Patria, ianuarie 1938 (Anul 3, nr. 453-466)
1938-01-14 / nr. 453
Acum, în miezul iernii, problema şomajului în porturile dunărene devine de cea mai arzătoare actualitate. Una din cauzele principale ale acestui şomaj este desvoltarea maşinismului, cauză căreia nimeni nu se poate împotrivi. Este totuşi interesant să arătăm în ce măsură mâna de lucru a fost înlăturată de la munca din porturi. CIFRE EDIFICATOARE Porturile Galaţi şi Brăila sunt înzestrate cu silozuri cari ating capacitatea de două mii vagoane. încărcarea cerealelor în vapoarele maritime se face câte 18 vagoane pe oră, ceea ce însemnează că în opt ore se încarcă 144 vagoane. La această muncă sunt folosiţi doar doi mecanici, şase rujari şi doi asistenţi. încărcarea aceloraşi mărfuri, de la magazie la vapor, cu muncitori asistenţi, căruţaşi, lopătari, etc., se poate efectua în timpul unei zile cu 345 oameni. Silozurile din Constanţa au o capacitate de patru ori mai mare decât cele din Brăila şi Galaţi. Astfel, în cursul unei zile de opt ore, se încarcă 576 DE VAGOANE cereale, LA CARE AR FI TREBUIT SA LUCREZE 1020 MUNCITORI MANUALI, 240 CĂRUŢAŞI, 120 ASISTENŢI şi 24 LOPATARI, ADICA 1404 MUNCITORI DE PORT. In condiţiile actuale de muncă, perfectate prin maşinism, această muncă este efectuată NUMAI DE 40 INŞI. De asemenea, transbordiarea mărfurilor cu elevatoarele din şlepuri la vasele de mare, se face în aceleaşi condiţiuni. Din această pricină, portul Brăila, care odinioară avea CINCI MII DE MUNCITORI a rămas cu 7.800, şi aceştia o duc destul de greu. La fel Galaţii-port, care număra în trecut DOUA MII DE MUNCITORI MANUALI, mai are azi DOAR 162, cari o duc la fel cu muncitorii brăileni destul de greu. ALTE CAUZE Dar creşterea şomajului nu este determinată numai de mărirea capacităţii silozurilor din Constanţa şi de raţionalizarea muncii. Această criză de lucru a fost accentuată din cauza taxelor exagerate ale Comisiunii Europene a Dunării, puse pe întregul tonaj al vaselor cari intră şi ies din gurile Dunării, precum şi de politica economică cu totul greşită, practicată de guvernările trecute. Printre cauzele care au dus la părăsirea porturilor Brăila şi Galaţi, atât de active în trecut, este şi o măsură nefericită a trecutei guvernări liberale. Anume, s-a intervenit pe lângă C. E. D. ca să fie reduse taxele, spre a face să fie utilizate şi comercializate cu mai mult succes silozurile de la Constanța, îndrumând astfel toate cerealele destinate exportului într’acolo, stabilindu-se în plus şi tarife preferenţiale pe căile ferate. Lucrurile au mers atât de departe, încât o mare parte din producătorii şi negustorii din apropierea porturilor Brăila şi Galaţi au început să-şi transporte mărfurile — direct — prin Constanţa, spre a profita de diferenţa costului de transport pe distanţe mari. Aplicarea noului tarif a făcut ca transporturile pe distanţe mari să fie avantajate de reduceri însemnate la unchi, ceea ce a lovit în interesele porturilor dunărene, deci şi nu de muncitorilor. Astfel, din cauza tarifului exagerat pe C. F. R„ sa întâmplat ca în luna Septembrie 1933, să nu sosească nici un vas de marfă in porturile Brăile şi Galaţi. CÂŞTIGURILE MUNCITORILOR : 49 LEI PE ZI... Pentru a ne da sama de starea actuală a muncitorilor din porturi, vom da câtva date statistice elocvente ,cari arată câştigul tuturor specialităţilor de muncitori. Astfel, în decurşi la 4 ani (1 Ian. 1933—1 Ian.ianue 1936), specialitatea: cerere a obţinut în acest timp în tranport un câştig de 72.636 lei; silozuri: 77.254, căruţaşi-cereale: 83.641, cărbunari: 90.706, diverşi: 108 mii 993, cherestea 104.145, rujari: 113.800 şi manufacturişti 128.850 lei Socotind numărul muncitorilor la cereale vedem că câştigul lor se reduce la 49,60 LEI PE ZI, salar care reprezintă suma necesară întreţinerii unei familii. Iată, în câteva luni, situaţia muncitorilor din portari şi cari sunt resursele lor de trai în zilele de lucru. Acum, când navigaţia a fost închisă şi prin urmare lucrul întrerupt, ne putem da seamă în ce stare disperată se află aceşti muncitori. Deşi ne aflăm în luna ianuarie, tablourile de şomaj întârzie să se efectueze de către cei în drept. Situaţia muncitorilor din porturile dunărene este alarmantă şi ea trebuie să facă de urgenţă obiectul preocupării actualului ministru al muncii. paul ionescu-daniel In porturile noastre dunărene MUNCITORII N’AU DE LUCRU Pricinile șomajului.Ce se poate face afari cari se mon urgent judeţelor Au fost numit următoarele comisii interimareudeţene: DORURI Preşed. Al. Adac vice-preşed. D. Pavel. Membri Pr. Gr. Cazacu, L. Anton, G. Mscenco, A. Bălăcescu, G. VâlceaH. Mirăuţ, D. Băncescu, S. Rusu,V. Cionci, Ghi. Poriş, I. Pintilie, Illogiu, C. Nichifor. FAGARS Preşed- dr. Sohau. Vice-preşed . Gabrilă şi T. Sai. Membri: G. Conta, Pr. A. Gali, Pr. Lolu- Bucopo, I. Cisma, V. Şerbui, N. Stoica, I. Cornea, Pop, N. Zamfir, I. Gherasim. FALQI Preşed. I. Atanau. Vice-preşed. N. Berghim. Menfl N. Caşer, D. Chiriţiu, St. Flor, A. Bejiu, M. Zotta, T. Marde. Pr. Codreanu, A. Roman, R Sălceanu, I. Sava, T. Iordachi, Gh. Sturza, şi V. Necula. Ialoma Preşed. D. Popea. Vice-preşed. Gh. Zamfir. Memb T. Epure, V. Culea, Pr. G. Ibescu, V. Perlea, G. Iliescu, Dedriad, A. Răuță, S. Chiriacescu,C. Georgescu, N. Dinescu, D. Ioțcu, M. Iordănescu, N. Brătescu , Preşed. Pr. N. Igoraş, Vicepreşed. Popovici. Mmbri: V. Gelu, G. Bălaşa, Cuza, N. Vaideanu, I. N. Iacobb. Bălan, M Crimic, I. Candreche, V. Manoilă, P. Savin, Gropa, V. Candronache, I. Agap LAPUŞi Preşed. M. Iorchescu, Vicepreşed. V. Bârlăcin. Membri: I. Pozdârcă, N. Boi, D. Antoni, Al. Noston, C. Cpar, I. Chicu, V. Doldi,, E. Zului- Andronachi, St. Anblau, C. Stan, I. Popescu maramreş Preşed. A. Miciice-preşed. L. Gazer. Membri: Iurcu, G. Muşca, V. Mordeiu, Puşcă, D. Sevastin, C. Bulacujuhatcu, I. Telepteanu, N. Bod(V. Moina. NEAMŢ Preşed. Pr. V. Jigău. Vice-preşed C. Pop. Membri: V. Platon, V. Dimitriu, I. Burculeţ, N. Georgescu, G. Bolta, G. Răslescu, I. Dăscălescu, I. Creţulescu. PRAHOVA Preşed. A. Pârvulescu. Vice-preşed. I. Vizanti. Membri: V. Androni, Pr. Provinceanu, St. Dumitrescu, C. Mărăcineanu, J. Stănescu, G. Costescu, M. Niculescu, N. Rădulescu, N. Călăraşu. TECUCI Preşed. Pr. Gr. Tudose. Vicepreşed. D. Apostol. Membri: Gr. Bejan, C. Solomon, I. Şerbănescu, C. Rugină, G. Antonescu, D. Ganea, A. Prizoiu, C. Brăescu, I. Manolache, P. Miron, Costea. TUTOVA Preşed. Pr. G. Arsenie, Vice, preşed. T. Stoica. Membri: St. Codreanu, I. Matei, G. Ştefănescu C. Popa, I. Vanoga, Mina Chircăr I. Dumitrescu, N. C. Panaite, N Creangă. Noul directive in asigurările setate deoarece aceştiau contact mai ales cu rezentanţii corpului medical. Punerea în atare a acestei măsuri, poate socotită ca o nouă directivă câmpul muncii, astfel că „nicul de uzină" , care există în jerica pe lângă fiecare fabrică, exista şi la noi în ţară, la care întreprindere industriali împreună , reprezentanţii muncitorilor, nicii vor putea decide reform necesare pentru apărarea plăţii asiguraţilor. Dacă aceste nici nu se vor face dintr’un ires politic, i deia ar fi salut cu o singură condiţie: partadministrativă nu poate fi lift de prezenţa unui funcţionar carieră, care va avea de citit procurarea veniturilor leg cu care s’al corpului medical pot fi cei mail putea satisface atât „sociaapropiaţi de membrii asiguraţi, Iul ” cât şi mâna muncii. Prin numirea d-lui dr. C. Dănulescu, medic radiolog, în fruntea casei centrale a asigurărilor sociale, se satisface un deziderat al corpului medical, care a susţinut permanent, că în fruntea acestei instituţii trebue să existe un medic, din moment ce asigurările sociale au o latură pur medicală. De asemenea odată cu această numire, a fost pus în fruntea Casei de asigurări din Bucureşti, d. dr. Sergiu Acsenti, în calitate de medic-şef al direcţiei medicinei. Ca urmare acestor dispoziţiuni, va urma ca toate Casele de asigurări din întreaga ţară să aibă conducător un medic. Aceste măsuri sunt luate, socotindu-se că reprezentanţii „PATRIA” La sfârşitul anului financiar, reprezentanţii asigurărilor sociale din întreaga ţară, se întrunesc legal în adunare generală cu îndoitul scop. Experienţele trecutului să fie expuse, — pentru ca pe baza lor — noui orientări să deschidă posibilităţi materiale, socotite ca venituri alături de problema medicală, rezumată şi în medicina preventivă. Ele vor îngriji pe bolnavul asigurat ca obiect considerat o unitate din colectivitatea celor cari trebue să ne preocupe maimult, menţinând potenţialul asiguratului valid, factor de producţie şi de mare economie pentru asigurările sociale . REDRESAREA BIOLOGICA A NAŢIEI Trebuie să ne intereseze condiţiile de viaţă a membrilor cari formează această colectivitate. Medicina curativă reprezintă o cantitate precisă şi este o problemă relativ uşoară pentru organizatorii Asigurărilor Sociale. In schimb, medicina preventivă este însăşi apărarea naţională a ţării şi ea trebue de azi înainte să fie deviza Asigurărilor Sociale. Un asigurat valid este un venit pentru Asigurările Sociale căci el nu cere, ci din contra dă, fiind un factor de producţie. Virtutea unui popor se bazează pe capitalul biologic şi Asigurările Sociale prin medicina preventivă, trebue să tindă a redresa biologic naţia* creind valori în câmpul muncii. CE MASURI SE POT LUA? In acest scop direcţia medicinei va trebui să ia unele măsuri pentru a scădea morbiditatea membrilor componenţi, mărind longevitatea, odată cu posibilitatea scăderii numărului zilelor de boală. Reprezentanţii celor trei secţii ai Caselor de asigurări din întreaga ţară — în calitatea lor de exponenţi ai lumii muncitoare — au datoria ca la discutarea bugetelor, să lupte ca să nu se micşoreze prevederile bugetare cu privire la medicamente şi îngrijiri medicale. * CE REPREZINTĂ ASIGURĂRILE SOCIALE Capitolul: „Investiţii’, din teget, pentru: Sanatorii, dispensare, măsuri pentru prevenirea bolilor sociale şi prevenirea accidentelor, trebuesc menţinute cu orice sacrificiu. Se va avea grijă de viaţa celor din jurul bolnavilor, căutând a le menţine şi apăra sănătatea lor, căci asiguratul bolnav face parte din această colectivitate. Asigurările Sociale fiind azi o mare familie cu nevoi colective. • Ziarul „Patria” la rubrica Tribuna asiguraţilor, va îndruma pe asiguraţi, prin articole— către tot ce este legal — sfătuind prin jurisprudenţele muncitoreşti, ceia ce trebue să facă ei, pentru cucerirea drepturilor lor legale. Orice nevoi aduse la cunoştinţa redacţiei ziarului, vor avea sprijinul nostru. G. ACSENTI-IUSTUS. Tribuna asiguraţilor Lumea asiguraţilor exponenţii ei şi oficialitatea Pregătirea bugetelor Caselor de Asigurări Activitatea comisiilor de studii din ministerul sănătăţii Diversele comisiuni instituite de către d. prof. dr. G. Banu, ministrul sănătăţii, vor lucra cum urmează: Azi, ioi ora 11 dim., comisia pentru studierea problemelor de igienă industrială, iar la ora 5 comisia de asistenţă Socială; Vineri, ora 5 d. a., comisia de Igienă rurală; Sâmbătă, ora 3 d. a., Comisia de reumatism şi existenţă cardiacă. Toate aceste comisiuni vor fi prezidate de către ministrul sănătăţii, d. prof dr. G. Banu. Cum se va face revizuirea cetăţeniilor - Precizări oficiale - Oficiosul guvernului publică tru categorii, în numărul de aseară următoarele precizări asupra categoriilor de cetăţeni cari vor fi revizuite : „Până la deschiderea Parlamentului guvernul va lua măsuri pe baza legilor in vigoare Unele din legile existente au avut un început de aplicare, însă insuficient. Ele vor fi aplicate integral. Astfel e cazul, de exemplu, cu legea de protecţie a muncii nationale. Şi in materia revizuirii cetăteniilor guvernul se pune pe temeiul actualelor legiuiri. Revizuirea cetăţeniilor se va face pe baza tratatului de pace şi a legei Mârzescu din 1924. LEGEA DIN 1924 Conform legii Mârzescu din 1924, cetăţenia e recunoscută pentru persoanele cari s’au găsit cu apartenenţa pe teritoriul României în 1918. Fiindcă o mulţime de jidani s’au aşezat în partea de Nord a ţării, în Ardeal până la linia Mureşului îndeosebi, prin apartenenţă, conform vechilor legiuiri maghiare, se înţelege o continuitate de aşezare pe solul românesc de cinci ani. In revizuirea cetăţeniilor ne întoarcem, aşadar, până la 1913. Cei ce n’au fost aşezaţi pe solul azi românesc. In 1913, înseamnă că şi-au dobândit cetăţenia prin fraudă şi o vor pierde. CELE PATRU VALURI Jidanii cari nu Îndeplinesc condiţiunile de cetăţenie, explicate de noi mai sus, s’au aşezat, fără drept, pe teritoriul nostru şi au obţinut cetăţenia prin falsuri. Ei se pot împărţi in pa Un prim val de jidani s’a abătut asupra ţării noastre în timpul ofensivei lui Brusilov. Al doilea val a năvălit după căderea în Ungaria a lui Bela Kuhn. După prăbuşirea bolşevismului maghiar s’a stârnit aşa numita reacţiune albă. Fiindcă cei mai mulţi bolşevici fuseseră jidani, ungurii albi i-au alungat şi aceşti jidani au fost împinşi în special în Nordul Ardealului, în Maramureş. Al treilea val a fost în timpul războiului ruso-polon, iar al patrulea val s’a abătut asupra ţării noastre. In proporţii mai mici, în urma venirei d-lui Hitler la putere, în Germania. Aceşti jidani, din toate aceste categorii, nu pot fi cetăţeni români în sensul tratatelor de pace şi în sensul legei din 1924, fiindcă n’au apartenenţa pe teritoriul României în 1918. Dacă totuşi ei au obţinut cetăţenia, înseamnă că au utilizat acte false, au fraudat statul. Revizuirea lor se va face ținându-se seama astfel de legile în vigoare, de tratatele de pace". * Cercetarea se va întinde, așadar, pentru unele categorii până la 1913. Vor fi de lămurit situatii de acum douăzeci și cinci de ani. E limpede că lucrurile nu vor putea avea un ritm prea repede. Principalul este că a fost stabilit principiul şi că, în viitor, orice guvern va trebui să ţie seamă de dezideratul punerilor la punct în această materie a invaziilor străine. In al doilea rând va fi de cercetat şi capitolul răspunderii celor cari au ajutat să se creeze o situaţie civilă falsă. Cele „patru valuri" despre cari vorbeşte oficiosul guvernului n-ar fi putut fi, cu altă atenţie şi cu altă mentalitate ale conducătorilor autorităţilor noastre. Duminică 16 ianuarie vor avea note la baroul din Vaslui noui alegeri pentru desemnarea unui delegat în Uniunea avocaţilor din Bucureşti. Se dă ca sigură candidatura d-lui Th. Mândrea, decanul baroului, care se bucură de multe simpatii printre avocaţii vasluieni indiferent de naţionalitate. De asemeni va candida din nou, din partea avocaţilor români d. Al. Marincu avocatul statului, care deasemeni se bucură de multe simpatii-NOUL PRIMAR... era desemnat în persoanad-lui Sima, vechi luptător cuzist. In urna unei telegrame primite din partea d-lui Goga, prin care cere numirea d-lui I. Zaharia fost membru al partidului agrar, prefectul a plecat la Bucureşti. Nu se ştie încă cine va fi noul primar. • ÎNTREAGA organizaţie vaidistă, în frunte cu d. Virgil Mironescu a trecut la guvernamentali din Vaslui ALEGERILE DE LA BAROU TOATE SPORTURILE Altă formulă de campionat! Din grija domnilor conducători ai Federaţiei de Football, am înregistrat în sezonul trecut cea mai cumplită stare prin care a trecut până acum sportul cu balonul rotund în ţara noastră. Ambiţii nemăsurate despăluite peste noapte au dus la formula 2 serii a câte zece echipe in Divizia A. Cum nici „jupanul” na vrut să mai lase şi nici cumpărătorul să mai dea, a învins formula aceasta ale cărei roade le-am văzut cu toţii: majoritatea echipelor din Divizia A in pragul falimentului; toate echipele din această primă divizie naţională, falimentare. In faţa acestei situaţii cu adevărat tragice, comitetul U. F. S. R. a adoptat ieri proectul d-lui av. Al. Canturiari de reformă a diviziunii sportului de pe tot cuprinsul ţării. Proectul acesta prevede împărţirea României în 14 regiuni sportive, o singură serie de 14 echipe in Divizia A si trecerea diviziei C în campionatele ligilor respective. Nu putem şti de pe acum în ce măsură noua organizare va fi de folos sportului care a cucerit şi la noi massele. Cert este insă că se revine intr’un fel la vechea organizare, aceea care a prilejuit foot-ball-ului românesc epoca lui de adevărată glorie. In felul acesta interesul masselor pentru campionatul primei noastre divizii, interes care scăzuse în mod simţitor, va fi refăcut. Vom avea iar prilejul să asistăm la adevărate regaluri sportive de care, formula cu două serii a zece echipe, ne privase şi sperăm că, în acelaş timp, budgetele cluburilor nu vor mai suferi în măsura în care au suferit în urma formulei întronată pe bază de ambiţii. Noul proect crează o situaţie cu totul specială echipelor din Divizia C. Ne gândim în special la echipele de valoarea A.G.E.R.-ului care îşi revendică cu prisosinţă —* prin rezultatele de până acum —■ locul in Divizia B şi al căror loc nu mai poate fi alături de echipe de potenţialul pe care-l posedă Triumph-Giurgiu sau Gloria Venera din Bazargic lângă care le-ar arunca într’un campionat fad, noua formulă. Așteptăm deocamdată momentul când vom putea cunoaște în întregime proectul d-lui av. Canturiam aprobat de U.F.S.R." BRUTUS " Hockey pe ghiaţă Aseară: Metropola a învins Gloria în match oficial cu 1-0 (0-0,0-0,1-0) Aseară la orele 21 a avut loc marcat cu 5 minute înainte de sfârşitul jocului de Tică Rădulescu. Echipele au aliniat următoarele formaţii: Metropola: Georgescu, Florian Mefianu, Havaler, Tudor Ion, Vasilichian, Feraru, Prassler, Tici Rădulescu. Gloria: Dron, Bolintineanu, Beresteanu, Lupu, Flamaropol Florescu, Tuderfi, Păcuraru, Binder. Deosebit de bună figura pe care a făcut-o Dron, tânărul portar al „Gloriei", pe patinoarul Oteteleşeanu matchul oficial dintre Metropola şi Gloria. Dată fiind performanţa pe care Gloria o înregistrase cu o seară inainte când reuşise să dispună în mod surprinzător de Sportul Studenţesc cu 1-0, toate pronosticurile din matchul cu Metropola îi erau favorabile. Ghiaţa extrem de proastă pe care s-a jucat matchul şi jocul cunoscut bărbătesc al „Metropolei" au răsturnat toate calculele. Victoria a revenit Metropolei la un punct diferenţă. Unicul punct al partidei a fost Venus şi Gloria joaca astăseară la patinoar Astăseară se joacă la patinoarul Oteteleşeanu un nou match pentru campionatul regional de hockey pe ghiaţă. Se vor disputa matchul dintre Venus şi Gloria, contând pentru campionatul categoriei a II-a. Programul sala al ZIUA IV-a Farma — Sp. Studenţesc ora 9.30. Arb. D. Marinescu. Start — Macabi ora 10.30. Arb. Marinescu. Hai-Hai — Bonaparte ora 11.30 arb. Bretan. Iureş — Telefoane ora 16. Arb. Mateescu. CUPA FANTINELLI (BASKET) Sâmbătă 15 Ianuarie V. Dacia — C. C. R. ora 19.30. Arb. Mănciulescu. Sp. Studențesc ~ Aurora ora 20.30. Arb. Marinescu. Viitorul — V. S. C. ora 21.30. Arb. Andronache. Macabi — C. F. R. ora 22.30. Arb. Bretan. Duminică 16 Ianuarie Telefoane — A. C. T. ora 19.30. Arb. Bretan. CRPA ÎNAINTE (VOLLEY) Duminică 16 Ianuarie Seria 1 I. P. P.— O. C. R. ora 13.30. Arb. Marinescu. V. S. C. — Radu Vodă ora 16.30. Arb. Marinescu. Viitorul — Sp. Studențesc ora 1?. Arb. Bretan. Rahova — Venus ora 18. Arb. Andronache. V. Dacia — I. P. P. ora 18.50. Arb. Marinescu. A. C. T. — Juventus ora 18,50. Arb. Andronache. Serial-a F. F. A. — înainte ora 10. Arb. Marinescu. Aurora — Telefoane ora 11. Arb. Marinescu. Av. Sportiv — Caraiman ora 12. Arb. Poenaru. Macabi — Arhitectura ora 12.30 Arb. Marinescu. Bonaparte — Pere ora 17.35 Arb. Păduraru. Voley-Baske matchurilor din înainte“ Rugby Sportul Studenţesc şi-a întrerupt turneu! In urma unor defecţiuni ivite în echipă, Sportul Studenţesc a fost silit să-şi întrerupă turneul renunţând la matchurile pe care le mai avea de jucat la Sous-le- Saunier cu C. S. Ledonien şi la Milano cu G. U. F. şi Amatorii. Hotărârea a fost dictată de faptul că trei dintre jucători sunt răniţi şi anume: Grigorescu, Niculescu-Solidu şi Manoliu, iar alţi trei — Andreieş, Sterian şi Costescu — trebuie să fie în ţară la 17 ianuarie pentru examene. Cum alb-negrii n’au deplasat elecât un lot de 18 jucători, turneul nu mai putea fi continuat. STUDENŢII AU ARANJAT IN PRINCIPIU UN TURNEU PENTRU IARNA VIITOARE Impresia excelentă pe care au lăsat-o universitarii bucureşteni în matchurile pe care le-au susţinut în compania unora dintre cele mai redutabile formaţii franceze a avut ca efect imediat o serie de propuneri pentru un turneu care ar urma să aibă loc iarna viitoare. Se spune că angajamentele perfectate până acum sunt excelente din punct de vedere financiar.