Orizont, 1983 (Anul 34, nr. 1-52)

1983-01-07 / nr. 1

Săptâmînal politic-social și literar artistic editat de Uniunea Scriitorilor din R.S.R. și Comitetul județean de cultură și educație socialistă Timiș NR. 1 (774) 7 IANUARIE 1983 • SERIE NOUĂ • ANUL XXXIV • 8 pag. 3 lei „I —I ■ [UNK] [UNK]—■ .­­......... ......................................................... ...............—■ III............. . ....... ■ [UNK] [UNK] [UNK] PIATRĂ DE TEMELIE A fost să vină pe lume intr-un ianuarie, ca acesta prin care trecem noi acum, ființa ce avea să devină o luptă­toare, o mamă româncă, o tovarășă de viață model și un om de știință român, tovarășa Elena Ceaușescu. țîșnită din ramura robustă a acestui popor, singurul sens al nobilei sale existențe, încă de tînără, a fost cel revoluționar, cel eroic, cel etic. Sens ce s-a confundat, la dînsa, ca și la nobilul tînăr revoluționar ce o însoțise in viață d­­in acțiune, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu însăși legea progresului omenesc in neliniștea sa veșnică de îm­bunătățire. Porniți, încă de tineri, ca doi încrezători adolescenți ținîndu-se de mînă, pe drumul spinos al ilegalității,­­îna­­intind singuratici sau însoțiți din umbră de alți luptători comuniști, lipsiți de avuție, dar purtînd în suflete o avuție mai de preț decît bogații, avuția speranței, cu semeție au luptat ei ți, uneori, au stropit cu sîngele lor simbolicul drum pe care aveau să răsară florile nepieritoare ale vic­toriei așteptate. Infruntind teroarea, închisorile, torturile, neliniștile, ei au țintit, dirr, doar inainte, pe acea comu­nică a biruinței, a luptei, a jertfei, a libertății și eliberării de fascism și dictatură. Poate că, încă din acea tinerețe luminoasă, plini de elanul luptei lor magnifice, ei știau că va veni un timp cînd oamenii aveau să se privească unul pe altul in față, ca și cum fiecare ar fi fost o stea pentru celălalt. Poate că încă din acei ani ei știau bine că, prin lupta lor, în­chinată poporului lor, li se va deschide poarta uriașului Miine, cînd oamenii își vor privi inimile deschis, neîntinați, de cruzime, de lăcomie, de ură, pe care clasele suspuse, puhave și decăzute, le sădiseră cu cinism în masele po­porului nostru, într-o aspră acțiune destructivă. Ei, tinerii revoluționari români, devotați partidului ți țării ce ii năs­cuse, știau că tinerețea ți liniștea lor meritau să fie­ jert­fite pentru ca adevărul să triumfe și pentru ca aspirația dreptății ți frumuseții să se instaureze grabnic in patria română. Azi știm cu toții că acele aspirații ale nobilei lor acțiuni au devenit o realitate vie. Jertfa luptei lor tinere a fost floarea ce a răsărit in calea dreptății. Izvorită din magma fierbinte a acestui popor, ea și marele bărbat politic, a cărui viață a insoțit-o din tine­rețe, tovarășa Elena Ceaușescu a dovedit, prin ființa și personalitatea sa, că existența umană nu ar fi posibilă dacă nu ar fi încălzită și înfrumusețată cu iluzia simțită, cu aspirația spre un ideal. Nimic nu păstrează mai tînâr un om decît candoarea care e, de fapt, un fel de putere a dragostei ți, în alte momente ale vieții noastre, nu ți-a arătat dînsa, oare, mama copiilor țării, candoarea sa de­plină față de odraslele viitorului? O țară nu se servește cu declarații de dragoste, ci cu muncă cinstită, cu viață curată, cu iubire de semeni. Și, în cîte momente, oare, nu ne-a arătat dînsa marea-i capacitate de muncă, viața sa nepătată, dragostea ei de om? Om și personalitate ce și-a clădit singură viața, ce s-a simțit pe deplin autor al faptelor sale, urmărind cu stă­ruință un țel generos, susținută de sforțarea unei supre­me voințe, înJmpinînd greutăți insurmontabile, în anii negri ai teroarei fasciste, comunistă neînfricată, îndepăr­tând greutățile vieții prin iscusita sa energie, prin inteli­gența sau puterea sa regeneratoare, omul acesta al nos­tru, tovarășa Elena Ceaușescu, a înțeles, ca și nobilul pre­ședinte al țării, că o națiune se afirmă în istoria universa­lă mai degrabă și mai puternic prin biruințele sale spiri­tuale și creațiile sale, decît prin eventuale răsunătoare iz­­bînzi militare. Dacă acestea din urmă, istoria a arătat-o, sînt vremelnice, cele dinții, o gîndire originală, o mare faptă morală, o creație științifică, o creație a minții uma­ne, sînt, in schimb, statornice și pot înmulți comoara spi­ritualității mondiale, justificînd ți împingînd prestigiul u­­nei mici țări lîngă acela al altor multe și mari națiuni. Om de știință român, om politic, doctor inginer și aca­demician, erou al muncii socialiste, mamă, tovarășă de viață și tandră prietenă a copilăriei și tinereții, tovarășa Elena Ceaușescu a înțeles, ca și mamele românce din istoria acestui neam, că „a fi, înseamnă a fi luptător", împletindu-și astfel destinul propriu cu destinul acestui popor. Ca într-o veche și­ fermecătoare poveste românească, ridicată din cei de jos, de la talpa țării, ridicată prin lup­tă, prin jertfă, prin învățătură, aspirații, cultură, prin mun­că și acțiune tenace, tovarășa Elena Ceaușescu și-a ocu­pat locul firesc, de unde inima sa, neîndoielnic, poate fi clarvăzătoare, mare și caldă piatră de temelie la edifi­ciul acestei lumi de azi, românești. ORIZONT Oscar Han. Academician doctor inginer Elena Ceaușescu .No [UNK] U­RARE TOVARAȘA BUNA CEAUȘESCU La mulți ani ți fie-țî calea mindrâ, liberă prin ani, s-o slăvească munții, valea în vecie. La mulți ani! La mulți ani, frunte senină, comunist de omenie. Țară, de surîsuri plină, casă trainică ne fie. La mulți ani, iți zic Carpații, văi ți m­uri, codri diafani. La mulți ani, iți spun bărbații, mamele, copiii­­ La mulți ani! Ivo MUNCIAM O­MAGIU Femeia cu ochi de mare, cu fruntea de raze superbe și lucide, cu sufletul mai bogat decit toate minele de aur, descoperite vreodată, matrice puternică de dragoste și înțelepciune. Femeia, boltă neînvinsă, peste arborele din cai patriei, aduce sărbătoarea la c«­ <s împlinit și un nesecat izvor de viață. Miracol al existenței, din flăcări de ger, ianuarie te­nalță­ți toată țara clocotește în lumină. Corina Victoria SEIN O viață dedicată omului», o viață închinată științei întreg mecanismul de edificare a socialismului patria noastră găsește in Raportul prezentat de Jova­în rășul Nicolae Ceaușescu la Conferința Națională a Partidului Comunist Român bogăția de idei și de so­luții care constituie un nesecat izvor de inspirație pen­­tru activitatea de viitor a partidului și statului. Supunînd unei analize riguroase problematica com­plexă a actualei etape de dezvoltare și decantind prin filtrul unei gîndiri originale fenomenele social-politice purtătoare de progres, secretarul general al partidului a imprimat un nou impuls revoluționar procesului de înaintare a României pe calea bunăstării, întăririi in­dependenței și suveranității sale. Nu există domeniu căruia să nu i se fi oferit orientări clare, în acord cu interesele poporului, trainic fundamentate teoretic și confirmate prin rezultate practice de viața însăși. Raportîndu-se în cuvintul său la Conferința Națio­nală privitor la activitatea și răspunderile ce revin ști­inței în înfăptuirea societății socialiste multilateral dez­voltate, tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu, savant de renume mondial, a acordat o a­­tenție particulară cercetării în actuala etapă de pro­gres economico-social al patriei. Potrivit orientărilor Conferinței Naționale — a subli­niat tovarășa Elena Ceaușescu —, în perioada urmă­toare cercetarea științifică este chemată să rezolve pro­bleme deosebit de importante legate de producerea de noi materiale și noi tehnologii, de asimilarea unor noi produse, mașinii și utilaje cu caracteristici tehnico-eco­­nomice superioare, necesare economiei naționale. In mod deosebit, cercetarea trebuie să-și concentre­ze activitatea pentru creșterea mai rapidă a bazei pro­prii energetice și de materii prime. în acest scop se im­pune intensificarea și perfecționarea activității de cer­cetare geologică pentru descoperirea și punerea în va­loare de noi substanțe minerale și resurse energetice. Totodată, cercetarea științifică trebuie să asigure crea­rea de noi tehnologii și perfecționarea continuă a ce­lor existente privind extracția și prepararea substanțe­lor minerale, accentuarea valorificării complexe și com­plete a potențialului de rezerve, inclusiv a celor situa­te la mare adîncime sau cu conținuturi mai sărace de substanțe utile. In toate ramurile economiei naționale trebuie să se acționeze cu mai multă hotărîre pentru promovarea susținută a progresului tehnico-științific, asimilarea, mo­­­dernizarea și înnoirea producției, crearea de noi ma­teriale, mașini și utilaje de înaltă productivitate, ame­liorarea soiurilor slab productive, crearea de noi soiuri de semințe și material săditor cu caracteristici supe­rioare, de mare productivitate, rezistente la temperaturi scăzute, la secetă, boli și dăunători, îmbunătățirea crearea de noi rase de animale, prevenirea și comba­t­­terea bolilor la animale. In același timp, este necesară intensificarea activi­tății de cercetare în domeniul științelor fundamentale, al chimiei, fizicii, matematicii, biologiei și in alte dis­cipline științifice care să deschidă noi căi cunoașterii, promovării largi a cuceririlor revoluției tehnico-științifice moderne. Cercetarea științifică trebuie să-și sporească contribuția la dezvoltarea științelor economice și social­­politice, la aprofundarea teoretică a problemelor pri­vind istoria națională, transformările structurale petre­cute în societatea românească, rolul statului și al par­tidului în actuala etapă și în perspectivă, rolul națiunii, precum și la alte probleme legate de fenomenele tendințele noi din viața politică și economică interna­­­­țională. In acest context se remarcă viul interes, manifestat peste hotare pentru opera și activitatea tovarășei aca­demician doctor inginer Elena Ceaușescu, savant de prestigiu mondial, înalta apreciere dată activității re­marcabile a tovarășei Elena Ceaușescu in domeniul științei și, implicit, al dezvoltării. Misiunea fundamentală a științei, este de­ a servi cauza progresului și prosperității popoarelor, a idealu­rilor păcii și înțelegerii reciproce dintre națiuni. De la tribuna Conferinței Naționale, tovarășa Elena Ceaușescu a rostit un vibrant mesaj în numele națiunii și păcii: „Comitetul Național, «Oamenii de știință și pacea» tre­buie să inițieze și să desfășoare în continuare largi ac­țiuni, să se alăture și să sprijine insistent toate iniția­tivele îndreptate spre dezarmare, spre oprirea cursului periculos al evenimentelor spre încordare și război. Trebuie să facem totul pentru ca, împreună cu întregul popor, știința și cultura românească să participe tot mai larg la eforturile pentru înfăptuirea acestor dezi­derate vitale ale omenirii, pentru promovarea idealuri­lor colaborării și păcii, a cauzei destinderii și înțele­gerii între popoare". Lector univ. Filip PA­AC

Next