Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)
1859-06-25 / nr. 59
L.. ei PATRIEA 235 - garanție abiliza 6 v corpuri în mediu spre a a ei politică și mecanizmul arăta este vederat că el favorează planurile Franției. cularei Prințului Gorceacoff, care dziceri apăsate susține dreptul 7441864. Despre Garibaldi anunță un bozn focuri asupra trupelor sale. riea noastră însă l'au silit tot șimutul pus în lucrare. Afară de această confederațiea Germană Ba adăogi contingentele ei cu corpurile 7 și 8 ce a se așeza pe Renul variei de sus, este încredințată Bademi Prusien au mobilizat a ei armie, tot prevedea marșa ce va lua acest canici cumpu moderne ce ved în aa duise regiment algeriean de Tirailieri, propășit de touri a muzicei arabice, adevărate modeluri de Negri și Cabili, și poartă în genere uniforma prescrisă, însă în marșuri și maniere curat beduine din 21 Iunie. „Din dimineață purcesese Garibaldi de la Salo spre Dezentano (ambe aceste lăngă țermul estic a lacului de Garda, iar aceea din urmă între Lonato și Peschiera), a au întrmpinat puteri însemnătoare, înao bandă de hoți ca a lui Salvator Roza. Corespondentul din Torino a lui „Morning- Erald” scrie din 1% Iunie, din o ecscursie făcută în Lodi, Melegnano și Milano. Eu am vorbit cu Fran și cu Conradini Italieni, curile.” Admiralul Franțz Dupouy au trecut în 17 prin Brespica, spre a organiza serviciul șalupelor canoniere, care se transportează pe uscat spre lacul de Garda. După scrisori de la Gorino din 18 a curgătoarei publicate în „Patria” armiea Pialieană (Piemontezii și corpusul de volontiri) are a se spori la 180,000 soldați. Adevărata armie Piemonteză se va spori cu 10 regimente de infanterie și cu mai multe batalioane de vănători. Corpusul lui Garibaldi are acum 18,000 soldați și 12 tunuri. Marchizii d Azeglin și Roca sunt denumiți comisari Piemontezi pentru Pomarna. Înștiințări de la Boloni din 23 iunie arată, că un regiment papal trupe de Sin țera au întrat în legații și un altul în Umvrrea. Trei mii de carabineri marșuesc de la Pezaro spre polițiile resculate din Mările în lucru și pentru propietate sunt întru adevăr în Lombardiea mai Piemont, mici, decăt în pretutindene rău priviți. Cu mult înainte de trecerea lor preste Tesin, eaii zugrăvit fost în puterea Franțezilor pănă a șterge însuși această impresie nefavorabilă, și a dovedi prin nu sănt așa de negri, precum s'au zugrăvit. Cu părere de rău trebue să dzic, că ei nu au făcut aceasta, însă este de însemnat, că Franțezii și Milanezii sănt uniți întru a calomnia este sigură în satul, prin care din întămplare marșuește un detașament După lupta de la Melegnano, demoralizariea soldatescei biruitoare n'au avut margini, Ei au năvălit în pivniți, unde o mare parte a înpoporărei de secsul femeesc și au plinit scandaloase ecEmanuel nu află favor în ochii lor. Nrunirea ciu Piemontul nu este nici cum populară, și singura mulțămire ar fi numai, dacă în loc de Torino s'ar alege Milano a fi capitaliea Regatului Italiei Nordice. peratorul Im- Franțezilor știe bine, ce face, nici o ocazie nu rămăne neaplicată, spre a ocără politicos pe Piemontezi, se bucură de aceasta, și Milanezii Aice în Torino sunt Franțezii tot așa de nepopulari, ca și Piemontezii în Milano. În fine cred, că mulți Turinezi ar avea mare bucurie, dacă ar căpăta Franțezii macar odată o banie bună, spre a să dispăța de a lor nesuferită îngămfare. Este știut că dupre o vede Papa pentru a sa siguranție datină S. C. ține în servițiul său căteva regimente înrolate în Svițera. Spre a înfrăna răscoala națională, urmată acum și în staturile pontifice, guvernul au trimes la Perugiea un regimentu de acei Svițeri, carii după cruntă luptă au luat politica și ar fi cășunat multe cruzii. Acest actu au revoltat pe Italieni, precum și pe guvernul federal a Svițerei, carele oficial au declarat că acele regimente poartă numai nume ka învecine de Svițeri și sunt compuse de Germani din deosebite probunții. Fiind că constituirea cea nouă a Svițerei nu Mai cartă ca liderii ei cetățeni să fie înarmați ca șerbi mercenari (însămbrieți). La Paris ce aude că în caz, cănd s'ar începe ostilitate în Germaniea, Imperatorul leon lăsănd nelocozgituiri său în Italiea, va veni la Paris. Napocănd arce înștiințarea de la hotarul de Brndten, că acolo ce vorbește de prezența unui corp oslocastpiean de 60,000 soldați care apare des „Journalul de Geneva”, ce este bine înformat, publică nevitale interesante. În Paris se fac pregătiri pentru un resbel general, și nu numai asupra Germaniei, ce și asupra Angliei. În vărsătoriile din Ardene se fabrică o mulțime de muniții (mai multe mii de ghiulele pe dzi). Imperatorul are a se înturna la Paris tocma după începerea asediilor. Pentru aceste asedii se fac colosale pregătiri; în Tulon se durează șalupe Kanoniepe, ce au a pluti mensul Homi Mincio. Corespondentul de Parie al Munualului de Penova” crede, că Franțezi înainte de toate vor ataca Pola de pe mare, iar Venețica, seau mai cu samă a ei țării înaintate se vor ataca tocma după sosirea flotei de asedie. Diviziea întria a acestei flote a purtei în 12 iunie din Tulon, și a doua cu șalupele canoniere va purcede neîntărziet, dzice, că cănd au fost e Imperatorul Napoleon în Milano, s'au făcut energice cercări, spre al simpatiza pentru pace, acele au însă fost fără rezultat, și el ar fi răspuns, că nu BA întra în gradații. Până cănd nu va fi luată una din cetățile barde și Venețiea nu va fi avănd zonă Franco-Sardă. lomogarni- În momentul încheiu scrisoarea mea, au sosit autuși acum binet. Germaniei wi Astă hotărire s'au și da armiei de rezervă blocat în No. 56 nistrul Sacsoniei care disculpă de vapoi Austriean au dat un respuns, Confederației. Noi document diplomatic. pe lacul Garda a Constituției întea cărora mate, poate un Franțez. rabilitațiaderației Torino legații, a ei putere, a mea forma concentrare: Confederate, acestui de a plini de Kimpu liberu unde înpoporările putea la armier, complica Comanoare Confe folos și acel meartă pănă Asupra circare am pun Patriei, D. Baist mitot pe Austriea de responau fost nevoit a se retrage. Un se vor în poziția „Curieriului de Sion” rezbelu. O corespondență și cele mai plin de BOM publica prin buletin de a înceta austo Ariilecu fotot neargrădini și de la politii tot barbarismul Eu am observat încredințat, de uniforme Aus pe căt se poate mai coloruri, au presentatele Galinațo vieței Amribane, se salutează Franzeși Regnalo era încu deosebire fică după plăcere negru înalt, a cărui pantaloni de pănzăra rupți dinapoi dea toată nuditatea, m'am înturnat Lombardieniezi, preoți de sate pretutindene în în Irlanda, sănt denunțat de pe vii cu cele mai negre ai cadre corposuri diavoli în formă oarecare grad, purtare, cum că pre adevărat, Franțeze, ce ascunsese și dinainte, încăti tot asemene influență toate amvoanele, omenească, f. f. și poartă pănă și stranițe tiiene, seau se înbracă primiți, însă onoarea Nici puțin, carii striei, dea și m'am de la Treviglio din 13 iunie cuprinde o descriere a Turcoșilor, care este cu atăta mai considerabilă, de vară După oscriere ce autorul ei este idilică a a trupelor tăbărăte pe frumosul drum spre Bresciea și Verona, prin vile, parcuri, raportatorul continuază: „Mai cu samă Turceșii sănt foarte strămoși și mărșani, și transpoartă în taputul afla „Aque Frangesi india acești îndiavolați Franțezi! era prădate, pivnit, dănsul altă, debctt: volati!# (Ax. Căteva case însă mai mari crime nu s'au gise. La Izola Bella de asemene au lăsat Tur- Eu am văzut stănd o grupă de femei denaintea ușei unei căsuți, și am întrebat ce s'au întămplat, fiindcă locuitorii fucesit urme a trecerei lor pe acolo, cu curiozitate, „Opesii sani d'infegno si hamageso notre figne.” (Acești căni infernali au răpit ne fiicele noastre) și eu în adevăr am văzut mai multe fete Paliene de țară, care urmau regimentului în Lodi. Ele după a lor răpire se rușina a se înturna acasă, știau mergea după răpitorii lor,băra Frangeză și în mijlocul civilizației An Milano entusiasmul încă tot este mare, că au alce părăsite, scene, vizitat pe că cănd între Cineva ii o modialții pe și am vizitat Pavia, politiică în vreme trecut prin eleții ca eliberatori, țeranii și preoții preotul, spre a întreba, întămplat, însă nu am înspăimăntătoare și am sede ca un crear crede a ve„Cu chear acum Franțezii sănt a mea femrei cănd unele Deci la una lor Este trupe eu am de sate, sănt bine preoțimea și în vene pe favoritori Audespre cau a armiei Franțeze, eau descris ca nu ucid, dacă pu vni soldați ce s'au de la ne B aa Pismontului, și chear Victor În