Patria de Duminecă, ianuarie-octombrie 1929 (Anul 3, nr. 1-40)
1929-01-01 / nr. 1
*V.» -Uil neîntrecute din pune de edere technic, consumă mult mai putină motorina decât apare alt motor Diesel• Are sipranis de uzină a maşinei de vapor fiindca nu are ventile precum şi compresorul capac de ci- Undiu care la alte maşini produc conturbaşi Funcţionează mai liniştit decăt ale motoare cu explozie pentru câ intr’uri cilindru se află două pistoane cu mișcării contrarii cari se echilibrează, din care cauză fundamentul caii numai pe sfert. Reprezentanta inginer mecanic, dip S. Cluj, Strada N. Iorga No. 7 înmormântarea unui emu de operetă (Delit-redacţia noastră din Bucureşti) ■Bucureşti, 30 Dec. Capitala ţarii româneşti este ca o femeie capricioasă. Nicăiri în cuprinsul globului terestru nu vei găsi un al doilea oraş cu atâta fantezie. Poate amestecul variat de rase, poate clima, poate farmecul special al Dîmboviţei — sau poate toate împreună — au creat Bucmeşliului o mentalitate, un temperament şi un suflet aparte. Azi, cu ocazia înmormântării renorulii Leonard, lumea streină de capitală a surprins o faţetă de sufletul acesta special al Dămboviţei. Oraşul care nu are operetă a dus cu pompă de prinţ la ultimul său drum, pe un erou al acestui gen de teatru. Un convoiu imens de zeci de mii de persoane, in majoritate aparţinând Sexului frumos, a urmat pas de pas, în ritm de pioşenie, sicriul împodobit cu sute de coroane al lui,,Leonard’ Bute de automobile închise purtau cucoanele elitei, cari se rușinau să plângă în rând cu plebea, dar în schimb vărsau râuri întregi de lacrimi. .... Înmormântarea lui Leonard a fost din partea capitalei o fastuoasă și impresionantă manifestare a unui capriciu de femeie iubită. O recompensă princiară pentru că cel dispărut se dăduse Bucureştiului cu mai multă patimă decât oricărei femei frumoase. Căci trebuie să ştiţi că miile de femei cari îl plângeau azi pe Leonard, se impărţeau in două tabere mari: cele ce au fost, şi cele ce ar fi vrut să fie iubite de acest dispărut erou. Biet și sărman erou de operetă... A. B. ioii @ TEATRUL NAŢIONAL MARŢI: Secretarul general OFERĂ ROMANA MARŢI (Matineu): Bărbierul de Sevilla MIERCURI: Ebrea, ca oaspet. Ida Itelhiy, de la opera din Berlin. CINEMA Corso: Steaua, dramă socială cu Oiina Gralia şiY. Fuettever. Select: Domnul Mardi?, cu celebrii interpreţi: Gösta Eckmann şi dansatoarea pariziană, La Jana. „EDISON”. Cele trei nopţi ale unui Don Juan, şi Un minut înainte de 12. Urania: Damna de pica. PATRIA Marți, 1 Iul — Anul II. — Hr. 34? Literare - Cu/turale - Artistice Omagiu lui Henri Bergson „Les grouvilles littéraires” consacră întreg numărul său din 15 Decembrie marelui filosof Henri Bergson, căruia Academia din Suedia i-a decernat premiul Nobel pentru literatura. Tot atât de bine ar fi meritat și premiul păcii, deoarece Bergson a exprimat totdeauna prin operile sale şi atitudinea sa morală, un instinct extraordinar, o voinţa genială de conciliare. Nu încape insă nici o îndoiala că marele filosof este totodată şi un mare literat. Asociindu-ne şi noi la omagiile Franţei pentru marele ei om de ştiinţă, care este considerat ca cel mai mare geniu filosofic, după Descartes, credem de bine să publicăm câteva date biografice şi spicuiri din aprecierile oamenilor de ştiinţă din întreaga lume. Henri Bergson, de origină poloneză, s’a născut la Paris, la 18 octombrie 1859. In anul 1873 înntră în Şcoala normală superoara, de unde în 1881, iasă agregat în filosofie. După câţiva ani de profesorat in provincie, este numit profesor la Paris în 1889 şi rămâne la College de France până în anul 1921. In decursul războiului pleacă in interesul patriei sale în Spania şi America, iar după război devine un aprig susţinător al păcii mondiale. Când Societatea Naţiunilor a hotărât a numi un comitet de cooperaţie intelectuală, Bergson a fost ales preşedintele ei, în care calitate a activat până în anul 1925. Începând cu anul 1901 Henri Bergson este membru al Academiei ştiinţelor morale, iar din 1914 membru al Academiei franceze. Primele lui conferinţe, cu el,nu a trezit interes general, datează din anii lui de profesor provincial şi tratează râsul şi politeţa. Cu prilejul cursurilor sale asupra filosofiei „eleaţilor” el a fost frapat de ideea că „timpul matematicianilor nu ţine cont de acel timp interior sau acea durată, care este materia vieţei noastre filosofice.” Aprofuzînd această idee, Bergson întemeiază o nouă metodă filosofică. Ţinta lui este să întoarcă omul către realitatea spirituală. Greutatea consistă însă în faptul, că omul este creat pentru orientare spre lumea exterioară, că ideile lui nasc gânduri materiale, cum ar putea deci face individul cunoscută prin ele o realitate spirituală schimbătoare, concretă nuanţată? Pentru ca adevărul sa fie înregistrat de spirit nu este nnevoe de intermedierea raţiunei, deci el îşi bazează teoria pe intuiţie. Pentru a ajunge la intuiţie, spiritul trebue întors spre durata real, a timpului eterogen, ca spre o melodie. E însă nevoe a se apropia de punctul la care se reduce ideea filosofică, şi care îl apropie de intuiţie, el scapă prin tangenţă, prin logica rectilină a unui gând geometric, spaţial, şi redevine exterior faţă de omul sine însăşi. Sondând propria sa personalitatea el pătrunde cu mult înainte în interiorul său propriu, el penetrează deasemena în interiorul vieţii şi al realităţii. Giovanni Papini recunoaşte in Bergson profetul aşteptat al revoluţiei metafizice, pe Columb al realităţii spirituale absolute, răsărit după douăzeci şi cinci de secole de tatonări . D. d’Ors, de la Academia regală din Spania, zice, că numele lui Bergson prezida o epocă de cultură şi o dominează în întregime. Mgr. Soderblom, episcop de Upsala, îl caracterizează astfel: Bergson este maestrul gândirii moderne şi al orientaţiei spirituale a epocii noastre. Shuzo Kuki afirmă, că Bergson a trezit în japonezi gustul pentru metafizică. Spiritul lor secat de formalismul critic al neokantismului german a primit o hrană divină prin intuiţia metafizică bergsoniană. Contesa de Noailles, răscolind printre smintirile sale, evocă figura lui Bergson în faţa mormântului lui Henri Franck — un tânăr genial decedat în etate de douăzeci ani — caracterizându-l astfel: „Când l-ai văzut pe Bergson în faţa pământului săpat de mort, când ai sorbit în prezenţa lui forţa de a suporta spectacolul injurios, ajungi a crede în necesitatea geniului, unica mângăere şi unicul ajutor”. Toate aceste aprecieri sunt omagiul suprem adus geniului latin şi îndeosebi marii Naţiuni franceze, căruia poporul român se asociază cu smerenie şi admiraţie profundă. (x) „GÂNDIREA”, îşi împlineşte cu unul de pe luna Decemvrie al optulea an de existenţă. Mănunchiul de scriitori idealişti cari fac cerc în junii ei ii asigură şi pe mai departe apariţia în aceleaşi condiţiuni artistice. In acest ultim număr al revistei „Gândirea” d. Gib. Mihăescu publică o nuvelă de analiză sufletească iar d. Emanoil Burniţa continuă cu „Maica Domnului dela Mare”. Versuri semnează dnii: V. Voiculascu, Ion Pillat, R. Han şi L M. Sadoveanu. Cronici bogate, scrise de dnii Mircea Vulcănescu, Al. Bădauţă, Ciseli, Lucian Blaga şi Vasile Băncilă, dau revistei un caracter de palpitantă actualitate.. Notăm cu această ocazie articolul de fond al dlui G. Călinescu, „De apparitione angelorum ’ ’, un studiu filozofic expus cu multă finețe literară și cu mult rafinament psichologic. Reviste O CARTE CE TREBUIE SA PĂTRUNDĂ LA SATE. Bănci populare şi cooperative săteşti de Ion Popa-Câmpianu prof. la Blaj. Intre principalele probleme pe cari guvernul actual este hotărît să le rezolve se află şi problema cooperaţiei. Neapărat lucrările practice vor trebui să fie precedate de o propagandă cât mai intensă pentru ca toate satele să se documenteze asupra importanţei acestei probleme. Intre mijloacele cari pot fi de folos oricărui propagandist se află şi cartea amintită mai sus, care în şapte capitole tratează pentru popor în mod foarte luminos şi într’un limbaj foarte clar problema cooperaţiei, înfiinţarea de bănci populare, de lăptarii etc. Problema cooperaţiei merge la noi mână în mână cu vasta problemă a organizării economice a ţărănituci. Cartea din prof. Ton Popa-Câmpianu, cu cele 64 de pagini ale ei, nu costă decât 6 Lei. Preoţii şi învăţătorii noştri se pot adresa oricând la Oficiul pentru desfacerea publicaţilor „Astrei” din Cluj str. Memorandului, Nr. 22. Ei cari trăesc la sate şi cunosc întreg siucrumul de neputinţă al vieţii noastre economice rurale sunt chiar datori de a contribui la răspândirea ideii de cooperaţie în po- Por * „ÎNVĂŢĂTORUL”, organul asoc. învăţătorilor din Transilvania aduce în unul său din luna Dec. articole de specialitate semnate de dnii G. Saloş, Şt. Tătaru, şi Gr. Moian. Continuându-şi drumul început cu atâta sârguinţă acum sunt nouă ani revista aceasta pentru a cărei susţinere recentul congrese al învăţătorilor a luat măsuri întinse, se dovedeşte zi de zi a fi tot mai mult o tribună demnă de la înălţimea căreia se poate vorbi în numele întregei învăţătorimi din Ardeal. Notăm partea a II a articolului preşedintelui asociaţiei, f). Traian Şuteu care expune în continuare cauzele şi motivul oprirei congresului învăţătorilor ce trebuia să se ţină astă vară, la Turcia stabilind definitiva concluzie că această oprire a fost un simplu act de răsbunare liberală. Note muzicale foarte bune pt. cadou de Crăciun! Bard Album de Crăciun L- 175 Moravetz Album de 4Crăciun.................... L. 17 Nádor Album de Crăiciun L. 175 Rózsavölgyi Album de Crăciun . . . ... L. 175 Behoven, Schubert, Schuhmann, Chopin etc* albume man de lux legale în loc de lei 480 . . L. 360 Die Oper im Heim 2 volume 40 cei mai frumoase partere de operă . . L. 380 Bethoven, toate sonate . L 300 Hayden, Sonate volume MV L. 80 Mendelssohn Lieder ohne worîe .........................L 80 Mozart, Toate sonate . . L. 160 Schubert, album de cântec I-V11 .... . L 160 Schumann, album de cântece !—îl!. . . . ‘ - L. 160 Carmen, opera extras complect pentru pian . . L. 100 Bărbierul din Sevilia extras complect pentru pian . L. 80 Traviata extras complec pentru pian . . JL 135 Toate operate atâ! pt. pian ca și pentru cântece și pian cu .preturi foarte reduse- Din Musik für Alle: Aida Bajazzo, Bohém, Mad, Butterfly, Carmen, Cavaleria Rusticana, Faust, Povestile lui Hoffmann Jüdin, Tannhäuser, Tosca, Traviata, Trobadour etc. . . . p. 25—30 Din Coroana Colection Bach, Bethoven, Borodin, Bruckner. Chopin, Handel, Liszt, Mahlet. Mozart, Reger Rubinstein, Schubert. Schumann. Tschaikovsky etc broşur pe 24—30 pagini Le 25 Cărţi ilustrate şi de poveşti, romane (Erdős Renée etc.), podoabe de pom de Crăciun, mare asortiment. Reducere de Crăciun de 10°/o Notele şi cărţile de mai sus de vânzare in magaziu de opere muzicale şi librăria Incloan Király Cluj, Piaţa Unirii No. 1e (Casa parohială ) în casa tuturor sâ meargâ ziarul „Patria*