Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)
1859-06-11 / nr. 55
218 = PATRIEA Lui PERICT ® R HORITIKE. Una din cauzele care au motivat rezbelul actual, era cererea Franției ca Austriea să evacueze puncturile ce le cuprinsese, pe temeiul tratatelor separate încheiete cu Roma, Parma, și Modena. Pozițiea care amn în urmarea bătăliilor de la Ticino au luat armita Austrieană, au nevoie a dezerta acele puncturi precum: Bologna, Ferara, și Ancona, unde împoporarea, atrasă de zvorul naționalității, au proclamat guvernul Regelui de Piemonte, nu numai militară ce și diplomatică a Austriei Astă tactică pune pe Franțiea în ambarații, căci spre a respecta neutralitatea statului bisericei ar trebui se retragă trupele sale din Roma. Însă o asemene urmare ar fi semnalul unei gereralnice resculări și revoluțiea ar resturna statul bisericesc pe care aparuea vroește a conserva atăt în privirea politicei generale căt și a respectului ce voește a arăta clerului Catolicu. În urmarea unor asemene manifestări, cardinalul delegat a Papei, au și părăsit Bologna, precum Duca de Modena statul său, de asemene și Duchesa de Parma, pentru a cărea guvernare Constituționelul consacră astădzi un lungu articolu plini de laude a guvernului ei. Publicarea notei circulare a Prințului Gorceacofef, adresată cătră curțilederute a Germaniei, și din care am înpărtășit un estract în No. 53 a Patriei, să pare a fi menită a înfrăța spiritele resbelice în Germaniea și a paraliza măsurile luate de guvernurile. Cu toate aceste armiei Prusiene, ordonată de Prințul Regent, au surprins pe toată lumea și au motivat o mare mulțămitoare impresie în Germaniea, cu toate că astă măsură se pare ca un răspuns asupra notei Prințului Gorceacoff, felurite apreciații întemeiete de principiul cabinetului de Berlin de a apăra tratatele, totuși de însemnat este că sunt corpusuri de armie, staționate despre marginile Rusiei, încă nu s'au mobilizat. Resbelul .ealiea este în agiunu a întra în o noă fază, atăt în privirea militară căt și acea politică. Pe cănd în curănd operații decizive au a se face pe teatrul de resbelu, noă incidente se pare că nu se producă în atitudinea păzită pănă amu de deosebitele mari puteri. Austriea retrăgăndu se cu toate trupele sale la riul Mincio, pe care confederațiea Germană il considerează callea Germaniei de amendzi, interesată amu mai mult decăt d'intăiu în favorul ei pe națiea Germană, doeală că în astă privire, Nu e înstrămtorită de opiniea publică, să cuvine atribui rezoluțiea cea importantă care au luat Guvernul Prusiei. Prin astă rezoluție, a căriea tecstu l'am împărtășit. Prusiea declară că o face ca împreună cu Confederații ei se persaeze c vestiea Italiană, dupre pozițiea de națiea Germană este chemată a ocupa în Europa. Este de crezut că altă măsură să fie la începutul unei mijlociri înarmate între Austriea, care nezmintit că cere să păstreze Lombardo-Venețiea și între Franțiea care au declarat rezbelul spre a asigura independența Italieană pănă la Adriatica. Deacă o asemene mijlocire ar fi scopul Prusiei, ce va face Rusiea, ce va nesă face Angliea? Dacă lucrul încă murit. Toate localitățile părăsite de armita Austrieană, au proclamat de Suverani pe Regele Daili-Niure pretinde că Imperatorul Napoleon Vitorio-Emanuele. are să publice o declarație prin care să respingă tot propusul că ar voi să întroneze în Italiea pe vreun membru a familiei sale. Pănă acum trebue să spunem, că de vom judeca situațiea dupre informațiile ce s'au priimit, atuncea presumțiile de biruință sănt în favorul alieaților. La Viena foile oficiale observează o tăcere absolută, pentru care și opiniea publică să aiă foarte mult. Au 8 Iunie s'au fost priimit doă depeșe de la Torino, care dau amănuntele cele mai complecte asupra foloaselor căștigate de cătrealiați și anume: căștigarea unei a doua bătălii, insurecțiea de la Milano, rescularea întregei părți superioare a Lombardiei, împrăștierea corpusului Generalului Urban, urmărirea trupelor sale pănă dincolo de Monza de cătră Garibaldi pe lăngă care, o depeșă de la Viena adeverește că firul telegrafic înttre Milano și Verona ne trebuie dar să încheiem din actu? de căt despre un deplin succes a aliaților. Oricum însă, depeșa de Torino, atingătoare de a doua bătălie urmată înainte de Milano, rezultă că, astă întălnire să fi fost însă și mai săngeroasă decăt acea de la Magenta. Zenavii și gvardien ar fi perdut și ar fi reluat de 6 ori tot aceeași poziție. Bătăliea n'ar fi fost căștigată decăt prin niște mișcări ofensive și defensive a Generalului Niel și Mac- Mahon, la 5 Lupie, înainte de a se fi îndeplinit dezertarea Milanului de către Austrieni, municipalitatea din acea poliție au proclamat anecsarea Lombardiei cătră Piemont. O deputație a municipalităței s'au dus luni dimineața pe lăngă Regele Vitorio Emanuel și iau înmănat o adresă în carea este cuprinsă acea rezoluție. MONITORUL anunță că în 8 iunie dimineața, Generalul Mac-Mahon s'au numit Marșal și Duce de Magenta. Generalul Perno de Kentran d Angeli, de s-au înălțat la gradul de Marșal. Unul dintre corespondenții a Independenției Belgice, consfințește politicei de acum a Germaniei și a stărei spiritelor din Confederațiea Germană, o scrisoare, carea complectează într'un chip interesant lămuririle ce le-am dat pănă acum asupra rezultatului misiei generalului de Wilsen la Viena, asupra circularei prințului Gorceacoff și asupra dispozițiilor care se par a predomni în Prusiea. Acest corespondent se află în stare de a fi vine informat asupra acestor obiecte delicate și aprețirile sale au îndoit merit de a se rătăma pe este rupt. trebue a să vine de la Paris „J Drriprzo TABLOU DIN TEATPLI DE REZBELU. de D. Ișardu corespondenta Jurna (Urma mi încheiersa din No. 53 a lului de Debate. Repueai 70 Mai Patriei.) Diviziea Cinldini, din armiea Sardă, au fost însărcinată întreagă și s'au luptat toată ciziila. Cătră 4 oare, o divizie Franțeză au făcut o mișcare spre a ce înpărtăși de lucrare și dupre cum să dzice, să încungiure ne dușman. Austrienii se țin bine la Borgo Verceli și la Palestro, dupre cum au locuit și Imperatorul locuește tot în palatul Episcopal, Generalul Conte Giulai. Dupre toată părerea, el va ocupa aceeași odae. va mănca pe aceeași masă și va dormi în același pat. Regimentele sănt cazemate în biserici. Am văzut ne un doboșer bătănd doba și intrănd în catedrală; acăstea uși mari, deschise în amăndouă la topire, lăsau să ce vadă fundurile umbroase ale capitesmei și a paracliselor. Un moment după aceea, snopii de pae se înprăștieau pe polele de lespezi și serveau de așternut la 1000 soldați acoperiți de glod. Cu toate aceste,a ar trebui să creadă cineva că poțlitca are un aer înspăimăntător; căci, eu n'am ptazut nimică, care să înfățoșeze un spetacol de acele cinistre, pe care imaginațiea ăl însușăște polițiilor încungiurate de rezbelu. Ce'i dreptul, se face mult vuet, multă agitație și mare vălmășag, ear nimic mai multu. Tristeța mi înspăimăntarea n'am descoperit'o nicăiurea. a. fetele ce așază prin balcoane spre a privi la pănătorii noștri de Vensan, dupre cum ele au stat spre a vede pe ulani. Damele frumoase s'au învestit cu rochiile cele mai largi, spre a se preumbla triumfal, căci, verceilului, în capitaliea provinției și nu pot să văd nici o urmă despre acele stricăciuni despre care, atătea priste istorisiri au obosit jurnalie și ca Caut întreb, mă sir, nimică și ear nimică. Magaziile sănt name de mărfuri, stăpănii otelurilor n'a [UNK] perdut nimică din materiile lor, de la bunturie din tacămurile lor ear nici o familie ni ce vede în lacrimi. Totul s'au mărginit da Verceli ca și la Vegera, în regiliști de boi, de rase cu pin și alte aprovizionări, lucru pe totdeauna ce face într'o poză dușmană. Cu toate aceste, ceea ce'i adevărat, este, că Austrienii carii de odată ce arata să pacinici și complezanți-adecă vorbă să fie cănd e vorba despre Croați-s'au făcut de odată iunți la manie ști chiar puțin cam brutali, cănd au fost ca să pornească; încăt, au și urmat lovituri cu latul săbiei. Contele Telechi au trecut prin Torino, iar Generalul Ciopca au părăsit Genova, si găndesc la patriea lor Ungariei. În astă sară, o mare mișcare împle politica, ce aude pasul surd și cadențat a regimentelor care petrec Verceilul, precum și vițetul prelungit a hurniturei tunurinei de geoane. Grupele vorbeatu în colțul stratelor mi sub portice, alții mult mai tăcuți așteptau dinaintea ușei ospitalului militaru tu au gopii Într'acolo sănt și femei. Căte din exe, ca mume Vercelleze, în armiea Piemonteză și poate biap în șirurile diviziei Cialdini? Cauriozii staționează în jurul palatului Episcopiei, a căruia pieață este ocupată de cătră furgoanele casei Imperatorului ce are să facă cănd odată g trebue CB sus o desiluzionare. Încă venitul, beți ție onorul pavilionului. Cu fără de lucru și cei cu nu fugieînsă, asta cel puțin fericită! Sănt în centrul sau fumează pe la ușele cafinelilor, nimineni ce ascunde minimine Se vorbește farte mult,