo­gate. Aceste trei piese descriu e­­venimente diferite, fiecare din ele se distinge prin coloritul său naţio­nal şi prin originalitatea conflictu­lui dramatic. Totuşi, toate cuprind elemente comune: faptele colhozni­cilor sovietici,­ însufleţiţi de aceeaşi înaltă şi nobilă năzuinţă de a mun­ci fără preget pentru binele Patriei Socialiste şi de a dobândi prin muncă noi victorii. Tocmai această trăsătură înrudeşte pe eroii celor trei piese, oriunde s'ar afla ei, fie în Ucraina („Crângul de călini”), fie în Bielorusia („Cântă ciocâr­liile”), fie în nordul îndepărtat al RASS Corni („Nunta cu zestre”). Acţiunea piesei lui A. Corneiciuc te petrece în satul ucrainean Crân­gul de călini. In faţa spectatorului apare Ucraina în toată splendoarea ei, cu minunata şi darnica ei na­tură. Eroii piesei sunt oameni cu suflet larg şi inimă bună, cu inte­rese multilaterale şi cu o bogată viaţă spirituală. Ei muncesc cu ab­negaţie pe ogoarele colhozurilor, mânaţi de dorinţa ca prin munca lor să sporească avuţiile Patriei. Ei sunt luptători convinşi pentru comunism. Potrivit structurii lor sufleteşti, în virtutea convingerilor lor, aceşti oameni, care tind spre noi şi noi victorii în muncă nu pot îngădui manifestări de autoliniştire in­ colectiv. Prin critica lor severă dar tovărăşească, colhoznicii satu­lui Crângul de călini îl ajută pe Romaniuc, preşedintele colhozului, să-şi recunoască greşelile şi să în­ţeleagă că în conducerea colhozului el a adoptat o atitudine care frâ­nează desvoltarea mai departe a gospodăriei. Romaniuc este un mun­citor cinstit şi devotat, care are la activul său numeroase merite. El s’a culcat însă pe lauri, s’a împăcat cu gândul că colhozul a atins un nivel mediu şi nu vrea să mai în­veţe, nu vrea să adopte noi metode de muncă. Totuşi, sub înrâurirea colectivi­­l său, care susţine cu tărie tot ceea ce este nou în viaţă, Romanciuc se convinge că în actualitatea so­vietică a te opri înseamnă a frâna mersul înainte. Romaniuc pleacă în unul din colhozurile fruntaşe ale Ucrainei, ca să studieze noile me­tode de conducere a gospodăriei. Comedia „Nunta cu testre” înfă­ţişează de asemenea îih sat col­hoznic din zilele noastre, oamenii noi, atitudinea lor faţă de muncă, şi năzuinţele lor de viitor. Reluând aceeaşi temă a luptei fruntaşilor colhoznici pentru comunism, autorul presei, dramaturgul N. Diaconov — fiu talentat al poporului cornit zugrăveşte scene impresionante din viaţa colhozurilor. Până la Revo­luţia din Octombrie, aici, în locul unde astăzi se desvoltă şi înfloreşte RASS Corni, se află unul din cele mai înapoiate colţuri ale Rusiei ţa­riste. Sub regimul sovietic însă, în satul nordic a început o viaţă feri­cită, iar oamenii lui unindu-se în colhozuri, crează lucruri minunate. Ei transformă natura, cultivă re­colte bogate şi extind spre Nord culturi noi. Dramaturgul a izbutit să înfăţi­şeze cum în conştiinţa colhoznici­lor, lupta pentru recoltă este indi­solubil legată de gândul la Patrie, la scumpul lor Stalin, care poartă o grijă părintească întregii ţări, în­tregului popor sovietic. Eroina pie­sei — Olga, şefa unei brigăzi din colhozul „Zarea”, trezindu-se lân­gă un foc de tabără după o noap­te plină de nelinişte în cursul că­reia erau ameninţate să degere se­mănăturile, povesteşte cu însufleţi­re oamenilor că l-a visat pe Stalin, care ar fi venit în colhozul lor.­­ „El privea dus pe gânduri ogoarele, satul, iar apoi a început să mă în­trebe prieteneşte, amănunţit, des­pre viaţa noastră, eu am prins cu­raj şi i-am spus despre toate, şi bune şi rele; el mă asculta cu aten­ţie şi cât de plăcut era să tot stai şi să-i povesteşti...” Eroii piesei lui N. Diaconov, lup­tă cu perseverenţă pentru a obţine recolte bogate; el dorse ca tot po­porul să trăiască mai bine, mai fericit. Şi numai victoria în munca creatoare pentru binele general le deschide drumul către fericirea pro­­ prie­­ , Piesa scriitorului bielorus C. Cra­piva „Cântă ciocârliile” este o operă valoroasă a dramaturgiei so­vietice, caracterizată printr’o adân­ca pătrundere în actualitatea satu­lui colhoznic. Această piesă, —­ consacrată unei probleme fundamen­tale în construcţia colhoznică, con­solidarea şi desvoltarea gospodăriei obşteşti — atrage un public nume­ros datorită prospeţimei şi măestri­­ei sale artistice în conturarea per­sonagiilor. Subiectul piesei este în­trecerea constructivă dintre două colhozuri învecinate. Comediile lui A. Corneiciuc, N. Diaconov şi C. Crapiva se bucură de larga apreciere a cititorului şi spectatorului sovietic pentru că o­­glindesc viaţa aşa cum este în rea­litatea sovietică şi tratează proble­me vitale ale actualităţii. In Ţara Sovietică, munca ţă­ranilor şi a muncitorilor de la SMT-uri şi sovhozuri se bucură de o înaltă preţuire. Ea este în­curajată şi răsplătită cu dărni­cie. Guvernul Sovietic decorează pe fruntaşii agriculturii cu or­dine şi medalii. Pentru rezul­tate remarcabile obţinute în muncă maiştrii agriculturii şi ai creşterii de vite sunt distinşi cu titlul de Erou al Muncii So­cialiste, sunt decoraţi cu ordine „Lenin” şi cu Medalia de Aur „Secerea şi Ciocanul". ] In prezent, agricultura Uniu­nii Sovietice se mândreşte cu peste 5.500 Eroi ai Muncii So­cialiste. Aceştia sunt oameni re­numiţi în întreaga Ţară Sovie­­inovatori îndrăzneţi, mai­ Ci ai recoltelor îmbielşugate, crescători de vite experimentaţi, mecanizatori pricepuţi, organiza­tori talentaţi ai agriculturii. Printre eroii muncii socialiste se găsesc colhoznici şi colhoznice de rând, şefi de echipă şi de s­rigăzi, preşedinţi de colhozuri, bacterişti, combinec şi agro­nomi de la SMT-uri, muncitori şi directori de sovhozuri, activişti raionali de partid şi sovietici. Eroii muncii socialiste con­stituie detaşamentul de avant­­gardă al celor ce muncesc în a­gricultură şi creşterea de vite, detaşament care păşeşte in frun­tea zecilor de milioane de colhoz­­nici, de muncitori de la SMT-uri şi sovhozuri, care luptă pentru crearea în Ţara Sovietică a u­­nui belşug de alimente pentru populaţie şi de materie primă pentru industrie. In Ţara Sovietică se bucură de glorie acela care munceşte cinstit, care serveşte cu devota­ment poporul, consacrându-şi toate forţele operii de întărire a puterii şi de propăşire a patriei socialiste. „In ţara noastră,­­ ne spune prima tractoristă sovietică Pras­­covia Anghelina, gloria se cuce­reşte nu printr’o unică şi fru­moasă avântare, ci printr’o mun­că perseverentă şi plină de ab­negaţie. Marele Stalin m­’a învăţat pa mine, o simplă ţărancă, fiică de argat, să trăiesc şi să mun­cesc pentru fericirea ţării mele, pentru poporul meu”. Eroiii muncii socialiste consi­deră munca lor drept o înda­torire de onoare, drept o dato­rie patriotică faţă de ţara lor. Ei depun în munca lor cunoştin­ţe multilaterale, o energie clo­cotitoare, o iniţiativă nesecată, un îndrăzneţ spirit de inovaţie, o bogată experienţă, o înaltă măestrie. Munca lor creatoare se sprijină pe tehnica modernă, pe o energetică bogată, pe ştiinţa agronomică înaintată. Marc Ozernoi, şef de echipă în colhozul „Al 17-lea Congres al Partidului”, din RSS Ucrai­neană, distins cu titlu­ de Erou al Muncii Socialiste pentru ob­ţinerea unei recolte de porumb de 13.600 kilograme la hectar, fiind întrebat cum izbuteşte să obţină recolte îmbelşugate a răspuns: „Suntem în mare prie­tenie cu ştiinţa, purtăm de grijă culturilor în tot cursul anului, facem totul la timp, lucrăm pă­mântul cu minuţiozitate, îngri­jim exemplar fiecare plantă, le apărăm de inamici”. „Drumul pe care ajungi erou, — spune Marc Ozernoi, — este deschis fiecăruia, şi tinerilor şi celor bătrâni. Munceşte, numai cinstit, şi fii prieten cu ştiinţa”. Eroii muncii socialiste respec­tă cu rigurozitate sfaturile şti­inţei agronomice înaintate. In­văţaţi să staţi de vorbă cu fieca-­­re plantă, aflaţi-i trebuinţele, a­­jutaţi-o să crească”. Masele largi de oameni care lucrează în agricultură, învaţă de la eroii muncii lucruri folosi­toare, străduindu-se să obţină rezultate tot atât de rodnice în muncă. Şi nici eroii, ei înşişi, nu se opresc la cele realizate, ci merg mereu înainte, obţinând an de an noi şi noi victorii. Anastasia Vasiliuc, Erou al Muncii Socialiste, şefă de echipă în colhozul „Molotov” din RSS Ucaineană a obţinut anul trecut câte 73.000 kilograme sfeclă de zahăr la hectar. Anul acesta ea s-a angajat să obţină câte 80.000 kilograme la hectar. Munca echipei condusă de Va­­silciuc, constitue un exemplu pentru întregul colhoz. Şefa de echipă Anastasia Melniciuc şi-a pus drept ţintă să o întreacă pe Anastasia Vasilciuc, să obţină câte 100.000 kilograme sfeclă de zahăr la hectar. Agricultura URSS este bogat înzestrată cu cea mai modernă­ tehnică din lume. In 1950, au­ fost arate cu tractoarele mai mult de nouă zecimi din supra­fețele semănate de colhozuri, iar o jumătate din culturile de cereale a fost recoltată cu com­binele. In colhozuri, SMT-uri şi sovhozuri lucrează o armată nu­meroasă de mecanizatori ai a­­griculturii, care stăpânind la perfecţie tehnica, îi storc tot ce ea poate da. Pentru indici ridi­caţi în muncă, numeroşi tracto­rişti şi combineri au fost distinşi cu titlu­ de Erou al Muncii So­cialiste. Nikifor Casianenco, Erou al Muncii Socialiste, tractorist la SMT-ul din Cotovsc, RSS U­­craineană, a obţinut într’un col­hoz deservit de el câte 2.880 kilograme grâu la hectar de pe o suprafaţă de 633 hectare. Timofei Ovcearenco, Erou al Muncii Socialiste, combiner la SMT-ul din Otradnoe, ţinutul Crasnodar, a trecrat în 25 zile lucrătoare peste 83 vagoane de grâne. Pământul colhozurilor şi sov­hozurilor, lucrat cu pricepere, pe baza ştiinţei înaintate şi cu o tehnică puternică, dă recolte necunocute în trecut. In 1950, în URSS recolta globală de cereale a atins 7 miliarde. 600 milioane poduri (12.160.000 vagoane).­­ Uniunea Sovietică este ţara cea mai bogată în grâne, atât în ce priveşte volumul produc­ţiei de cereale, cât şi în privinţa cantităţii de grâne ce revine pe cap de locuitor. Agricultura Sovietică satisface cu prisosinţă trebuinţele sporite de tot felul de alimente ale populaţiei ţării. După fiecare an de activitate eroii muncii socialiste, sunt de­coraţi cu Ordinul „Lenin” pen­tru noi realizări, tot atât de importante, în agricultură şi creşterea vitelor. Basti Baghirova, slăvită fiică a poporului azerbaidjan, şefă de echipă în colhozul Voroşilov, a obţinut în 1946 o recoltă de bumbac nemaivăzută­­ de 10.500 kilograme la hectar. Pentru eroismul ei în muncă, Prezidiul Sovietului Suprem al URSS i-a conferit titlul de Erou al Muncii Socialiste. In cei trei ani care au urmat, Basti Baghirova a obţinut dea­semenea mari recolte de bumbac Pentru aceste realizări ea a fost distinsă cu a doua medalie de aur „Secerea şi Ciocanul”. Pentru a cinsti eroismul în mun­că al şefei de echipă Basti Ba­­ghirova, în patria ei i se va înălţa un frumos bust de bronz, aşezat pe un postament. Despre felul cum a muncit e­­chipa sa, Basti Baghirova, spune: „Am lucrat aşa, cum se poate lucra numai în ţara noa­stră, unde munca a devenit li­beră, unde ea este preţuită ca ceea ce este mai valoros în viaţă”. Armata eroilor muncii socia­liste din agricultura URSS creşte pe ari ce trece. Pentru ob­ţinerea în 1950, a unor recolte îmbielşugate de cereale, de plan­te industriale şi citrice, pentru obţinerea unor indici remarca­bili în creşterea vitelor, Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a atribuit titlul de Erou al Mun­cii Socialiste unui grup nume­ros de fruntași ai agriculturii RSFSR, Ucrainei, Bielorusiei, Georgiei, Azerbaidjanului, Uz­­bekistaniului, Kirghiziei, Tadji­­kistanului. Noua, marea sporire a arma­tei de eroi ai muncii socialiste constitue o strălucită ilustrare a puternicului avânt al agricul­turii URSS, a creşterii conside­rabile a forţelor creatoare, a activismului politic şi în pro­ducţie al ţărănimii colhoznice, al muncitorilor din SMT-uri şi colhozuri. TrosS agricuitorks sovietice o U. SI. S. S de N. ELISAROV ■IM A­A ' Festivalul Mondial al Tineretului «­e la Berlin — un nou prilej de trecere în revista a forţelor păcii Sub lozinca: „Tineret uneş­­te-te în lupta pentru pace împo­triva primejdiei unui nou răz­boi" se va desfăşura la Berlin între 5-19 August, cea mai gran­dioasă manifestaţie pe care a cu­noscut-o mişcarea progresistă de tineret până acum. Cel de al treilea Festival Mondial al Tine­retului şi Studenţilor pentru Pace. La Festival se vor întâlni 25 de mii de tineri, veniţi din toate colţurile lumii, din diferite ţări manifestând cu toţii pentru cauza măreaţă a păcii. Unindu-şi gla­surile, tinerii, indiferent de cu­loare, profesie credinţe religioase sau convingeri politice, vor arăta lumii întregi că ei su­nt hotărîţi să lupte până la capăt pentru victoria cauzei păcii, alături de cei vârstnici pentru ca lumina să triumfe asu­pra întunericului. In ciuda politicii de învrăjbire pe care o duc imperialiştii ame­ricani, în ciuda tuturor bariere­lor pe care le pun şi vor mai în­cerca să le mai pună aţâţătorii la un nou război. 25.000 de ti­neri din 83 de ţări vor demonstra voinţa lor de pace şi solidaritatea lor cu tineretul german, care luptă pentru o Germanie unită şi liberă. La această măreaţă sărbătoare a tinereţii tânărul partizan de pe meleagurile Vietnamului se va întâlni cu tânărul martir al Co­reei, tânărul fruntaş în campania de strângere a semnăturilor pe Apelul pentru un Pact al Păcii din Egipt, va împărtăşi experi­enţa sa tânărul minier din Germania Occidentală, iar com­­somolistul din îndepărtata Sibe­riei va strânge mâna prieteneşte tânărului fermier progresist din Statele Unite ale A­mer­ici­i. Berlin, fostul leagăn al nazis­mului, locul în care hidosul Hit­ler se pregătea a cuceri globul, va răsuna acum de cântecele vo­ioase ale păcii şi tinereţii, împotriva uneltirilor ticăloase a imperialiştilor anglo-americani, împotriva noilor hitleri americani —, împotriva pretendenţilor la dominaţia lumii —, tânăra gene­raţie a omenirii progresiste îşi va arăta dorinţa înflăcărată pen­tru pace. In urmă cu vreo două săptă­mâni, în cadrul unui grandios referendum popular împotriva remilitarizării Germaniei Occi­dentale şi pentru încheierea unui tratat de pace cu Germania în 1951, zecile de milioane de ger­mani, tineri şi vârstnici — S-­au manifestat împotrivirea lor faţă de planurile canibalilor ameri­cani care vor să-i folosească drept carne de tun într’un răz­boi de jaf împotriva Uniunii Sovietice, şi a ţărilor de demo­craţie populară. In mai toate părţile globului americanii caută a-şi recruta carne de tun. împotriva acestor intenţii cri­minale in incinta Berlinului se va ridica glasul puternic al tâ-Unitului argentinian sau canadian, francez sau japonez african sau chinez. Festivalul de la Berlin va fi de asemenea un prilej în care ti­neretul progresist al lumii se va ridica cu hotărîre împotriva cursei înarmărilor din ţările ca­pitaliste, înarmare care duce la o tot mai sălbatecă exploatare a tineretului muncitor, la creşte­rea şomajului, la înrăutăţirea condiţiilor de trai, ale tuturor categoriilor de tineret muncitor. In cadrul Festivalului va avea loc şi cea de a XI-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de vară. Aceste manifestări cul­turale şi artistice cărora li se vor adăuga frumoase întreceri sportive vor aduce o contribuţie însemnată la înfrăţirea tineretu­lui din lumea întreagă. Cu ocazia Festivalului Mon­dial al Tineretului de la Berlin, tinerii din lumea întreagă vor avea din nou posibilitatea să as­culte cuvântul delegaţilor sovie­tici, delegaţii celui mai înaintat tineret, delegaţii tineretului com­­somolist, tineret crescut şi edu­cat de gloriosul Partid al lui Lenin şi Stalin. In întâmpinarea Festivalului, tinerii muncitori şi ţărani mun­citori, alături de tineretul stu­dios al întregii Lumi, se pregă­tesc pentru a întâmpina cu noi realizări, cel de al treilea Festival Mondial al Tineretului. Zi de zi tot mai mulţi tineri luptă pen­tru a întâmpina Festivalul de la Berlin cu minunate daruri, sem­nături pe Apelul pentru un Pact al Păcii între cele cinci mari pu­teri. Astfel studenţii de la Universi­tatea din Pundjab (India) s’au angajat să strângă în cinstea Festivalului 100.000 de semnă­turi pe Apel. In diferite oraşe ale Elveţiei la Berna, Geneva, Zürich şi al­tele,­­ au fost create comisiile de pregătire pentru Festival, iar membrii organizaţiei ,,Tineretul liber elveţian“ organizează con­vorbiri cu membrii altor organi­zaţii de tineret explicându-le scopul Festivalului. In R. P. Bulgaria, se va or­ganiza o ştafetă în formă de stea la care vor lua parte mii de sportivi ai ţării. După cum anunţă ziarul De Waalheid primul grup de dele­gaţi in­donezi la Festival a pără­sit la 28 iunie Jakarta. Grupul este compus din 32 tineri luptă­tori pentru pace, iar al doilea grup va pleca luna viitoare. In Uniunea Sovietică se des­făşoară în cinstea Festivalului numeroase concursuri sportive în urma cărora vor fi selecţionaţi cei mai buni reprezentanţi. „Tinerii poeţi şi compozitori sovietici — transmite agenţia TASS, — participă activ la pre­gătirile în vederea Festivalului. Actualmente se desfăşoară un concurs de cântece de m­ass d­­n cinstea Festivalului. La acest concurs participă compozitori so­vietici de frunte: Şostakovici, Novicov, Muradeli, Hernicov, Mokrusov, precum şi numeroşi tineri poeţi şi compozitori ai Re­publicilor Uni­onale. In ţara noastră mii de tineri muncitori din fabrici, uzine, mi­ne, întreprinderi, sau de pe în­tinsul ogoarelor, organizează zile record, pornesc întreceri so­cialiste, aduc inovaţii în muncă, luptă pentru a face economii şi totodată se străduesc să înde­plinească angajamentele luate în vederea depăşirii sarcinilor de plan. Mii de studenţi — de pe întin­sul Patriei noastre — participă în cinstea Festivalului Mondial la Campionatele sportive Uni­versitare. Zilele trecute tineretul de la Combinatul Sovrommetal Reşiţa a hotărît să construiască în cinstea Festivalului o locomo­tivă prin muncă voluntară. Tinerii jurnalişti, oţelari, la­­minorişti, turnători, montatori şi electricieni s-au angajat cu toţii în faţa organizaţiei de bază UTM de a-şi duce fiecare aportul său la construcţia acestei locomotive. La schela petroliferă Nr. 329 din Târgovişte, tinerii au muncit în întrecere terminând lucrările de foraj cu 24 de zile înainte de termenul prevăzut. Deasemeni tinerii de la atelie­rul mecanic al centrului forestier Frasin — Gura Humor au pus­ în funcţiune un strung care nu se mai folosea. In oraşul şi regiunea noastră, lucrând la strung, pe tractor sau dându-şi ultimile examene pe băncile şcolilor, tinere­tul muncitor all oraşului şi re­giunea Iaşi întâmpină Festivalul Mondial al Tineretului de la Ber­lin, cu noi şi noi succese. Cele 22 brigăzi utemiste de producţie an­trenate în întreceri socialiste, şi-au îndeplinit planul de muncă pe primul semestru al anului 1951. In comuna Probota, tineretul în frunte cu UTM-iştii şi pionie­rii au lucrat la curăţatul isla­zului pe o suprafaţă de 40 ha., şi au strâns 500 kg. de fier vechi. Absolvenţii Şcolii medii de Comerţ din oraşul nostru şi-au luat angajamentul ca în cinstea Festivalului să treacă cu toţii e­­xamenul de Diplomă. In întâmpinarea Festivalului, tineretul Patriei noastre, îşi mă­reşte eforturile pentru a-şi întări semnătura pusă pe Apelul pen­tru un Pact al Păcii, pentru ca delegaţii ţării noastre să rapor­teze cu fruntea sus, în faţa ze­cilor de mii de tineri sosiţi la Berlin, că ne-am îndeplinit cu prisosinţă datoria de ostaşi ai invincibilului front al Partizani­lor Păcii. I. SEGALL ★ * Nr. 1457 ­­A­ A ! Cinema „Maxim Gorki“ în Rusia Ţarul este înlăturat: se formează Guvernul Provizoriu Keren­ski. Poporul aştepta din partea a­­cestui Guvern, încetarea războiu­lui, pâinea şi pământul. Cu aceste evenimente începe filmul „VAPAIA CEA MARE“. Războiul dura de trei ani. El ră­pea viaţa a milioane de oameni în timp ce burghezii şi moşierii se îmbogăţeau, ducând o viaţă de desfrâu în spatele frontului Intenţiile Guvernului Provizo­riu erau departe de năzuinţele poporului. In guvern intraseră cei mai de vază reprezentanţi ai ca­pitaliştilor şi moşierilor. Ei nu puteau da pâine celor ce mun­ceau, deoarece prin aceasta lo­veau în interesele marilor com­er­cianţi de cereale de care erau strânşi legaţi. Kerenski îndepli­nea mai departe dorinţa imperia­liştilor anglo-francezi şi continua să furnizeze carne de tun de front însă mentalitatea sol­daţilor se schimba. In rândurile lor ajungea ziarul Pravda trimis’ de Partidul bolşevic, care arăta clar că războiul n’a fost pornit pentru apărarea Patriei ci pentru’ acapararea teritoriilor străina şi realizarea intereselor moşierilor şî ale capitaliştilor, începe fraternizarea între sol­daţii ruşi şi nemţi. Dar a fost deajuns ca aceştia să-şi întindă mâinile unii către ceilalţi, ca şi mitralierele să intre,­ în acţiune din ordinul ofiţerilor ruşi şi ger­mani, secerând oameni care nu doreau altceva decât pacea. In aceste zile grele inimile oa­menilor se îndreptau spre Petro­grad, spre ziarul Pravda, unde se afla Lenin şi Stalin Aici, tovarăşul Stalin, explică dele­gaţilor trimişi de pe frum­­ că după Revoluţia din Februarie, puterea a rămas tot în mâinile moşierilor, capitaliştilor şi a speculanţilor.­­- Iată cauza nenorocirilor de pe front! — Să-i lovim! — spune tova­răşul Stalin. Ceea ce nu am făcut în Februarie când la am dat jos­ pe ţar, trebue făcut acum când bolşevicii vor veni la putere. Indignarea revoluţionară a muncitorilor şi soldaţilor din Petrograd, depăşi orice limită. La 16 Iunie 1917 încep demonstra­ţiile paşnice de stradă. Demon­stranţii cer Sovietelor să preia puterea în mâinile lor, să rupă orice legătură cu burghezia impe­rialistă şi să ducă o politică ac­tivă de pace. Guvernul Provizoriu răspunde la această demonstraţie paşnică, trimiţând detaşamente de jun­­cheri şi ofiţeri, udând străzile Petrogradului cu sângele munci­torilor şi soldaţilor. După înăbuşirea demonstraţiei, Lenin şi o serie de alţi bolşevici sunt daţi în judecată­ pentr­u înaltă trădare", pentru organi­zarea unei răscoale armate. Guvernul Provizoriu, a­ri care făceau parte reprezentanţi ai menşevicilor şi ai socialiş­tilor reoluţionari ca Tsra­­ten­, Kerenski... alunecau în mocirla imperialismului făţiş şi a contrarevoluţiei, continuând s-o ducă mai departe politica războ­iului. In faţa acestei situaţii Partidul bolșevic își schimbă tactica . l ascunde pe conducătorul ,,:u, Lenin. Lenin ascuns­ la Raziniv, în a­­propierea Petrogradului, nu poa­te lua parte la congresul al Vl-lea al Partidului. El îl condu­ce din ilegalitate prin interme­diul tovarășului său de luptă Stalin. La Congresul al Vl-lea al Par­tidului bolşevic, tovarăşul Stadii pune chestiunea predării păm­ân­­tului în mâinile ţăranilor, a cur­ceririi puterii de către acei careni ea trebue să le aparţină, proletari mtatului şi ţărănimii sărace. „Perioada paşnică a revoluţiei a luat sfârşit” — (declara to­­varâşul Stalin — „a început perioada încăerărilor şi a explo­­ziilor“. El declara ca Revoluţia Jir­ii?­i caracterul său devine socialistă.­ La Congres se găsesc însă oa­­meni, care se ridică împotriva o­­rientării spre revoluţia socialista La împotrivirea acestora tova­răşul Stalin spune: Trebue res^ pinsă ideia perimată că numi Europa_ poate să ne arate calea. „Nu este exclusă posibilitatea ..a tocmai Rusia să fie ţara care s«t 'deschidă ’drumul spre socialism’.. Există marxism dogmatic 5* marxism creator revoîuţîoitzn Ntoi ne situăm pe terenul mariu­mului creator revoluţionar. Bolşevicii fac pregătiri intense în vederea deslănţuirii insurer­ţiei. In Octombrie, Lenin sósért® d­in Razliv la Petrograd şi ia­­u mâinile sale conducerea­­directa a instrucţiei. El schiţează­ planul concret al acţiunii unităţilor mi­litare, indicând punctele hotărâ­toare din Petrograd care treia esc ocupate, pentru a asigura succesul insurecţiei. Nic­io forţă nu mai poate opri trupele revoluţionare care au por­nit în marşul triumfal al revolu­ţiei. De pe vasul „Aurora"4 se dă prima salvă de tun asupra Păta­tului de Iarnă, unde se cuibărise Guvernul Provizoriu. — „Ce văpaie — exclama to­varăşul Stalin. E VAPAIA CEA MARE! Ea va lumina lumea întreagă­ Revoluţia din Octombrie a zdrobit capitalismul, a instaurat puterea proletariatului, deschi­zând­ astfel în istoria omenirii, era revoluţiilor proletare. Filmele săptămânii „Văpaia cea mare”*

Next