Patria de Duminecă, ianuarie-octombrie 1929 (Anul 3, nr. 1-40)

1929-01-01 / nr. 1

*V.­» -Uil neîntrecute din pune de edere technic, consumă mult mai putină mo­tori­na decât a­­­pare alt motor Diesel• Are sipranis de uzină a maşinei de vapor fiindca nu are ven­tile precum şi compresorul capac de ci- Undi­u care la alte maşini produc con­turbaşi Funcţionează mai liniştit decăt al­e motoare cu explozie pentru câ intr’uri cilindru se află două pistoane cu mișcării contrarii cari se echilibrează, din care cauză fundamentul caii numai pe sfert. Reprezentanta inginer mecanic, dip S. Cluj, Strada N. Iorga No. 7 înmormântarea unui emu de operetă (Delit-redacţia noastră din Bucureşti) ■Bucureşti, 30 Dec. Capitala ţarii româneşti este ca o femeie capricioasă. Nicăiri în cuprin­sul globului terestru nu vei găsi un al doilea oraş cu atâta fantezie. Poa­te amestecul variat de rase, poate cli­ma, poate farmecul special al Dîmbo­viţei — sau poate toate împreună — au creat Bucmeşliului o mentalitate, un temperament şi un suflet aparte. Azi, cu ocazia înmormântării re­no­rulii Leonard, lumea streină de ca­pitală a surprins o faţetă de sufletul acesta special al Dămboviţei. Ora­şul care nu are operetă a dus cu pom­pă de prinţ la ultimul său drum, pe un erou al acestui gen de teatru. Un convoiu imens de zeci de mii de persoane, in majoritate aparţinând Sexului frumos, a urmat pas de pas, în ritm de pioşenie, sicriul împodobit cu sute de coroane al lui,,Leonard’ Bute de automobile închise purtau cucoanele elitei, cari se rușinau să plângă în rând cu plebea, dar în schimb vărsau râuri întregi de la­crimi. .... Înmormântarea lui Leonard a fost din partea capitalei o fastuoasă și impresionantă manifestare a unui ca­priciu de femeie iubită. O recompen­să princiară pentru că cel dispărut se dăduse Bucureştiului cu mai multă patimă decât oricărei femei frumoa­se. Căci trebuie să ştiţi că miile de fe­mei cari îl plângeau azi pe Leonard, se impărţeau in două tabere mari: cele ce au fost, şi cele ce ar fi vrut să fie iubite de acest dispărut erou. Biet și sărman erou de operetă... A. B. ioii @ TEATRUL NAŢIONAL MARŢI: Secretarul gen­eral OFERĂ ROMANA MARŢI (Matineu): Bărbierul de Se­villa MIERCURI: Ebrea, ca oaspe­t. Ida Itelhiy, de la opera din Berlin. CINEMA Corso: Steaua, dramă socială cu Oiina G­ralia şi­­Y. Fuettever. Select: Domnul Mardi­?, cu celebrii in­terpreţi: Gösta Eckmann şi dansa­toarea pariziană, La Jana. „EDISON”. Cele trei nopţi ale unui Don Juan, şi Un minut înainte de 12. Urania: Damna de pica. P­ATRIA Marți, 1 Iul — Anul II. — Hr. 34? Literare - Cu­/t­urale - Artistice Omagiu lui Henri Bergson „Les grouvilles littéraires” consacră întreg numărul său din 15 Decembrie marelui filosof Henri Bergson, căruia Academia din Suedia i-a decernat pre­miul Nobel pentru literatura. Tot atât de bine ar fi meritat și premiul păcii, deoarece Bergson a exprimat totdeauna prin operile sale şi atitudinea sa morală, un instinct extraordinar, o voinţa ge­nială de conciliare. Nu încape insă nici o îndoiala că marele filosof este totodată şi un mare literat. Asociindu-ne şi noi la omagiile Fran­ţei pentru marele ei om de ştiinţă, care este considerat ca cel mai mare geniu filosofic, după Descartes, credem de bine să publicăm câteva date biografice şi spicuiri din aprecierile oamenilor de ştiinţă din întreaga lume. Henri Bergson, de origină poloneză, s’a născut la Paris, la 18 octombrie 1859. In anul 1873 înntră în Şcoala nor­mală superoara, de unde în 1881, iasă agregat în filosofie. După câţiva ani de profesorat in provincie, este numit pro­fesor la Paris în 1889 şi rămâne la Col­lege de France până în anul 1921. In decursul războiului pleacă in interesul patriei sale în Spania şi America, iar după război devine un aprig susţină­tor al păcii mondiale. Când Societatea Naţiunilor a hotărât a numi un comi­tet de cooperaţie intelectuală, Bergson a fost ales preşedintele ei, în­ care cali­tate a activat până în anul 1925. Înce­pând cu anul 1901 Henri Bergson este membru al Academiei ştiinţelor morale, iar din 1914 membru al Academiei fran­ceze. Primele lui conferinţe, cu el,nu a trezit interes general, datează din anii lui de profesor provincial şi tratează râsul şi politeţa. Cu prilejul cursurilor sale asupra fi­losofiei „eleaţilor” el a fost frapat de ideea că „timpul matematicianilor nu ţine cont de acel timp interior sau acea durată, care este materia vieţei noastre filosofice.” Aprofuzînd această idee, Bergson întemeiază o nouă metodă fi­losofică. Ţinta lui este să întoarcă omul către realitatea spirituală. Greutatea consistă însă în faptul, că omul este creat pentru orientare spre lumea ex­­terioară, că ideile lui nasc gânduri ma­teriale, cum ar putea deci face indivi­dul cunoscută prin ele o realitate spiri­tuală schimbătoare, concretă nuanţată? Pentru ca adevărul sa fie înregistrat de spirit nu este nnevoe de intermedierea raţiunei, deci el îşi bazează teoria pe intuiţie. Pentru a ajunge la intuiţie, spiritul trebue întors spre durata real­, a timpului eterogen, ca spre o melodie. E însă nevoe a se apropia de punctul la care se reduce ideea filosofică, şi care îl apropie de intuiţie, el scapă prin tangenţă, prin logica rectilină a unui gând geometric, spaţial, şi redevine ex­terior faţă de omul sine însăşi. Son­dând propria sa personalitatea el pă­trunde cu mult înainte în interiorul său propriu, el penetrează deasemena în in­teriorul vieţii şi al realităţii. Giovanni Papini recunoaşte in Berg­son profetul aşteptat al revoluţiei me­tafizice, pe Columb al realităţii spiri­tuale absolute, răsărit după douăzeci şi cinci de secole de tatonări . D. d’Ors, de la Academia regală din Spania, zice, că numele lui Bergson pre­zida o epocă de cultură şi o dominează în întregime. Mgr. Soderblom, episcop de Upsala, îl caracterizează astfel: Bergson este maestrul gândirii moderne şi al orien­­taţiei spirituale a epocii noastre. Shuzo Kuki afirmă, că Bergson a tre­zit în japonezi gustul pentru metafizi­că. Spiritul lor secat de formalismul cri­tic al neokantismului german a primit o hrană divină prin intuiţia metafizică bergsoniană. Contesa de Noailles, răscolind prin­tre smintirile sale, evocă figura lui Bergson în faţa mormântului lui Henri Franck — un tânăr genial decedat în etate de douăzeci ani — caracterizân­­du-l astfel: „Când l-ai văzut pe Berg­son în faţa pământului săpat de mort­, când ai sorbit în prezenţa lui forţa de a suporta spectacolul injurios, ajungi a crede în necesitatea geniului, unica mângăere şi unicul ajutor”. Toate aceste aprecieri sunt omagiul suprem adus geniului latin şi îndeosebi marii Naţiuni franceze, căruia poporul român se asociază cu smerenie şi admi­raţie profundă. (x) „GÂNDIREA”, îşi împlineşte cu unul de pe luna­ Decemvrie al optulea an de existenţă. Mănunchiul de scrii­tori idealişti cari fac cerc în junii­ ei ii asigură şi pe mai departe apariţia în aceleaşi condiţiuni artistice. In acest ul­tim număr al revistei „Gândirea” d. Gib. Mihăescu publică o nuvelă de ana­liză sufletească iar d. Emanoil Burniţa continuă cu „Maica Domnului dela Ma­re”. Versuri semnează dnii: V. Voicu­­lascu, Ion Pillat, R. Han şi L M. Sado­­veanu. Cronici bogate, scrise de dnii Mircea Vulcănescu, Al. Bădauţă, Ciseli, Lucian Blaga şi Vasile Băncilă, dau re­vistei un caracter de palpitantă actuali­tate.. Notăm cu această ocazie articolul de fond al dlui G. Călinescu, „De appari­­tione angelorum ’ ’, un studiu filozofic expus cu multă finețe literară și cu mult rafinament psichologic. Reviste O CARTE CE TREBUIE­ SA PĂ­TRUNDĂ LA SATE. Bănci populare şi cooperative săteşti de Ion Popa-Câm­­pianu prof. la Blaj. Intre principalele probleme pe cari guvernul actual este hotărît să le rezolve se află şi problema cooperaţiei. Neapărat lucrările practice vor trebui să fie precedate de o propa­gandă cât mai intensă pentru ca toate satele să se documenteze asupra impor­tanţei acestei probleme. Intre mijloace­le cari pot fi de folos oricărui propa­gandist se află şi cartea amintită mai sus, care în şapte capitole tratează pen­tru popor în mod foarte luminos şi în­­tr’un limbaj foarte clar problema cooperaţiei, înfiinţarea de bănci pop­u­­lare, de lăptarii etc. Problema cooperaţiei merge la noi mână în mână cu vasta problemă a or­ganizării economice a ţărănituci. Cartea din­ prof. Ton Popa-Câmpianu, cu cele 64 de pagini ale ei, nu costă decât 6 Lei. Preoţii şi învăţătorii noştri se pot a­­dresa oricând la Oficiul pentru desface­rea publicaţilor „Astrei” din Cluj st­r. Memorandului, Nr. 22. Ei cari trăesc la sate şi cunosc întreg siucrumul de ne­putinţă al vieţii noastre economice ru­rale sunt chiar datori­ de a contribui la răspândirea ideii de cooperaţie în po- Por­ * „ÎNVĂŢĂTORUL”, organul asoc. învăţătorilor din Transilvania aduce în unul său din luna Dec. articole de spe­cialitate semnate de dnii G. Saloş, Şt. Tătaru, şi Gr. Moian. Continuându-şi drumul început cu atâta sârguinţă acum sunt nouă ani revista aceasta pentru a cărei susţinere recentul congrese al în­văţătorilor a luat măsuri întinse, se do­vedeşte zi de zi a fi tot mai mult o tri­bună demnă de la înălţimea căreia se poate vorbi în numele întregei învăţă­­torimi din Ardeal. Notăm partea a II a articolului preşedintelui asociaţiei, f). Traian Şuteu care expune în continua­re cauzele şi motivul oprirei congresu­lui învăţătorilor ce trebuia să se­ ţină astă vară, la Turcia stabilind definitiva concluzie că această oprire a fost un simplu act d­e­ răsbunare liberală. Note muzicale foarte bune pt. cadou de Crăciun! Bard Album de Crăciun L- 175 Moravetz Album de 4Cră­­ciun.................... L. 17 Nádor Album de Crăiciun L. 175 Rózsavölgyi Album de Cră­ciun . . . ... L. 175 Be­hoven, Schub­ert, Schu­hmann, Chopin etc* al­bume man de lux legale în loc de lei 480 . . L. 360 Die Oper im Heim 2 volume 40 cei mai frumoase par­­t­ere de operă . . L. 380 Bethoven, toate sonate . L 300 Hayden, Sonate volume MV L. 80 Mendelssohn Lieder ohne worîe .........................L 80 Mozart, Toate sonate . . L. 160 Schubert, album de cân­tec I-V11 .... . L 160 Schumann, album de cân­tece !—îl!. . . . ‘ - L. 160 Carmen, opera extras com­plect pentru pian . . L. 100 Bărbierul din Sevilia extras complect pentru pian . L. 80 Traviata extras complec pentru pian . .­­ JL 135 Toate operate atâ! pt. pian ca și pentru cântece și pian cu .pre­turi foarte reduse- Din Musik für Alle: Aida Ba­jazzo, Bohém, Mad, Butterfly, Car­men, Cava­leria Rusticana, Faust, Povestile lui Hoffmann Jüdin, Tannhäuser, Tosca, Traviata, Tro­­badour etc. . . . p. 25—30 Din Coroana Colection Bach, Bethoven, Borodin, Bruckner. Chopin, Handel, Liszt, Mahlet. Mozart, Reger Rubinstein, Schu­bert. Schumann. Tschaikovsky etc broşur pe 24—30 pagini Le 25 Cărţi ilustrate şi de poveşti, ro­mane (Erdős Renée etc.), podoabe de pom de Crăciun, mare asortiment. Reducere de Crăciun de 10°/o Notele şi cărţile de mai sus de vân­zare in magaz­iu­ de opere mu­zicale şi librăria Inc­loan Király Cluj, Piaţa Unirii No. 1e (Casa parohială ) în casa tuturor sâ meargâ ziarul „Patria*

Next