Patria, ianuarie 1938 (Anul 3, nr. 453-466)

1938-01-14 / nr. 453

Acum, în miezul iernii, pro­blema şomajului în porturile du­nărene devine de cea mai arză­toare actualitate. Una din cauzele principale ale acestui şomaj este desvoltarea maşinismului, cauză căreia ni­meni nu se poate împotrivi. Este totuşi interesant să ară­tăm în ce măsură mâna de lucru a fost înlăturată de la munca din porturi. CIFRE EDIFICATOARE Porturile Galaţi şi Brăila sunt înzestrate cu silozuri cari ating capacitatea de două mii vagoane. încărcarea cerealelor în vapoarele maritime se face câte 18 vagoane pe oră, ceea ce însemnează că în opt ore se încarcă 144 vagoane. La această muncă sunt folosiţi doar doi mecanici, şase rujari şi doi asis­tenţi. încărcarea aceloraşi mărfuri, de la magazie la vapor, cu mun­citori asistenţi, căruţaşi, lopă­­tari, etc., se poate efectua în timpul unei zile cu 345 oa­meni. Silozurile din Constanţa au o capacitate de patru ori mai ma­re decât cele din Brăila şi Ga­laţi. Astfel, în cursul unei zile de opt ore, se încarcă 576 DE VAGOANE cereale, LA CARE AR FI TREBUIT SA LUCREZE 1020 MUNCITORI MANUALI, 240 CĂRUŢAŞI, 120 ASISTEN­ŢI şi 24 LOPATARI, ADICA 1404 MUNCITORI DE PORT. In condiţiile actuale de muncă, perfectate prin maşinism, acea­stă muncă este efectuată NU­MAI DE 40 INŞI. De asemenea, transbordiarea mărfurilor cu elevatoarele din şlepuri la vasele de mare, se face în aceleaşi condiţiuni. Din această pricină, portul Brăila, care odinioară avea CINCI MII DE MUNCITORI a rămas cu 7.800, şi aceştia o duc destul de greu. La fel Galaţii-port, care nu­măra în trecut DOUA MII DE MUNCITORI MANUALI, mai are azi DOAR 162, cari o duc la fel cu muncitorii brăileni destul de greu. ALTE CAUZE Dar creşterea şomajului nu este determinată numai de mă­rirea capacităţii silozurilor din Constanţa şi de raţionalizarea muncii. Această criză de lucru a fost accentuată din cauza taxe­lor exagerate ale Comisiunii Europene a Dunării, puse pe în­tregul tonaj al vaselor cari in­tră şi ies din gurile Dunării, precum şi de politica economică cu totul greşită, practicată de guvernările trecute. Printre cauzele care au dus la părăsirea porturilor Brăila şi Galaţi, atât de active în trecut, este şi o măsură nefericită a trecutei guvernări liberale. A­­nume, s-a intervenit pe lângă C. E. D. ca să fie reduse taxele, spre a face să fie utilizate şi co­mercializate cu mai mult suc­ces silozurile de la Constanța, în­drumând astfel toate cerealele destinate exportului într’acolo, stabilindu-se în plus şi tarife preferenţiale pe căile ferate. Lucrurile au mers atât de de­parte, încât o mare parte din producătorii şi negustorii din a­propierea porturilor Brăila şi Galaţi au început să-şi trans­porte mărfurile — direct — prin Constanţa, spre a profita de di­ferenţa costului de transport pe distanţe mari. Aplicarea noului tarif a făcut ca transporturile pe distanţe mari să fie avantajate de redu­ceri însemnate la unchi, ceea ce a lovit în interesele porturilor dunărene, deci şi nu de muncito­rilor. Astfel, din cauza tarifului exa­gerat pe C. F. R„ sa întâmplat ca în luna Septembrie 1933, să nu sosească nici un vas de mar­fă in porturile Brăile şi Galaţi. CÂŞTIGURILE MUNCITORI­LOR : 49 LEI PE ZI... Pentru a ne da sama de sta­rea actuală a muncitorilor din­ porturi, vom da câtva date sta­tistice elocvente ,cari arată câştigul tuturor specialităţilor de muncitori. Astfel, în decurşi l­a 4 ani (1 Ian. 1933—1 Ian.ianue 1936), specialitatea: cerere a obţinut în acest timp în tran­port un câştig de 72.636 lei; silozuri: 77.254, căruţaşi-cereale: 83.641, cărbunari: 90.706, diverşi: 108 mii 993, cherestea 104.145, ru­jari: 113.800 şi manuf­ac­turişti 128.850 lei Socotind numărul muncitori­lor la cereale vedem că câştigul lor se reduce la 49,60 LEI PE ZI, salar care reprezintă suma necesară întreţinerii unei fa­milii. Iată, în câteva luni, situaţia muncitorilor din portari şi cari sunt resursele lor de trai în zi­­lele de lucru. Acum, când navigaţia a fost închisă şi prin urmare lucrul întrerupt, ne putem da seamă în ce stare disperată se află a­­ceşti muncitori. Deşi ne aflăm în luna ianua­rie, tablourile de şomaj întârzie să se efectueze de către cei în drept. Situaţia muncitorilor din por­turile dunărene este alarmantă şi ea trebuie să facă de urgenţă obiectul preocupării actualului ministru al muncii. paul ionescu-daniel In porturile noastre dunărene MUNCITORII N’AU DE LUCRU Pricinile șomajului.­Ce se poate face afari cari se mon urgent judeţelor Au fost numit următoarele comisii interimare­udeţene: DORURI Preşed. Al. Adac vice-preşed. D. Pavel. Membri Pr. Gr. Caza­­cu, L. Anton, G. Mscenco, A. Bă­lăcescu, G. VâlceaH. Mirăuţ, D. Băncescu, S. Rusu,V. Cionci, Ghi. P­oriş, I. Pintilie, Illogiu, C. Ni­­chifor. FAGARS Preşed- dr. Sohau. Vice-preşed . Gabrilă şi T. Sai. Membri: G. Conta, Pr. A. Gali, Pr. Lolu- Bucopo, I. Cisma, V. Şerbui, N. Stoica, I. Cornea,­­ Pop, N. Zam­fir, I. Gherasim. FALQI Preşed. I. Atanau. Vice-preşed. N. Berghim. Menfl N. Caşer, D. Chiriţiu, St. Flor, A. Bejiu, M. Zotta, T. Marde. Pr. Codrea­­nu, A. Roman, R Sălceanu, I­. Sava, T. Iordachi, Gh. Sturza, şi V. Necula. Ialoma Preşed. D. Popea. Vice-preşed. Gh. Zamfir. Memb T. Epure, V. Culea, Pr. G. I­­bescu, V. Per­­lea, G. Iliescu, Dedriad, A. Rău­ță, S. Chiriacescu,C. Georgescu, N. Dinescu, D. Ioțcu, M. Iordă­nescu, N. Brătescu , Preşed. Pr. N. Igoraş, Vice­preşed. Popovici. Mmbri: V. Ge­lu­, G. Bălaşa, C­­uza, N. Vai­­deanu, I. N. Iacobb. Bălan, M Crimic, I. Candreche, V. Ma­noilă, P. Savin, Gropa, V. Can­dronache, I. Agap LAPUŞi Preşed. M. Iorchescu, Vice­­preşed. V. Bârlăcin. Membri: I. Pozdârcă, N. Boi, D. Antoni, Al. Noston, C. Cpar, I. Chicu, V. Doldi,, E. Zului- Andronachi, St. Anblau, C. Stan, I. Popescu maramreş Preşed. A. Mici­ice-preşed. L­. Gazer. Membri: Iurcu, G. Muş­ca, V. Mordeiu, Puşcă, D. Se­­vastin, C. Bulacuju­hatcu, I. Te­­lepteanu, N. Bod(V. Moina. NEAMŢ Preşed. Pr. V. Jigău. Vice-preşed C. Pop. Membri: V. Platon, V. Dimitriu, I. Burculeţ, N. Georges­cu, G. Bolta, G. Răslescu, I. Dăs­­călescu, I. Creţulescu. PRAHOVA Preşed. A. Pârvulescu. Vice-pre­şed. I. Vizanti. Membri: V. Andro­­ni, Pr. Provinceanu, St. Dumitres­­cu, C. Mărăcineanu, J. Stănescu, G. Costescu, M. Niculescu, N. Ră­­dulescu, N. Călăraşu. TECUCI Preşed. Pr. Gr. Tudose. Vice­­preşed. D. Apostol. Membri: Gr. Bejan, C. Solomon, I. Şerbănescu, C. Rugină, G. Antonescu, D. Ga­­nea, A. Pri­zoiu, C. Brăescu, I. Manolache, P. Miron, Costea. TUTOVA Preşed. Pr. G. Arsenie, Vice, preşed. T. Stoica. Membri: St. Co­dreanu, I. Matei, G. Ştefănescu C. Popa, I. Vanoga, Mina Chircăr I. Dumitrescu, N. C. Panaite, N Creangă. Noul directive in asigurările setate deoarece aceşti­­au contact mai ales cu rezentanţii cor­pului medical. Punerea în atare a acestei măsuri, poate socotită ca o nouă directivă câmpul mun­cii, astfel că „nicul de uzină" , care există în jerica pe lângă fiecare fabrică,­ exista şi la noi în ţară, la care întreprin­dere industriali împreună , reprezentanţii muncitorilor, nicii vor putea decide r­eform necesare pen­tru apărarea plăţii asigura­ţilor. Dacă aceste nici nu se vor face dintr’un ires politic, i deia ar fi salut cu o singură condiţie: partadministrativă nu poate fi lift de prezenţa unui funcţionar carieră, care va avea de citit procurarea veniturilor leg cu care s’al corpului medical pot fi cei mail putea satisface­ atât „socia­­apropiaţi de membrii asiguraţi, Iul ” cât şi mâna muncii. Prin numirea d-lui dr. C. Dănulescu, medic radiolog, în fruntea casei centrale a asigu­rărilor sociale, se satisface un deziderat al corpului medical, care a susţinut permanent, că în fruntea acestei instituţii trebue să existe un medic, din moment ce asigurările sociale au o la­tură pur medicală. De asemenea odată cu această numire, a fost pus în fruntea Casei de asigurări din Bucu­reşti, d. dr. Sergiu Acsenti, în calitate de medic-şef al direcţiei medicinei. Ca urmare acestor dispozi­­ţiuni, va urma ca toate Casele de asigurări din întreaga ţară să aibă conducător un medic. Aceste măsuri sunt luate, so­­cotindu-se că reprezentanţii „PATRI­A” La sfârşitul anului financiar, reprezentanţii asigurărilor soci­ale din întreaga ţară, se întru­nesc legal în adunare generală cu îndoitul scop. Experienţele trecutului să fie expuse, — pentru ca pe baza lor — noui orientări să deschi­dă posibilităţi materiale, socotite ca venituri alături de problema medicală, rezumată şi în medici­na preventivă. Ele vor îngriji pe bolnavul asi­gurat ca obiect considerat o u­­nitate din colectivitatea celor cari trebue să ne preocupe mai­­mult, menţinând potenţialul asiguratului valid, factor de producţie şi de mare economie pentru asigurările sociale . REDRESAREA BIOLOGICA A NAŢIEI Trebuie să ne intereseze condiţiile de viaţă a membrilor cari formează această colectivi­tate. Medicina curativă repre­zintă o cantitate precisă şi es­te o problemă relativ uşoară pentru organizatorii Asigurări­lor Sociale. In schimb, medicina preventi­vă este însăşi apărarea naţio­nală a ţării şi ea trebue de azi înainte să fie deviza Asigurări­lor Sociale. Un asigurat valid este un ve­nit pentru Asigurările Sociale căci el nu cere, ci din contra dă, fiind un factor de producţie. Vir­tutea unui popor se bazează pe capitalul biologic şi Asigurările Sociale prin medicina preventi­vă, trebue să tindă a redresa biologic naţia* creind valori în câmpul muncii. CE MASURI SE POT LUA? In acest scop direcţia medici­nei va trebui să ia unele măsuri pentru a scădea morbiditatea membrilor componenţi, mărind longevitatea, odată cu posibili­tatea scăderii numărului zilelor de boală. Reprezentanţii celor trei secţii ai Caselor de asigu­rări din întreaga ţară — în ca­litatea lor de exponenţi ai lu­mii muncitoare — au datoria ca la discutarea bugetelor, să lupte ca să nu se micşoreze prevede­rile bugetare cu privire la medi­camente şi îngrijiri medicale. * CE REPREZINTĂ ASIGURĂ­RILE SOCIALE Capitolul: „Investiţii’, din te­­get, pentru: Sanatorii, dispensa­re, măsuri pentru prevenirea bolilor sociale şi prevenirea ac­cidentelor, trebuesc menţinute cu orice sacrificiu. Se va avea grijă de viaţa ce­lor din jurul bolnavilor, căutând a le menţine şi apăra sănătatea lor, căci asiguratul bolnav face parte din această colectivitate. Asigurările Sociale fiind azi o ma­re familie cu nevoi colective. • Ziarul „Patria” la rubrica Tri­buna asiguraţilor, va îndruma pe asiguraţi, prin articole— că­tre tot ce este legal — sfătuind prin jurisprudenţele muncito­reşti, ceia ce trebue să facă ei, pentru cucerirea drepturilor lor legale. Orice nevoi aduse la cunoştin­ţa redacţiei ziarului, vor avea sprijinul nostru. G. ACSENTI-IUSTUS. Tribuna asiguraţilor Lumea asiguraţilor exponenţii ei şi oficialitatea Pregătirea bugetelor Caselor de Asigurări Activitatea comisiilor de studii din ministerul sănătăţii Diversele comisiuni instituite de către d. prof. dr. G. Banu, ministrul sănătăţii, vor lucra cum urmează: Azi, ioi ora 11 dim., comisia pentru studierea problemelor de igienă industrială, iar la ora 5 comisia de asistenţă Socială; Vineri, ora 5 d. a., comisia de Igienă rurală; Sâmbătă, ora 3 d. a., Comisia de reumatism şi existenţă car­diacă. Toate aceste comisiuni vor fi prezidate de către ministrul să­nătăţii, d. prof dr. G. Banu. Cum se va face revizuirea cetăţeniilor - Precizări oficiale - Oficiosul guvernului publică tru categorii, în numărul de aseară următoa­­rele precizări asupra categorii­lor de cetăţeni cari vor fi revi­zuite : „Până la deschiderea Parla­mentului guvernul va lua mă­suri pe baza legilor in vigoare Unele din legile existente au avut un început de aplicare, însă insuficient. Ele vor fi apli­cate integral. Astfel e cazul, de exemplu, cu legea de protecţie a muncii nationale. Şi in materia revizuirii cetă­teniilor guvernul se pune pe temeiul actualelor legiuiri. Re­vizuirea cetăţeniilor se va face pe baza tratatului de pace şi a legei Mârzescu din 1924. LEGEA DIN 1924 Conform legii Mârzescu din 1924, cetăţenia e recunoscută pentru persoanele cari s’au gă­sit cu apartenenţa pe teritoriul României în 1918. Fiindcă o mulţime de jidani s’au aşezat în partea de Nord a ţării, în Ar­deal până la linia Mureşului în­deosebi, prin apartenenţă, con­form vechilor legiuiri maghiare, se înţelege o continuitate de a­­şezare pe solul românesc de cinci ani. In revizuirea cetăţeniilor ne întoarcem, aşa­dar, până la 1913. Cei ce n’au fost aşezaţi pe so­lul azi românesc. In 1913, în­seamnă că şi-au dobândit cetă­ţenia prin fraudă şi o vor pierde. CELE PATRU VALURI Jidanii cari nu Îndeplinesc condiţiunile de cetăţenie, expli­cate de noi mai sus, s’au aşezat, fără drept, pe teritoriul nostru şi au obţinut cetăţenia prin fal­suri. Ei se pot împărţi in pa­ Un prim val de jidani s’a a­bătut asupra ţării noastre în timpul ofensivei lui Brusilov. Al doilea val a năvălit după căderea în Ungaria a lui Bela Kuhn. După prăbuşirea bolşe­vismului maghiar s’a stârnit aşa numita reacţiune albă. Fiindcă cei mai mulţi bolşevici fuseseră jidani, ungurii albi i-au alungat şi aceşti jidani au fost împinşi în special în Nordul Ardealului, în Maramureş. Al treilea val a fost în timpul războiului ruso-polon, iar al pa­trulea val s’a abătut asupra ţării noastre. In proporţii mai mici, în urma venirei d-lui Hitler la putere, în Germania. Aceşti jidani, din toate ace­ste categorii, nu pot fi cetăţeni români în sensul tratatelor de pace şi în sensul legei din 1924, fiindcă n’au apartenenţa pe te­ritoriul României în 1918. Dacă totuşi ei au obţinut cetăţenia, înseamnă că au utilizat acte fal­se, au fraudat statul. Revizuirea lor se va face ținându-se seama astfel de legile în vigoare, de tratatele de pace". * Cercetarea se va întinde, așa­dar, pentru unele categorii până la 1913. Vor fi de lămurit situa­tii de acum douăzeci și cinci de ani. E limpede că lucrurile nu vor putea avea un ritm prea re­pede. Principalul este că a fost sta­bilit principiul şi că, în viitor, orice guvern va trebui să ţie seamă de dezideratul punerilor la punct în această materie a invaziilor străine. In al doilea rând va fi de cer­cetat şi capitolul răspunderii ce­lor cari au ajutat să se creeze o situaţie civilă falsă. Cele „patru valuri" despre cari vorbeşte oficiosul guvernu­lui­ n-­ar fi putut fi, cu altă aten­ţie şi cu altă mentalitate ale con­ducătorilor autorităţilor noa­stre. Duminică 16 ianuarie vor a­­vea note la baroul din Vaslui noui alegeri pentru desemnarea unui delegat în Uniunea avocaţi­lor din Bucureşti. Se dă ca sigură candidatura d-lui Th. Mândrea, decanul ba­roului, care se bucură de multe simpatii printre avocaţii vaslu­ieni indiferent de naţionalitate. De asemeni va candida din nou, din partea avocaţilor români d. Al. Marinc­u avocatul statului, care deasemeni se bucură de multe simpatii-NOUL PRIMAR... era desem­nat în persoana­­d-lui Sima, vechi luptător cuzist. In urna unei te­legrame primite din partea d-lui Goga, prin care cere numirea d-lui I. Zaharia fost membru al partidului agrar, prefectul a ple­cat la Bucureşti. Nu se ştie încă cine va fi noul primar. • ÎNTREAGA organizaţie vai­­distă, în frunte cu d. Virgil Mi­­ronescu a trecut la guvernamen­tali­ din Vaslui ALEGERILE DE LA BAROU TOATE SPORTURILE Altă formulă de campionat! Din grija domnilor conducători ai Federaţiei de Football, am în­registrat în sezonul trecut cea mai cumplită stare prin care a trecut până acum sportul cu balonul ro­tund în ţara noastră. Ambiţii ne­măsurate despăluite peste noapte au dus la formula 2 serii a câte zece echipe in Divizia A. Cum nici „jupanul” na vrut să mai lase şi nici cumpărătorul să mai dea, a învins formula aceasta ale cărei roade le-am văzut cu toţii: majoritatea echipelor din Divizia A in pragul falimentului; toate e­­chipele din această primă divizie naţională, falimentare. In faţa acestei situaţii cu ade­vărat tragice, comitetul U. F. S. R. a adoptat ieri proectul d-lui av. Al. Canturiari de reformă a divi­ziunii sportului de pe tot cuprinsul ţării. Proectul acesta prevede îm­părţirea României în 14 regiuni sportive, o singură serie de 14 e­­chipe in Divizia A si trecerea di­viziei C în campionatele ligilor respective. Nu putem şti de pe acum în ce măsură noua organizare va fi de folos sportului care a cucerit şi la noi massele. Cert este insă că se revine in­­tr’un fel la vechea organizare, a­ceea care a prilejuit foot-ball-ului românesc epoca lui de adevărată glorie. In felul acesta interesul masselor pentru campionatul pri­mei noastre divizii, interes care scăzuse în mod simţitor, va fi re­făcut. Vom avea iar prilejul să asistăm la adevărate regaluri spor­tive de care, formula cu două serii a zece echipe, ne privase şi spe­răm că, în acelaş timp, budgetele cluburilor nu vor mai suferi în măsura în care au suferit în urma formulei întronată pe bază de am­biţii. Noul proect crează o situaţie cu totul specială echipelor din Divizia C. Ne gândim în special la echi­pele de valoarea A.G.E.R.-ului ca­re îşi revendică cu prisosinţă —* prin rezultatele de până acum —■ locul in Divizia B şi al căror loc nu mai poate fi alături de echipe de potenţialul pe care-l posedă Triumph-Giurgiu sau Gloria Ve­nera din Bazargic lângă care le-ar arunca într’un campionat fad, noua formulă. Așteptăm deocamdată momentul când vom putea cunoaște în între­­gime proectul d-lui av. Canturiam­ aprobat de U.F.S.R." BRUTUS " Hockey pe ghiaţă Aseară: Metropola a învins Gloria în match oficial cu 1-0 (0-0,0-0,1-0) Aseară la orele 21 a avut loc marcat cu 5 minute înainte de sfârşitul jocului de Tică Rădu­­lescu. Echipele au aliniat următoa­rele formaţii: Metropola: Georgescu, Florian Mefianu, Havaler, Tudor Ion, Va­­silichian, Feraru, Prassler, Tici Rădulescu. Gloria: Dron, Bolintineanu, Beresteanu, Lupu, Flamaropol Florescu, Tuderfi, Păcuraru, Bin­der. Deosebit de bună figura pe ca­re a făcut-o Dron, tânărul portar al „Gloriei", pe patinoarul Oteteleşeanu mat­­chul oficial dintre Metropola şi Gloria. Dată fiind performanţa pe care Gloria o înregistrase cu o seară inainte când reuşise să dispună în mod surprinzător de Sportul Studenţesc cu 1-0, toate pronos­ticurile din matchul cu Metro­pola îi erau favorabile. Ghiaţa extrem de proastă pe care s-a jucat matchul şi jocul cunoscut bărbătesc al „Metropo­lei" au răsturnat toate calculele. Victoria a revenit Metropolei la un punct diferenţă. Unicul punct al partidei a fost Venus şi Gloria joaca astăseară la patinoar Astăseară se joacă la patinoa­rul Oteteleşeanu un nou match pentru campionatul regional de hockey pe ghiaţă. Se vor disputa matchul dintre Venus şi Gloria, contând pentru campionatul categoriei a II-a. Programul sala al ZIUA IV-a Farma — Sp. Studenţesc ora 9.30. Arb. D. Marinescu. Start — Macabi ora 10.30. Arb. Marinescu. Hai-Hai — Bonaparte ora 11.30 arb. Bretan. Iureş — Telefoane ora 16. Arb. Mateescu. CUPA FANTINELLI (BASKET) Sâmbătă 15 Ianuarie V. Dacia — C. C. R. ora 19.30. Arb­. Mănciulescu. Sp. Studențesc ~ Aurora ora 20.30. Arb. Marinescu. Viitorul — V. S. C. ora 21.30. Arb. Andronache. Macabi — C. F. R. ora 22.30. Arb. Bretan. Duminică 16 Ianuarie Telefoane — A. C. T. ora 19.30. Arb. Bretan. CRPA ÎNAINTE (VOLLEY) Duminică 16 Ianuarie Seria 1 I. P. P.­­— O. C. R. ora 13.30. Arb. Marinescu. V. S. C. — Radu Vodă ora 16.30. Arb. Marinescu. Viitorul — Sp. Studențesc ora 1?. Arb. Bretan. Rahova — Venus ora 18. Arb. Andronache. V. Dacia — I. P. P. ora 18.50. Arb. Marinescu. A. C. T. — Juventus ora 18,50. Arb. Andronache. Seria­­l-a F. F. A. — înainte ora 10. Arb. Marinescu. Aurora — Telefoane ora 11. Arb. Marinescu. Av. Sportiv — Caraiman ora 12. Arb. Poenaru. Macabi — Arhitectura ora 12.30 Arb. Marinescu. Bonaparte — Pere ora 17.3­5 Arb. Păduraru. Vol­ey-Baske matchurilor din înainte“ Rugby Sportul Studenţesc şi-a întrerupt turneu! In urma unor defecţiuni ivite în echipă, Sportul Studenţesc a fost silit să-şi întrerupă turneul renunţând la matchurile pe care le mai avea de jucat la Sous-le- Saunier cu C. S. Ledonien şi la Milano cu G. U. F. şi Amatorii. Hotărârea a fost dictată de fap­tul că trei dintre jucători sunt răniţi şi anume: Grigorescu, Nicu­­lescu-Solidu şi Manoliu, iar alţi trei — Andreieş, Sterian şi Cos­tescu — trebuie să fie în ţară la 17 ianuarie pentru examene. Cum alb-negrii n’au deplasat elecât un lot de 18 jucători, tur­neul nu mai putea fi continuat. STUDENŢII AU ARANJAT IN PRINCIPIU UN TURNEU PENTRU IARNA VIITOARE Impresia excelentă pe care au lăsat-o universitarii bucureşteni în matchurile pe care le-au susţinut în compania unora dintre cele mai redutabile formaţii franceze a avut ca efect imediat o serie de propuneri pentru un turneu care ar urma să aibă loc iarna viitoare. Se spune că angajamentele per­fectate până acum sunt excelente din punct de vedere financiar.

Next