Patria, martie 1938 (Anul 3, nr. 491-492)

1938-03-01 / nr. 491

ANUL AL III-lea No 491 AL. V. CASIMIR, Director-Proprietar Redacţia şi Administraţia Str. Const. Miile, 14 Telefon 5.08.18 Tipografia Str. Lipscani No. 5 Telefon 4.28.86 Patria „La toate naţiunile şi în toate limbile, cel mai dulce şi sfânt cuvânt" Solemnitatea de la Palatul Regal La ceremonia promulgării au a­­sistat: Majestatea Sa Regele, Măria Sa Marele Voevod de Alba Iulia, Curtea, guvernul, mareşalii, prim­­preşedintele înaltei Curţi de Casa­ţie şi Justiţie; mitropoliţii, inspec­torii generali de armată; preşedin­tele Academiei Române; procuror general al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; primul preşedinte al Inal­tei Curţi de Conturi; preşedinţii de secţii ai I. C. Casaţie; primul pre­şedinte al Consiliului legislativ; primarul general al Capitalei; gu­vernatorul Băncii Naţionale; epis­copii, cari s’au găsit în Capitală; rectorul Universităţii; rectorul şcoalei politechnice; preşedinţii de secţii Cons. Legislativ; procurorul general al înaltei Curţi de Conturi; preşedinţii de secţii ai înaltei Curţi de conturi; primul preşedinte al Curţii de apel; rectorul Academiei de arhitectură; rectorul Academiei­­de înalte Studii Agronomice; recto­rul Academiei de înalte Studii Co­merciale şi Industriale; secretarii generali de ministere; procurorul general al Curţii de apel; preşedin­tele Consiliului de adiţie C. F. R.; primul preşedinte al Curţii supe­rioare administrative; directorul ge­neral C. F. R.; directorul general P. T. T.; directorul general al po­liţiilor; prefectul poliţiei Capitalei; prefectul judeţului Ilfov; primul preşedinte al tribunalului Ilfov şi primul procuror; preşedintele con­siliului superior technic; preşedin­­tele Consiliului superior al apelor; primarii de sectoare ai Municipiu­lui Bucureşti; preşedintele Uniunii avocaţilor din România; decanul baroului de Ilfov; preşedintele "U­­niunii Camerelor de agricu; preşedintele Uniunii Camerelor de comerţ şi industrie; ofiţeri generali şi coloneii din garnizoana Bucure­şti; membrii Comisiuni­i de plebis­cit; reprezentanţii presei române şi străine; corpul diplomatic. Act de constatarea voturilor date de poporul român asupra plebiscitului propus la 20 Februarie 1938 Comisia de plebiscit a înmânat I. P. S. Patriarh Miron, preşedinte­le Consiliului de miniştri următorul act de constatarea voturilor obţi­nute. Noi subscrişii: Al. N. Gane, prim. preşedinte al Consiliului Legislativ, N. Bădescu-Roşiori, consilier la Înalta Curte de Casaţie, Eugeniu P. Bănescu, consilier la înalta Curte de Casaţie, Gh. Drambă, con­silier la înalta­­Curte de Casaţie şi Cornelia Gheorghian, consilier la Înalta Curte de Casaţie cam­ prin Decretul Majestăţii Sale Carol al 11-lea, Rege al României, — cu No. 202 din 20 Februarie 1938, — sun­­tem numiţi înaltă Comisiune pen­tru a cerceta votul dat de poporul român asupra plebiscitului ce s’a propus de Majestatea Sa prin pro­­clamaţia dată la 20 Februarie 1938, — ne-am adunat la Ministerul Ju­­stiţiei in zilele de 25 şi 26 Februarie 1938 şi am cercetat listele de vo­tare din întreaga ţară şi din numă­rul total de 4.303.064 al votanţilor, am constatat că 4.297.381 au primit plebiscitul propus de Majestatea Sa şi numai 5.483 au votat împotrivă. Acestea am găsit şi le mărturisim înaintea Naţiunii. Făcut la Bucureşti, Sâmbătă 26 Februarie, anul 1938. ss. Al. Gane N. Bădescu-Roşiori Eugeniu P. Bunescu Gh. Drambă Corneliu Gheorghian Raportul consiliului de miniştri către M.S. Re­gele pentru promulgarea nouii constituţii T. P. S. S. Patriarh Miron a dat citire următorului raport al consiliului de miniştri că­tre M. S. Regele: SIRE. Prin înaltul Decret Regal nr. 901 din 20 Februarie 1938, po­porul român a fost chemat să se rostească asupra primirii Constituţiunii, menită să aşeze temelii mai solide şi mai drepte Statului nostru şi să îndrum­eze viaţa obştească pe o cale mai sigură, mai liberă şi mai sănă­toasă. Urmându-se procedura pre­văzută pentru plebiscit, popo­rul român în ziua de 24 Fe­bruare 1938 a dat învoirea sa noului așezământ, pe care Ma­­­iestatea Voastră în nesfârșita Sa dragoste de ţară l-a dat Ro­­mâniei pe veci întregite. Comisia instituită prin înal­tul Decret Regal pentru tota­lizarea plebiscitului, depunân­­du-ne procesul-verbal, ce a în­cheiat, din care reiese că 4.297.581 glasuri au fost pentru primirea Constituţiunei şi nu­mai 5483 au fost împotrivă, în calitate de preşedinte al consi­liului de miniştri, în numele întregului guvern supun pro­mulgării Majestăţii Voastre noua Constituţiune. Suntem cu cel mai profund respect, Sire, ai Majestăţii Voastre Prea plecaţi şi supuşi servitori. Preşedintele consiliului de miniştri, MIRON Patriarhul României (Urmează semnăturile mem­brilor guvernului, afară de a d-lui mareşal Averescu, care e suferind şi a d-lui N. P. Com­­nen, care se află în străină­tate). 2 LEI 4 PAGINI 2 LEI a Discursul I.P.S. Patriarh Miron Cristea MAJESTATE, In lumea creştinătăţii de pre­­tutindenea, cea mai mare sărbă­toare, praznicul praznicelor, este ziua învierii Domnului, care a prăbuşit o lume veche — plină de patimi — şi a scos omenirea la limanul de mântuire a unei lumi no­i, lumea iertării şi a iu­birii, adică a celor mai sublime virtuţi creştine şi cetăţeneşti. In ziua învierii pretutindenea răsu­nă armonia melodică a neîntre­cutei cântări din Sf. Scripturi ale Bisericii ortodoxe. ..Să ier­tăm toate pentru înviere... şi unii pe alţii să îmbrăţişăm.... să zi­cem fraţilor şi celor ce ne urăsc pre noi".. Când d. ministru de interne A. Călinescu mi-a anunţat re­zultatul plebiscitului, —­intre altele — mi-a spus: cum — în multe părţi şi mai ales în Ar­deal — alegătorii au mers la plebiscit în chipul cel mai sărbă­toresc — cu cântări, cu muzici şi fanfare, mulţi au lăcrămat de bucurie, iar alţii — în semn de obştească şitrătfire — s-au îm­brăţişat unii pe alţii. Am văzut şi eu însumi aici, în Bucureşti, persoana cu lacrimi ieşite din izvorul unui adânc patriotism, când au aflat rezul­tatul plebiscitului. Aceasta este cea mai puterni­că dovadă, cum instinctul sănă­tos şi o matură judecată politică a nobil-cugetătorului nostru po­por priveşte in Noua Constitu­ţie şi în nouile orânduiri , am făgăduit a Ie îndeplini,­­ st fir pir­m­a relelor, o îndreptare a greşe­ E­C na Marți I Martie 1938 Ţăranii, muncitorii, factorii de producţie, intelec­tualii, vor avea de azi înainte cuvântul ca să-şi apere interesele, fiind chemaţi în Parlamentul Ţării ca re­prezentanţi ai sferei lor de muncă. (Din discursul rostit eri de M. S. Regele) Noua Constituţie a fost promulgată Impresionat la solemnitate de la Palat.­Discursul M. S. Regelui M. S. REGELE Decretul de promulgare a nouei constituţii în cadrul unei impresionante a primit adeziunea Naţiei prin pre­­solemnităţi Noua Constituţie e­­biscitul de la 24 Februarie, a fost dictată de M. Sa Regele, care a promulgat i­eri dimineaţă. Slujba religioasă de la Patriarhie La ora 11 s-a oficiat în para­clisul din palatul patriarhal o scurtă slujbă religioasă, în pre­zenţa membrilor guvernului şi a membrilor comisiuni de centra­lizarea rezultatelor plebiscitului. Primul a sosit la palat I. P. S. Patriarh, d. general Arthur Văitoianu, ministru de stat. Apoi d. Mircea Cancicov, ministrul fi­nanţelor. Ultimul a venit d. dr. I. Costinescu, ministrul sănătă­ţii. Dintre miniştri au lipsit nu­mai d-nii mareşal Averescu şi G. G. Mironescu. Miniştrii au aşteptat în sala cea mare din palat, care este şi biroul de lucru al I. P. S. Pa­triarh Miron.. Curând şi-a făcut apariţia I. P. S. Patriarh Miron, preşedin­tele Consiliului. Flancat de cei doi protoerei ai Capitalei, pr. Georgescu Silivestru şi pr. Stoi­ca Ionescu şi urmat de membrii guvernului, înalt Prea Fericitul Patriarh a intrat apoi în capelă. In acest timp corul catedralei, condus de d. Oancea, a cântat: „Pre Stăpânul nostru". Imediat a început slujba divi­nă, Prea cuviosul arhimandrit Efrem Enăcescu (care peste câ­teva zile va fi sfinţit arhiereu) şi diaconii Firmilian şi Orghidan au săvârşit o scurtă citanie şi un polihronium, cu răspunsurile da­te de cor. I. P. S .S. ieşind din paraclis, corul a cântat din nou „Pre Stă­pânul“. Prea Fericitul a intrat în sala cea mare, încadrat de cei doi protoerei-şambelani, de epis­copul armatei, Prea Sfinţitul Partenie şi de secretarul gene­ral al Preşedinţiei, d. Dudu Vla­­hide. CAROL al II-LEA, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României. La toţi de faţă şi viitori sănă­tate , Poporul român dându-şi învoi­rea, Noi decretăm următoarea Constituţiune : (Urmează textul nouei Consti­­tuţiuni). Promulgăm această Constitu­­ţiune şi ordonăm să fie învestită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial. Dată în Bucureşti, la 27 Februa­rie 1939. Marele Şambelan al Curţii, d. Ernest Urdăreanu, anunţă : „înalt Prea Sf. Sa Patriarhul Miron Crist­ea al României“. Primul ministru, după ce să­rută Evanghelia şi face o cruce mare creştinească, rosteşte for­mula sacramentală de­­­credinţă faţă de Rege şi Constituţie. Unul după altul, depun jură­mântul ceilalţi membrii ai guver­nului. După depunerea jurământului de către miniştri, Suveranul a făcut următoarea declaraţie: „Noua Constituţie es­te isvorâtă dintr’o ne­­voe sănătoasă a cervi­carul Preşedintele Consiliului de mi­niştri .­ Miron Patriarhul României «­ Ministrul Finanţelor şi ad-in­­terim la departamentul Justiţiei MIRCEA CANCICOV Miniştri secretari de Stat Gen. Artur Văitoianu Al. Vaida Voevod Prof. G. G. Mironescu Prof. N. Iorga Dr. C. Angelescu G. Tătărăscu fereie naţionale şi a fost frământată , în conş­tiinţa Mea şi a sfetnici­lor Mei cari, alături de neuitatul Meu părinte, au fost creatorii Ro­mâniei de astăzi. Ţara căreia i-am în­credinţat spre învoire această nouă Constitu­ţiune a primit-o cu un entusiasm care Mi-a bu­curat inima. Sunt cel dintâi legat de ea şi voi fi cel din­tâi păzitor al ei pentru binele poporului ro­mân. Iilor din trecut, o oră de mân­tuire a ţării, de salvare a ade­văratelor ei interese, O INOIRE a întregii noastre vieţi de Stat, cu un cuvânt O ÎNVIERE spre o epocă de mai multă ordine, de mai liniştită muncă şi deci de propăşire cu paşi mai repezi. SIRE: Cu simţăminte­­de adâncă su­punere şi loialitate, dar şi cu bucuria unui tineresc entuziasm, am istorica mândrie a Vă ra­porta, în numele întregului Gu­vern, că Cetăţenii României şi naţiunea română au înţeles pes­te orice aşteptare eroica hotă­râre a Majestăţii Tale, că ceea ce se plănueşte este spre binele tu­turor. Şi cu glasul aproape a unei unanimităţi de 4.297.581, sau de 99,87% din numărul vo­turilor date, „a acceptat şi a­­probat" noua Constituţie a Ma­iestăţii Tale, dată ţării cu conlu­crarea Guvernului de sub pre­şedinţia patriarhului şi părinte­lui sufletesc al ţării, iar în „con­tra" au votat 5.483 sau 0,13%. In faţa acestui rezultat mai presus de orice aşteptare, na-­iunea română a arătat lumii întregi, că din sufletul ei curat au izvorât principiile Constitu­ţiei celei noui. Şi aceasta a do­cumentat-o — nu ca mai înainte — prin votul reprezentanţilor ei din un simplu parlament în ca­mere unite, şi nici chiar prin vo­tul unei „adunări nationale", ci prin glasul aproape unanim al celei mai democratice expresii a voinţei naţionale, adică pe cale de plebiscit (Helvetian). MAJESTATE. Astăzi s’a distrus hidra cu 29 capete electorale, care a în­vrăjbit fără nici un folos de toţi spre paguba ţării întregi. Astăzi s’a rupt păianjenişul de pe ochii cetăţenilor României întregite, ca să vadă limpede de unde le vine mântuirea: dela eroica ho­tărâre a Majestăţii Tale şi dela înţelegerea rosturilor unei ţări şi a adevăratelor ei interese. As­­tăzi s’a mai distrus: zarva, îm­­părecherile, ura, certele, bătăile electorale şi chiar omorurile, şi în locul lor se va întrona liniş­tea, ordinea, munca liniştită, pacea şi unirea, pecetluite de frăţeştile îmbrăţişări ale popo­rului ca în timpuri legendare SIRE. Fii mulţumit, fii chiar mân­dru, că — inspirat de geniul neamului românesc — ai avut darul a simţi adevăratul puls al poporului şi cu eroică hotărâre ai ştiut da ţării o nouă aşezare la temelia ei. In numele celor 4.297.581 ale­gători şi a ţării întregi depun la treptele Tronului adânca lor mulţumire plină de cetăţenească loialitate şi devotamentul plin de admiraţie al tuturor. Iară tu — mărită naţie româ­nă — în frunte cu conducătorii tăi­ate sus până jos, — acum la muncă constructivă pe toată li­nia, aşezând pe fiii României etnice şi latine în drepturile fi­reşti ale moştenirii părinteşti. La muncă serioasă, ca să facem cu ajutorul tuturor­­din scumpa noastră Românie o ţară cât mai tare in lăuntru şi mai respectată în afară. Dumnezeu cu noi, cu Regele nostru şi Ţara Lui. Tr­iască România-Nouă ! Trăiască Ctitorul ei': Regele Carol 11! . ir­.::: t* - * S : - * . li. L jii#» Discursul M. S. Regelui înalt Prea Sfinţia Ta. Domnilor Miniştri, Domnilor, In aceste clipe înălţătoare, de reînnoire a României, primul Meu gând se îndreaptă cu adân­că evlavie către creatorul Româ­niei întregite, scumpul şi neuita­tul Meu Părinte Regele Ferdi­nand Cel Loial şi către toţi acei, mici şi mari, cari alături de El au pătimit şi au muncit ca să a­­şeze aura şi graniţele ei fireşti. Opera ce s’a întărit cu atâta entuziasm, de poporul Meu, în ziua de 24 Februarie, este isvo­râtă din gândul curat şi din adân­cul conştiinţei Mele şi al sfetni­­nicilor mei, că îndeplinim un co­mandament imegrativ al zilelor de azi şi o moştenire sfântă a fău­ritorilor României Mari: conso­lidarea definitivă a Neamului Ro­mânesc. Noua Constituţiune ce am pro­mulgat-o astăzi, în acest cadru solemn, şi care a fost primită cu atâta pătrundere a nevoilor rea­le ale naţiunii de cetăţenii Ro­mâniei, conştienţi de datoria lor către generaţiile viitoare, nu este decât o puternică temelie pe ca­re sunt hotărît, cu ajutorul ade­văraţilor iubitori de Patrie, să clădesc o Românie înviorată, bo­gată şi întărită. Această Constituţiune acor­dând drepturile fireşti ale indivi­dului, statorniceşte în acelaş timp că aceste drepturi sunt strâns legate de datorii. Aceste datorii, din care cea mai sfântă este de a munci fără preget pentru Patrie, trebue în­deplinite fără şovăire de toţi ce­tăţenii, fiecare după puterile sale şi în locul în care este hotărât a munci. Sunt hotărât a păşi cu toată voinţa pe acest drum mântuitor, întărind fără precupeţire, mun­­ca şi cinstea în treburile obşteşti Scopul servitorilor Statului, în­tre care Mă socotesc ca primul, este de a veghea fără încetare la ocârmuirea bunului mers al gos­podăriei publice, pentru întărirea comunităţii şi mulţumirea fiecă­ruia. Numărul aşa de mare al votan­ţilor îmi întăreşte pe deplin con­vingerea că am Îndeplinit o ce­rinţă a întregului Meu popor, descătuşind viaţa publică de in­teresele strâmte de partid şi a­­şezând-o pe terenul adevăratelor nevoi ale obştei Româneşti. „Ţăranii, muncitorii, factorii de producţie, intelectualii, vor avea de azi înainte cuvântul ca să şi apere interese­le­ farisc chemaţi în Par­lamentaşi Ţării ca rep­urezentanţi ai sferei fer de m­imca. Acela care munceşte şi produce va putea glă­sui în treburile ob­şteşti, iată calea cea no­uă care s’a deschis prin această Constituţie. Ca păzitor suprem al intereselor Neamului, voi veghea în fiece cli­pă, ca spiritul acestei noui aşezări a Ţării să se păstreze fără ştirbi­re şi ca munca fiecă­ruia să fie cât mai rod­nică. Ziua de astăzi trebu­ie să fie o zi de bucurie pentru toţi, căci se des­chid larg porţile unui viitor plin de progres şi de linişte pentru Romă­nia de mâine. Nu po­t în această săr­bătoare să nu mulţu­mesc acelor cari, îm­pinşi de un sentiment puternic de patriotism şi de credinţă către Ţa­ră şi Suveran. M-au a­­jutat cu luminile şi ex­perienţa lor la înfăptui­rea acestei opere de desăvârşire a consolida­rii naţionale. Cu sufletele înălţate şi cu bucurie, România a sosit clipa în care, cu ajutorul tuturor adevă­raţilor patrioţi, voi pu­tea clădi o Românie puternică și fericită. Trăiască România fe­in­oită.'“ Urările corpului diplomatic La ora 1 d. a., M. S. Regele, a primit urările Corpului diploma­tic, în frunte cu monsegnorul Cassulo, nunţiul papal. Suveranul a decorat, apoi, pe membrii guvernului şi pe d. Is­­trate Micescu, fost ministru de externe. S’a servit apoi un dejun, la care au luat parte Majestatea Sa Regele, M. S. Marele Voevod Mihai, membrii guvernului si membrii comisiunei de plebiscit. * Seara a avut loc retragerea­­cu torţe, a trupelor din­ garni­­­­zoana Bucureşti. Mulimea a­­ manifestat în Piaţa Palatului I până noaptea târziu. nia. ÎNAPOI LA CARTE! Prefectura Poliţiei Capitalei a dat o ordonanţă prin care inter­zice elevilor şi elevelor de şcoa­lă să frequenteze sălile de spec­tacol şi patinoarul în zilele săp­tămânii1. Măsura e la timp venită. Ea ar trebu­i extinsă pe întreg cuprinsul ţării. Ceea ce se petrecea până azi ajunsese — din vina şi a părin­ţilor şi a autoriăţlor — să în­grijoreze, în chip adânc, lumea. Cinematografele erau pur şi simplu asaltate de­­un tineret a­­vid de distracţii frivole. Pedagogii şi cărturarii cei mai de seamă ai ţarii au ridicat, mai de m­ult, glas indignat îm­potriva ignoranţei totale a tine­rei generaţii. Profesorii­­ exa­minatori ai candidaţilor şi can­didatelor la bacalauret au ră­mas consternaţi de incultura de superficialitatea, de sărăcia de duh a băeţilor şi a fetelor care li se înfăţişau la examen. Băeţii aceştia şi fetele acestea nu numai că n’aveau nici un fel de cultură generală, nu numai că nu citiseră absolut nimic din literatura română şi străină, din filosofi şi din sociologi; nu nu­mai că nu erau la curent cu Mu­zica sau cu Picitura — dar nu pregătiseră nici materia didacti­că: nu ştiau nimic! Nici nu era de mirare! Cinematografele, sălile de dans, patinoarele şi terenurile sportive au confiscat atenţia tinerei ge­neraţii. Lui Socrate — i se prefera bo­xul şi lui Eminescu — Greta Garbo. S’ar mai putea vorbi şi des­pre înrâurirea nefastă a filnau­­lui asupra nervilor gingaşilor spectatori. Cronica a înregistrat atâtea cri­ne, atâtea sinucideri— atâtea afaceri scandaloase, ai căror eroi şi ale căror eroine au fost tinerii şi tinerele­­dobitoace încălţate, — şcolarii şi şcolări­­ţele ignorante şi inculte. Nu exagerăm dacă spunem că şi Sile Constantinescu s'a resimu­­ţit — într'o oarecare măsură — de filmele senzaţionale. Prin efectul ordonanţei dată de Poliţie, elevii şi elevele se reîntorc la şcoală. Ar fi singurul rezultat bun pe care noua măsură a autorităţi­lor ar da-o... ...Spre binele părinţilor şi al societăţii. LOGICUS

Next