Orizont, 1983 (Anul 34, nr. 1-52)
1983-01-07 / nr. 1
Săptâmînal politic-social și literar artistic editat de Uniunea Scriitorilor din R.S.R. și Comitetul județean de cultură și educație socialistă Timiș NR. 1 (774) 7 IANUARIE 1983 • SERIE NOUĂ • ANUL XXXIV • 8 pag. 3 lei „I —I ■ [UNK] [UNK]—■ .......... ......................................................... ...............—■ III............. . ....... ■ [UNK] [UNK] [UNK] PIATRĂ DE TEMELIE A fost să vină pe lume intr-un ianuarie, ca acesta prin care trecem noi acum, ființa ce avea să devină o luptătoare, o mamă româncă, o tovarășă de viață model și un om de știință român, tovarășa Elena Ceaușescu. țîșnită din ramura robustă a acestui popor, singurul sens al nobilei sale existențe, încă de tînără, a fost cel revoluționar, cel eroic, cel etic. Sens ce s-a confundat, la dînsa, ca și la nobilul tînăr revoluționar ce o însoțise in viață din acțiune, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu însăși legea progresului omenesc in neliniștea sa veșnică de îmbunătățire. Porniți, încă de tineri, ca doi încrezători adolescenți ținîndu-se de mînă, pe drumul spinos al ilegalității,înaintind singuratici sau însoțiți din umbră de alți luptători comuniști, lipsiți de avuție, dar purtînd în suflete o avuție mai de preț decît bogații, avuția speranței, cu semeție au luptat ei ți, uneori, au stropit cu sîngele lor simbolicul drum pe care aveau să răsară florile nepieritoare ale victoriei așteptate. Infruntind teroarea, închisorile, torturile, neliniștile, ei au țintit, dirr, doar inainte, pe acea comunică a biruinței, a luptei, a jertfei, a libertății și eliberării de fascism și dictatură. Poate că, încă din acea tinerețe luminoasă, plini de elanul luptei lor magnifice, ei știau că va veni un timp cînd oamenii aveau să se privească unul pe altul in față, ca și cum fiecare ar fi fost o stea pentru celălalt. Poate că încă din acei ani ei știau bine că, prin lupta lor, închinată poporului lor, li se va deschide poarta uriașului Miine, cînd oamenii își vor privi inimile deschis, neîntinați, de cruzime, de lăcomie, de ură, pe care clasele suspuse, puhave și decăzute, le sădiseră cu cinism în masele poporului nostru, într-o aspră acțiune destructivă. Ei, tinerii revoluționari români, devotați partidului ți țării ce ii născuse, știau că tinerețea ți liniștea lor meritau să fie jertfite pentru ca adevărul să triumfe și pentru ca aspirația dreptății ți frumuseții să se instaureze grabnic in patria română. Azi știm cu toții că acele aspirații ale nobilei lor acțiuni au devenit o realitate vie. Jertfa luptei lor tinere a fost floarea ce a răsărit in calea dreptății. Izvorită din magma fierbinte a acestui popor, ea și marele bărbat politic, a cărui viață a insoțit-o din tinerețe, tovarășa Elena Ceaușescu a dovedit, prin ființa și personalitatea sa, că existența umană nu ar fi posibilă dacă nu ar fi încălzită și înfrumusețată cu iluzia simțită, cu aspirația spre un ideal. Nimic nu păstrează mai tînâr un om decît candoarea care e, de fapt, un fel de putere a dragostei ți, în alte momente ale vieții noastre, nu ți-a arătat dînsa, oare, mama copiilor țării, candoarea sa deplină față de odraslele viitorului? O țară nu se servește cu declarații de dragoste, ci cu muncă cinstită, cu viață curată, cu iubire de semeni. Și, în cîte momente, oare, nu ne-a arătat dînsa marea-i capacitate de muncă, viața sa nepătată, dragostea ei de om? Om și personalitate ce și-a clădit singură viața, ce s-a simțit pe deplin autor al faptelor sale, urmărind cu stăruință un țel generos, susținută de sforțarea unei supreme voințe, înJmpinînd greutăți insurmontabile, în anii negri ai teroarei fasciste, comunistă neînfricată, îndepărtând greutățile vieții prin iscusita sa energie, prin inteligența sau puterea sa regeneratoare, omul acesta al nostru, tovarășa Elena Ceaușescu, a înțeles, ca și nobilul președinte al țării, că o națiune se afirmă în istoria universală mai degrabă și mai puternic prin biruințele sale spirituale și creațiile sale, decît prin eventuale răsunătoare izbînzi militare. Dacă acestea din urmă, istoria a arătat-o, sînt vremelnice, cele dinții, o gîndire originală, o mare faptă morală, o creație științifică, o creație a minții umane, sînt, in schimb, statornice și pot înmulți comoara spiritualității mondiale, justificînd ți împingînd prestigiul unei mici țări lîngă acela al altor multe și mari națiuni. Om de știință român, om politic, doctor inginer și academician, erou al muncii socialiste, mamă, tovarășă de viață și tandră prietenă a copilăriei și tinereții, tovarășa Elena Ceaușescu a înțeles, ca și mamele românce din istoria acestui neam, că „a fi, înseamnă a fi luptător", împletindu-și astfel destinul propriu cu destinul acestui popor. Ca într-o veche și fermecătoare poveste românească, ridicată din cei de jos, de la talpa țării, ridicată prin luptă, prin jertfă, prin învățătură, aspirații, cultură, prin muncă și acțiune tenace, tovarășa Elena Ceaușescu și-a ocupat locul firesc, de unde inima sa, neîndoielnic, poate fi clarvăzătoare, mare și caldă piatră de temelie la edificiul acestei lumi de azi, românești. ORIZONT Oscar Han. Academician doctor inginer Elena Ceaușescu .No [UNK] URARE TOVARAȘA BUNA CEAUȘESCU La mulți ani ți fie-țî calea mindrâ, liberă prin ani, s-o slăvească munții, valea în vecie. La mulți ani! La mulți ani, frunte senină, comunist de omenie. Țară, de surîsuri plină, casă trainică ne fie. La mulți ani, iți zic Carpații, văi ți muri, codri diafani. La mulți ani, iți spun bărbații, mamele, copiii La mulți ani! Ivo MUNCIAM OMAGIU Femeia cu ochi de mare, cu fruntea de raze superbe și lucide, cu sufletul mai bogat decit toate minele de aur, descoperite vreodată, matrice puternică de dragoste și înțelepciune. Femeia, boltă neînvinsă, peste arborele din cai patriei, aduce sărbătoarea la c« <s împlinit și un nesecat izvor de viață. Miracol al existenței, din flăcări de ger, ianuarie tenalțăți toată țara clocotește în lumină. Corina Victoria SEIN O viață dedicată omului», o viață închinată științei întreg mecanismul de edificare a socialismului patria noastră găsește in Raportul prezentat de Jovaîn rășul Nicolae Ceaușescu la Conferința Națională a Partidului Comunist Român bogăția de idei și de soluții care constituie un nesecat izvor de inspirație pentru activitatea de viitor a partidului și statului. Supunînd unei analize riguroase problematica complexă a actualei etape de dezvoltare și decantind prin filtrul unei gîndiri originale fenomenele social-politice purtătoare de progres, secretarul general al partidului a imprimat un nou impuls revoluționar procesului de înaintare a României pe calea bunăstării, întăririi independenței și suveranității sale. Nu există domeniu căruia să nu i se fi oferit orientări clare, în acord cu interesele poporului, trainic fundamentate teoretic și confirmate prin rezultate practice de viața însăși. Raportîndu-se în cuvintul său la Conferința Națională privitor la activitatea și răspunderile ce revin științei în înfăptuirea societății socialiste multilateral dezvoltate, tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu, savant de renume mondial, a acordat o atenție particulară cercetării în actuala etapă de progres economico-social al patriei. Potrivit orientărilor Conferinței Naționale — a subliniat tovarășa Elena Ceaușescu —, în perioada următoare cercetarea științifică este chemată să rezolve probleme deosebit de importante legate de producerea de noi materiale și noi tehnologii, de asimilarea unor noi produse, mașinii și utilaje cu caracteristici tehnico-economice superioare, necesare economiei naționale. In mod deosebit, cercetarea trebuie să-și concentreze activitatea pentru creșterea mai rapidă a bazei proprii energetice și de materii prime. în acest scop se impune intensificarea și perfecționarea activității de cercetare geologică pentru descoperirea și punerea în valoare de noi substanțe minerale și resurse energetice. Totodată, cercetarea științifică trebuie să asigure crearea de noi tehnologii și perfecționarea continuă a celor existente privind extracția și prepararea substanțelor minerale, accentuarea valorificării complexe și complete a potențialului de rezerve, inclusiv a celor situate la mare adîncime sau cu conținuturi mai sărace de substanțe utile. In toate ramurile economiei naționale trebuie să se acționeze cu mai multă hotărîre pentru promovarea susținută a progresului tehnico-științific, asimilarea, modernizarea și înnoirea producției, crearea de noi materiale, mașini și utilaje de înaltă productivitate, ameliorarea soiurilor slab productive, crearea de noi soiuri de semințe și material săditor cu caracteristici superioare, de mare productivitate, rezistente la temperaturi scăzute, la secetă, boli și dăunători, îmbunătățirea crearea de noi rase de animale, prevenirea și combatterea bolilor la animale. In același timp, este necesară intensificarea activității de cercetare în domeniul științelor fundamentale, al chimiei, fizicii, matematicii, biologiei și in alte discipline științifice care să deschidă noi căi cunoașterii, promovării largi a cuceririlor revoluției tehnico-științifice moderne. Cercetarea științifică trebuie să-și sporească contribuția la dezvoltarea științelor economice și socialpolitice, la aprofundarea teoretică a problemelor privind istoria națională, transformările structurale petrecute în societatea românească, rolul statului și al partidului în actuala etapă și în perspectivă, rolul națiunii, precum și la alte probleme legate de fenomenele tendințele noi din viața politică și economică internațională. In acest context se remarcă viul interes, manifestat peste hotare pentru opera și activitatea tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, savant de prestigiu mondial, înalta apreciere dată activității remarcabile a tovarășei Elena Ceaușescu in domeniul științei și, implicit, al dezvoltării. Misiunea fundamentală a științei, este de a servi cauza progresului și prosperității popoarelor, a idealurilor păcii și înțelegerii reciproce dintre națiuni. De la tribuna Conferinței Naționale, tovarășa Elena Ceaușescu a rostit un vibrant mesaj în numele națiunii și păcii: „Comitetul Național, «Oamenii de știință și pacea» trebuie să inițieze și să desfășoare în continuare largi acțiuni, să se alăture și să sprijine insistent toate inițiativele îndreptate spre dezarmare, spre oprirea cursului periculos al evenimentelor spre încordare și război. Trebuie să facem totul pentru ca, împreună cu întregul popor, știința și cultura românească să participe tot mai larg la eforturile pentru înfăptuirea acestor deziderate vitale ale omenirii, pentru promovarea idealurilor colaborării și păcii, a cauzei destinderii și înțelegerii între popoare". Lector univ. Filip PAAC