Orizont, 1992 (Anul 4, nr. 3-23)

1992-02-27 / nr. 3

CANALUL 3 BUNA dimineața Plnă una-alta, e la fel de bună ca și ieri, ca mai an. Posibil să se optimizeze în etapa imediat următoare. Asta depinde atît de aleși cît și de mase. Chei să fie că broaș­te-s destule. Ori lacăte. HOROSCOP ELECTORAL Zodia Trandafirului : Treceți printr-o conjunctură ne­favorabilă. Nimic nu vă iese după voie. Nevoia vă mai­ poate-nvăța cite ceva. Nu dați cu capul. Folosiți-1 în alte scopuri. Dacă se poate, nobile, deși nu vă place termenul. Gîndiți-vă că nu veți putea mereu face numai ce vă place. Cind pierdeți, fiți demni, gratulați-1 pe adversar, în prin­cipiu, nu vă sprijiniți pe scheme, nu vă ajută cu nimic. Mă­car de-ar fi făcute de ingineri. Jucați la loterie. Cine n-are noroc în alegeri are bartă în loturi DESENE ANIMATE Fekete Peter e un băiețel nemulțumit tot timpul Și tare­ tare rău. Nimeni nu reușește să-l dezvețe de proaste­­­­le-i năravuri. Cel mai mult și mai mult îi place lui ßpifiS­­­ vendice teritoriul de joacă al băieților din vecini. Cînd PITu-l primește — și în general nu-l obține — șutează mingea în­­ geamuri, ceea ce provoacă un frumos scandal. Cel mai­­ simplu ar fi să se pună geamuri din sticlă necasantă, însă nu-i trece nimănui prin minte. Și, uite-așa, Fekete Peter rămîne cel mai rău băiețel din Europa Centrală și de Est. N’est-ce pas ? POSTUNIVERSITARUL De cîteva luni (nu de zile) încoace dl. Răzvan Theodo­­rescu nu mai tace și bine face. Pen’că ne convinge, pe luni ce trece, că-i mult mai la locul său în istoria artei și arta istoriei decît în cele audio-vizuale. Nu mai punem la so­coteală că nici cățărările nu-i sunt de bun augur, baremi de­s numai pînTa'l unspelea caz­oată a nu da vrabia din mînă pe cioara de pe gardul cotrocenesc, grăiesc surse is­­orice Pentru cine are Urechi, să audă. RUBRICA CUM LAUDAE Iertată fie­ ne cacofonia, se mai întîmplă uneori să nu se poată evita. Precum nici laudele, cînd meritate­ s. Cum ar fi, dacă tot la micul ecran ne uitarăm, cele pe care le-am adresa unei anumite părți a Departamentului Informații. Nu mai mult decît celei care concură la realizarea emisiu­nilor Mapamond. Sau Atlas. Excelente, de o vreme. Inteli­gente, debordînd de informație concentrată, pasionante. Bravos, muchachos, plasați-vă pe felia pe care sînteți maeștri I ACTUALITĂȚI Pe fondul sonor al cunoscutului șlagăr „S-au scuturat (nu chiar) toți trandafirii..minunatul crainic Cornelius Roșiianu plînge pe umărul de burete al excelentei șpicherițe Felicia Meleșcanu. Din off se aude hohotitul dement dez­lănțuit al doamnei Gabriela Neagu. Care, nemaiavînd per­misiunea de a plînge pe post, plânge s­î suspină la piep­tul lui nea Stoica Meteleanu. Acesta din urmă, uns cu toate unsorile și alifiile încă din vremea odiosului și a si­nistrei sale soții, răcnește în casca regizorului de platou : „Taie ! Bagă flori !“ Fiind pregătiți din timp pentru orice eventualitate in al doilea tur de scrutin, aparatnicii servesc publicul telespectator cu o expoziție florală de la A.E.S.C. Codlea, dominată de garoafe. După care dna Gabriela Bidu trece discret la aripa culturală. Emisiunea se încheie pe un buletin meteo cu un pronunțat caracter paneuropean. Totul se termină cu bine, exceptînd faptul că meteorologa de serviciu suferă de o acută indispoziție hepatică, motiv pen­tru care nu poate zîmbi națiunii. THALIA (EMISIUNE TEATRALA ÎN LIMBA GERMANA) Liebes Freunden und Zuschaueren, nu de multă vreme v-a fi anunțat cîteva vești proaste din lumea teatrului. Ca să nu fie singure, vă mai dăm una, cel puțin la fel de si­nistră. Locală. De tradiționalul Mărțișor, începînd va să zică de la 1 Martie, regizorul timișorean Diogene V. Bihoi va purta, grație gestului prea grațioasei sale foste directoa­re, un mărțișor cu inscripția Mărțișorier. Să fie acesta un gest reflex al Teatrului German de Stat provocat de cel al Teatrului Național din aceeași clădire? Care, nu-s două săptămîni de-atunci, l-a procopsit cu un dar similar pe regizorul Laurian Oniga. Nu mai e nevoie de regizori ? În­seamnă că scenariile simt perfecte. Nevi ? ULM EROTIC E noapte. Prin ferestrele studioului, ușor crăpate, pe­netrează un miros dulceag de roze din sera palatină. în depărtare, pe un grad înalt, o cucuvea evoluează pianissimo. Totul îndeamnă la consens, în toate planurile. Ea și el își zîmbesc. Amîndoi știu de ce. Știm și noi de ce, dar nu spunem. De unde să știm noi precis-precis dacă nu cum­va se iubesc sincer ? Indiferent de funcție și coloratură po­litică. Tirziu, se sting luminile. Operatorul pleacă, într-o ma­șină a corpului de gardă. Ea mai stă. Și el mai rămîne. Noi nu. Cucuveaua, îmbrobodită și drogată, cîntă un marș amo­ros. C.B. ORIZONT Enciclopedia nemaivăzutei cetăți Timișoara ABSTINENȚA („faptul de a-și impune a­­numite restricții : abținerea de la anumite excese“). Abstinența (1930—1933) — publicație ocazională pentru propagandă anti-alcoolică. Apare la Timișoara in limbile română, ger­mană, maghiară. Editor — ing. Gh. Stancu ; red. resp. Teodor David. Foaia oficială a Soj­iei Mari nr 1 a României. Despre abținerile timișorenilor de la anumite excese, de-a lun­gul vremii, se va mai pomeni în paginile a­­­cestei enciclopedii, dar acum va fi vorba des­pre revista Abstinenta, pe al cărei frontispi­ciu se putea citi la finele lui ianuarie 1930 : „Omul bețiv să nu poată cugeta ! Tînărul cu­getător să nu bea !“. Organul pentru „comba­terea alcoholizmului și a stupefiantelor, lunar“ , " este unul din bastioanele tempestanței timișe­­ne ale vremii, o rimă tipic bănățenească toată povestea americană cu prohibiția și le­la­gea Volstead. Chia dacă în dosul frontispi­­ciului mișună probleme oculte, obscfe, dacă ma­soneria urzește ca la carte tot le e de ur­zit în epocă. Abstinența, rămîne «ceH r»­ ,și propune : „un organ combat ul­program­ care inaugurează. “. „....etilică in Timiș-Torontal e un imn de slavă adus cumpătării in toate și o amarnică veștejire a viței de vie, prunelor și altor fructe ce „nu sînt valorificate corespondent“. Mustul steri­lizat, siropul, marmelada, dulceața, compotul iată „calea spre cîștig accelerat“. Acțiuni con­cordate timp de trei ani aduc mare faimă revistei : adunări de propagandă în orașe și sate, concursuri literare pentru elevi, cu tema „Ravagiile alcoholizmului ’n noi în țară și la alte popoare“, conferințe în cele mai felurite locuri, cum ar fi penitenciarul din Timișoara sau centrul de producere a vinului de la Mi­niș și Teremia, spectacole tematice, serbări populare anti-etilice. Despre efectele concrete ale Abstinenței în conștiința Timiș-Torontală se pot citi, in paralel, nenumăratele reviste locale din anii respectivi (cronicile mondene, reclamele celor peste 100 de localuri, paginile judiciare sau de scandal). RADAR Adriana BABEȚI „FRAGMENT DE TĂCERE“ se intitulează volumul de poezie care a fost prezentat luni, 24 februarie, în sala Auditorium a Casei uni­versitarilor. Autor : EUGEN BUNARU ; pre­zentator : criticul MIRCEA MIHAIEȘ. Priete­nii domnului Bunaru au așteptat cu mult in­teres partea a II-a a manifestării (agapa). • Asociația culturală de prietenie România — Israel a organizat miercuri, 26 februarie, la sediul asociației, un medalion GHEORGHE LEAHU (membru fondator al acestei asocia­ții). Este firesc să ne reamintim de cel care a fost actoril, regizorul, scriitorul, pasionatul om de teatru Gheorghe Leahu . La Teatrul Na­țional din Timișoara veți putea vedea, joi, 27 februarie, ora 19, premiera „Ana Christie", de Eugen O’Neill. Regia este semnată de E­­mil Reus. Același spectacol va putea fi vi­zionat și marți, 3 martie, ora 19. Apoi, joi, 5 martie, ora 19 „Paharul cu apă“, de Eugene Scribe, director de scenă — infatigabilul E­­mil Reus , sîmbătă, 7 martie, ora 15, „D’ale carnavalului", în regia mereu tînărului și promițătorului Ștefan Iordănescu , ora 19 — „Francesca a fost răpită“ de Dario Fo, spec­tacol condus de (din păcate) ex-regizorul T.N.T. Laurian Oniga ; duminică, 8 martie — așadar, de ziua femeii călite în raiul socialist — din nou „Complicațiile conjugale“. Și un spectacol pentru copii (duminică, 1 martie, ora 11) : „Peste șapte mări și 7 ... basme", de Gheorghe Stana. La care n-ar fi rău să meargă și unii adulți. Să le mai treacă de oră și meschinărie. • La Operă : vineri, 20 februarie, ora 19.30 — „Nabucco“ ; sîmbătă, 29 februarie, ora 18, „Cenușăreasa“ ; miercuri, 4 martie, ora 19 — „Bărbierul din Sevilla“ ; vineri, 6 martie, ora 19 — Gală de concert Rossini : duminică, 8 martie, ora 15 — „Vă­duva veselă". • La Filarmonică (vineri, 28 februarie) pianista franceză Louise Libourd își va demonstra măiestria în piese de Remus Georgescu, Piotr Pici Ceaikovski, ven. Sub bagheta reputatului dirijor Beetho­Petru Oschanitzky Vineri. 6 martie, cunoscuta vio­loncelistă Alexandra Guțu vă va delecta in­­terpretînd piese de S. Toduță, A. Dvorak, S. Prokofiev. Dirijor invitat : Erwin Acel. 1. C. Centrul cultural al „Alianței franceze” De mai multe luni, Centrul cultural al A­­lianței franceze este o prezență constantă și de marcă în viața Timișorei. Spectacole, concerte, conferințe, expoziții reunind nume de prestigiu ale culturii franceze au fost or­ganizate, reînnodind o veche tradiție a contac­tului dintre cele două țări. De curînd, în clă­direa instituției a fost deschisă și biblioteca, iar cursurile de limbă și civilizație au intrat deja în a doua etapă. Luni, 17 februarie, a a­­vut loc inaugurarea oficială a Centrului, ce­remonia bucurîndu-se de prezența d-lui Re­naud Vignal, abasadorul Franței în România. Cu acest prilej, excelența sa a vorbit despre importanța pe care Franța o acordă relațiilor cu țara noastră, despre rolul major pe care centrele culturale îl au în procesul cunoaște­rii reciproce ln cuvîntul său, d-l Renaud Vig­nal a subliniat de asemenea, semnificația a­­parte a deschiderii unui Centru cultural la Timișoara, orașul de unde a pornit Revoluția română. Doamna Nicole Otto, directoarea Centrului, a ținut să mulțumească tuturor ce­lor care au contribuit, incepînd cu toamna a­­nului 1990, și fixarea reperelor acestui în­ceput de drum. Festivitatea deschiderii oficiale s-a bucurat de o numeroasă prezență. Din partea oficiali­tăților au participat înalt Prea Sfinția Sa Ni­­colae Cornean, mitropolitul Banatu­lui, d-l Virel Oancea, primarul ales al Timișoarei, d-l Dorel Borza, prefectul județului Timiș, înainte de plecare, ambasadorul Franței la București, d-l Renaud Vignal, a răspuns în­trebărilor ziariștilor, într-o scurtă conferință de presă. Pavilionul clăpăugilor PATRIOTUL Flavius (de curînd întors din R.F.G.), la masă, la bere, cu 3 amici Flavius : Domle, mi-a zis neamțul, te an­gajăm imediat, avem nevoie de oameni ca dumneata. 10 000 de mărci, pe lună, îți convin ? Primul amic : 10 000 de mărci ? I Flavius : Exact. I-am făcut praf la test. Al doilea amic : Ce test ? Flavius : M-au pus să dau un test. Timp de rezolvare — o oră. Eu l-am făcut în 15 mi­nute. Al treilea amic (ironic) : Genialule ! Flavius : Ascultă, să știi că m-am cam să­turat de ironiile tale ! Primul amic : Lasă, nu vă certați. Spune mai departe. Ce-a mai zis neamțu’ ? Flavius : N-a mai zis nimic. Ei nu-s ca noi, n-au timp de palavre. Al treilea amic : Bine, și de ce n-ai rămas acolo ? Pentru 10 000 de mărci, merita. Asta cu­ vine la noi ? Al doilea amic : 1800 000. Primul amic : La negru. Al doilea amic : Bineînțeles că la negru: Cine e prost să schimbe la bancă ? Primul amic : Fantastic ! Flavius : Nu-i nimic fantastic : marca-i marcă. Al treilea amic : Spune, domnule, de ce n-ai rămas ? Flavius : Eu vorbesc perfect nemțește. Al treilea amic : Păi, tocmai de-aia ! Flavius : Da’ de ce să-i slugăresc eu pe nemți ? I Primul amic : Să-i slugărești ?­­ N-am în­țeles. Flavius : Tu nici n-ai cum să înțelegi. Al doilea amic : Nici eu ? * Flavius : Nici. Al treilea amic : Те-a pălit dorul de țară, și-ai lăsat mărcile pentru lei. Flavius : Ești un cretin. Mai bine să vor­bim despre altceva. (Către chelnerițâ) : Domni­șoară, încă 10 beri, că dînșii sînt foarte înse­tați ... Iosif COSTINAȘ 2

Next