Orizont, 1997 (Anul 9, nr. 2-12)
1997-02-15 / nr. 2
Eveniment Cultură II*1 zonă și bani . Orice antologie e sancționarea unei realități. Ea trage concluzii și fixează un anumit profil al autorului, al epocii, al temei antologate. Nu altfel stau lucrurile în legătură cu ZONA. Prozatori și poeți timișoreni din anii ’80 și '90, alcătuită și publicată de Viorel Marineasa și Gabriel Marineasa. Volumul ! apare într-un moment în care vocile negatoare susțin tot mai frecvent criza literaturii. Iată că Editura Marineasa probează cu strălucire că se poate vorbi de o tânără literatură timișoreană în plină explozie.Antologia de față e radiografia subiectivă a unui interval relativ compact din literatura română contemporană. Deși e vorba de două promoții, nu cred că se poate vorbi de diferențe majore stilistice sau tematice. Proza cotidianului sau poezia banalului constituie, și la "nouăzeciști", și la "optzeciști", principala sursă de inspirație. în ciuda diferențelor, uneori, frapante, de tratare, există un evident aer de familie: între ironie și cruzime, între textualism și realismul fără limite, autorii antologați se mișcă plini de dezinvoltură: e dezinvoltura dată de ceea ce antologia nu uită să menționeze tinerețea. Dincolo de ambiția de a dovedi că se nasc și la Banat scriitori, ZONA editată de Editura Marineasa e un eveniment care depășește conjunctura unei simple apariții editoriale: de aici înainte, semiclasicizați, autorii trebuie să-și poarte povara încrederii avute în ei. Lansarea simbolică la Galeria Art, în subsolul Pieții Revoluției (la care au vorbit Cornel Ungureanu, Mircea Mihăieș, Vasile Popovici, Doru Branea) anunță că literatura __________________________optzecista nouăzecistă a Timișoarei se află înaintea unui nou început în forță. Orizont 1. Vizita ministrului culturii, dl Ion Caramitru, la Timișoara a fost așteptată cu un interes aproape febril. Doreau să se întâlnească cu Domnia la conducerea Filarmonicii în tandem cu cea a cinematografului Capitol, cea a Teatrului național și a Operei și, nu în ultimul rând, Grupul Pentru Demnitatea Teatrului Național Timișoara. Membrii acestuia din urmă (printre care și subsemnatul), dați în judecată pentru calomnie și insultă de către fostul director al instituției teatrale, domnul Ioan Ieremia, vedea în prezența ministrului, prilejul unei necesare exorcizări, încă înainte de conferința de presă organizată la Prefectură se știa că dl Dublul va fi schimbat, dar o anumie iritare se făcea simțită: interimatul urma să fie asigurat de dl consilieri-șef Ioan Luchescu, "omul" fostei puteri. Numai că o asemenea măsură ar putea fi citită și în cheia unei mici viclenii diplomatice, în sensul că "higienizarea" se face tocmai de cei ce au determinat "abcesele" administrative. 2. Una dintre problemele cele mai importante pe care actuala guvernare le are de înfruntat se referă la statutul culturii într-o economie ce se proclamă "de piață". Este vorba de a alege între o atitutudine paternalist-dirijistă și una liberală. Prima nu trădează o ascunsă ereditate comunistă - așa cum s-a concluzionat prea adesea-, ci, mai degrabă, imita, involuntar, modelul francez. De câte ori nu am auzit că, dacă rulmenți se produc în numeroase țări ale lumii, cultură română se face numai în România. Diferența e însă de circulație. Deocamdată, nici un scriitor român nu a fost exportat prin cărțile sale, în timp ce rulmenții - oricât de neculturali ar fi ei - continua să aducă ceva bani la buget. Deocamdată, Franța exportă cultură cam tot atâta câte Renault-uri și, din această cauză, Guvernul pune umărul monetar unde trebuie. Cert e că Inspectorate de acest tip prin departamentele Franței nu se află. Sigur că mi se poate imediat reproșa o viziune mercantilistă, de vreme ce - oricine știe - consecințele acțiunii culturale nu se pot cuantifica imediat. Probabil că, deocamdată, percepția mea despre omul de cultură român e una buimacă. Nu înțeleg de ce, înainte de a cere subvenții statului, acesta nu a înțeles că trebuie, imperativ, să solicite cadrul legislativ adecvat pentru ca investiția de capital să aducă bani mulți pe baza cererii și ofertei. După câte știu, nu există, la ora de față, o bursă a scriitorilor în funcție de tirajul cărților vândute. Oare de ce? Marcel TOLCEA Noutăți la Editura Polirom REINVENTAREA POLITICULUI Europa Rusàrileanâ de la Stalin la Havet Michel de Certeau Fabula mistică Secolele XVI-XVII Thierry de Montbrial Memoria timpului prezent j Sociologie Științe politice Vladimir Tismaneanu Psihologie Științele educației Adrian Neculau Gilles Ferreol MINORITARI, MARGINALI, EXCLUȘI Cronica măruntă Dialogurile esențiale • Un excepțional dialog realizează, pentru Luceafărul, Robert Șerban • Interlocutor nu- i altul decât Livius Ciocârlie • Pentru mine anonimatul e o reală voluptate, spune Profesorul • "Trebuie să constat că sunt un om norocos pe care viața, în general, s-a ferit. Nu mi s-au întâmplat multe lucruri grave, de unde temerea mea că tot răul care ar trebui să-mi revină se răsfrânge asupra celor din jurul meu. De aceea gândul de familie e un gând permanent și o adevărată apăsare. Am un complex al vinei: mi-e teamă să nu atrag necazuri asupra alormei. Principial vorbind, nu facem decât să revenim la ceea ce am spus până acum, sunt inversul unui scriitor." • "Din păcate, putem să constatăm că scriitorii au ratat încercarea de a face politică. Au avut cele mai bune intenții, dar au ratat. Nu e vocația lor și numai anormalitatea situației create după 1990 i-a împins." "Acum, când situația se normalizează, ar trebui, poate să renunțe. Nu spun că ar trebui să devină indiferenți. Ar fi bine ca și să reprezinte, împreună cu alți intelectuali, o instanță critică." "Lucrurile au devenit acum cu mult mai complicate tocmai pentru că au ajuns la putere cei pe care iam dorit și despre care vom constata că mult din ceea ce vor face nu va mai corespunde așteptărilor noastre. Va fi nevoie de cât mai buni și mai critici observatori." • Dar parcă poți să- i critici? asta-i întrebarea. • în România literară nr. 3 a.c., un amplu interviu cu Bujor Nedelcovici semnează Amelia Calumai Lazăr • "Exilul e una din probele cele mai dure pe care le poate suporta un intelectual" - se numește interviul cu Nedelcovici • "... dar dacă această probă e depășită, ea se poate transforma într-o iluminare, într-o înviere morală și spirituală. Cine iese întreg dintr-un exil, iese ca dintr-o boală adâncă, ca dintr-o moarte, cu o privire mult mai percutantă asupra existenței și asupra capacității noastre de a ne depăși." • Ce nevoie avem de înțelepți, ar reflecta domnul Iosif Sava, citind aceste minunate cuvinte. Anemone POPESCU Viața Asociației • Lansara monografiei Aron Cotruși Viața și opera realizată de istoricul și critic Alexandru Ruja și apărută recent la Edite.,a de Vest a prilejuit o dezbatere autentică (în 1 24 ianuarie), în sala de cenaclu a Asociației 11 Scriitorilor și a revistei "Orizont"). Au iu participat prof. dr. Eugen Todoran, prof. dr. G.I. Tohăneanu, prof. dr. Iosif Cheie, prof dr. Cornel Ungureanu, scriitorul Ion Arieșanul și, desigur, autorul lucrării, doctorul în filologie Alexandru Ruja.щ • în același spațiu, de această dată nu atât de academică, dar la fel de incitantă, s- ** a desfășurat lansarea a trei volume apărut la Editura Hestia. Jurnalul petersburgice: Zinaidei Hippius (în traducerea lui Lucian Alexiu și Pavel Ivanov, cu o postfață semnată j . de Carmen Blaga), volumul de versuri bilinc*-111 al lui Constantin Gurău, Deșertul antene satelit (în lb. germană de Ilse Hehn), precum,, și cartea de debut a tinerei prozatoare Lidia Handabura, Hurlupul. Volumele au fost prezentate de Cornel Ungureanu, Adriana Babeți și Lucian Alexiu, directorul Editurii Hestia., • în spațiul Galeriei Vega, Cornel Ungureanu și Adriana Babeți au prezentat IU romanul autobiografic Casa lui David al lui Dumitru Nicodim, apărut recent la Editura I., Humanitas. •Zona, consttentul volum colectiv editat , generos și profesionist de Editura Marineasa, a fost lansat în prezența unui numeros public la galeria Art, de către criticii Соте. Ungureanu, Mircea Mihăieș, Vasile Popovici și Doru Branea. • Sala de cenaclu a scriitorilor timișorenii a găzduit în 7 februarie o triplă lansare de carte. Un invitat clujean, tânărul poet Adrianuciu, autorul volumului Singur (Biblioteca "Euforion") și doi (tot tineri) poeți timișoreni 11 Simona Constantinovici, semnatarii, volumului Casa cu tăceri de toate mărimile (Editura Augusta) și Marian Oprea, „„ Preludiu (Editura Marineasa). Au Adrian Dinu Rachieru, Robert Eugen Bunaru, Doru Branea