Patria, mai 1919 (Anul 1, nr. 63-83)
1919-05-01 / nr. 63
őrSn Dimtosţ fum Agftrblaett»* li A«mtaislüáp«i mm., fir. Nr, M Joi, 1 Maiu 1919 AL PARTIDULUI NATIONAL ROMANI J&jg&a&i'»«» te. WLmmmmm sat dULam âteftna mm aria# nai mm mm m ,a *m“,»m****" ** ^ «• •*«*& #1S® W Bn îmi O «1 15 191 pSl»* w |y »»b«í ßH A«î ~ H*b»*iTMí M Anat I Sta. 63 gfo mbiMan Bo»ö.0ü!I^ &jüfEVM! *«•»** 9m*m iţ<i»ais»a? fabiMHhl Mi Legionarii Franţa şi Italis, — ţările — surori — nu trimit fiicăii acasă. Sunt prisonierii ele răsboiu, cari luptând sub atorg străin, au avut norocul da a credea în prinsoare în ţări civilizate, unde au fost împărtăşiţi de tratament uman. Se impune, da urgenţă, o statistică asupra prisonierilor noştri da răsboin Nasjange să se confirme printr’un arricol de ziar, că din prsonierii ajunşi pe Bulgarilor si înaaoist abia 5'/#; că soldaţii din Româna cizaţi prigonim la Aus ro Ungaria, au fost toiaţi ca brutele; toate aceste trebuesc urmărite cu aparatul sittiaticei conştaenţioese, sin« ir® et studio. Vor vorbi datele mult mai elocvent, ca orice articol da pro.gendă natioasliată. Şi datele acesta vor stabili si loml, ca vredniceau să ocupe aceste popoare In mare® Lagă a tuturor neamurilor Garmania şi Rusia vor cide» tot cam sub ateeaş măsură da judecată. Din cea dintâiu prisonirii la sos*se sporadic, şi Dumnezeu ştie câţi ne vor mai veni, şi când. Din cea da & dous, prisonierii noştri, având la început mână mai liberă, &’au organizat şi au alcătuit, prin propria lor vrednicie, cele dint&i Ilgium românişti, ce s’au pus în serviciul iderului naţional- Pîîa câte primejdii n’au trebuit să treacă, ale« în vreme» din urmă, când perfidia muscă laică şi-a dat aram® pe faţă, şi temutul colos dela nord s’a prăbuşit, ca o namilă neputincioasă, sub propria lui povară. Mulţi din Românii coştri, cari au rămas &tra°h»ri, p® stepele ace* ■tui issenz imperiu îa discompunere, cu esceptia legiune! de 3 J mii legionari din Sparia, — s’au înspoit cu sufletul înveninat dându-ne miktul de a constata, cu mulţii mâhnire, că sufletul ţăranului noatru, pe care îl credetim mai rzitmit ca granitul, a putut ei fia totuși fectate — din noiosira numai îa cazuri ssorsdica — de baccilul celei mai cumplite epidemii morale, ca s’a abătut vr’odată asupra omenirei nenorocitei.... iV - -■■■■.. 3 V verila învinse și îngenunchiate — asemenea cavouruîui Sa discompunsre — nu pot să exala dacât sub tanțe infectante E o nenorocire pentru toţi prizonierii noştri, cari au trăit, în zilele din urmă, în aceste trei împărăţii, la a căror temelii rodea, e mult, germenul dutrugerii şi al anarhiei; e datoria noastră, să-i ridicăm iarăş la noi, sa la risipim rătăcirea şi desnădrjea, căci acele suri menite numai ester învinşi, cari vor trebui să îngenuncheze sub povara tuturor streinelor, ce le revin, pe urma responzabilităţii grozave, de a fi provocat acest măcel, fără pârechia în istoria omenire!. Iată, prisonieriî, ce ne vin din Franţa şi Italia, din statiii — surori biruitoare din statele cu adevărat civilizate -- ne sosesc întineriţi şi voinici, mai tineri şi mai voinici, ascum erau când au pornit sub drapel. Despra bra ii români, legionari ameţeam, nu va sado cu alt, prilej Sosesa torsuri, după trenuri. Lucoa cotiva soseşte îagurâ,î»-| dodobitâ cu flori şi ramuri verzi, cu stimdariie franceze, italiene şil româneşti. Din lungul şir aî vagoaseior, flAcrii se scoboarâ sprin“| tem, cu chiot de bir ai nţft Sunt rumeni şi veseli, ca după o escurzse de p aspra, îmbrăcaţi în straie «pui, dela ghste pârsâ la chipiu, deU cuplele proaspete, până la tinichelele noua-nouta, ce te sclipea s da aiupr* raniței-Ii Vfz% cum ss slinează îs plutoane, cm® prănunfâ urna pentru onor, când muzica încape wIm-; nul n^al‘ sau AM*r*ei51eza“ sis «mm dafilează apoi fâândri si vit** aici, sgadnind pâmântul, sub pasul lor apusat. Ei vin din Apusul laminat, ţar® libsrfftţii şi a f^ţiatăţii — de dincolo de Atei Rs® ti Ari dlantie — rcvândi donul prilej ski contate, cât de u suliţe are şi de neirsaptâ a fost situaţia lor, nu propti» lor ţară, pejttro care am fost mânaţi la abator, ca vitele. Acum, numai ac**m înţeleg ci pa deplin marţin r&shonului, purtat pantru neam şi pentru petecul de pământ, ce va fi al lor, al copiilor şi al nepoţilor. Acum, când luptă din adevărată conringere şi entuziasm, pentru a răsturna o stare da lucruri, ideatică cu moartea, şi desfiinţatea noastră naţională. Cine va mai îmbăşat să se Împotrivească acestor voinici, cerii trecuţi prin botezul suferinţii şi si sângelui, îşi ndică pumnul lor de fior, ca eâ strivească resturile unui Imperiu, clădit pe minciună •şi foîădsleg»? ! Să te n^ica din groapă toţi puternicii zilei de ieri ! Sâ vină Tisza bătifinul, zdrobitomî de nftţtenalităţi; să vină Tisza Fmul cu faimoasa Ini mână de fier, să vină satrapul Bâcffy cu toată suita lai ds sbiri şi vor lâ măturaţi toţi, ca pleava. în falca acestui zid formidabil, sa ţinut de piepturile oţelite, ale legionarilor noştri, deşteptaţi din somnul fed de masaje. v.- -1 ' ■ . tt ■ • -. wm' Să vină deci răfuiala din urmă! Să se înfăptuiască acel nimpe,nativ naţional“, şi că mărire din fdramul Ini triumfal, toate obstacolele, ce ar mai îndrăzni să i-s e I opună. Lgionarii ce ni-au sosit din Italia şi Franţia, spun garanţa cea mai sigură, că visul isbândit e realitate. Ei vor fi in rândul cel dintruiu. Ei vor vărsa entuziasm în suflatul Înveninat al câtorva rătăciţi, înapoiaţi din ţările înşins». Ei vor trezi în deplină conştiinţă, pe puţinii şovăitori, dacă mai avem şi de aceştia printre noi. Ei vor încununa opera începută, desăvârşind procesul renaşterii naţionale, asemenea acelor ofiţeri ruşi, cari au regenerat Rusia, însporadu-ge din prinsoarea franceză, după 1814 Al. dura. 1 Maki ! Cânt *e pSairi pi «ist de mânuitori. | EH rra r.uaa«* ela» de pă Sri Dar s» vrem«« toata ce complisk. 1 M i mu mmm 1 daekt si M di a fi Aci are doeă feltan. ■ MAino vor ti po»te trei O linioaît) 1 Ma’ era cerb' toarec prin ffiSverii de-mn'itkv est cerile și târă te&mă da re ntoafaerea of«mtivA a iernii; era *irbStoa»a florilor ; era reîntor.îâ?rea a tie rior molatice si blânde Aci a In tel eket oamenii ea pri ceh'mia nimia d-a o*d«- • nea anoî mparitor; asmai «S. va«o«nft~td 3e-a fost tu ideama, el e to-.uşi ai piers Are doaS fata aa si lauds, si'«re pr«»idsasl iot asi im luna Maia. «I ; «re ima nltii «a gi teamul amur. us a s«riz&to«re și alt« severi De aproape 20 d« m', «*« b».*i tr-’are pa rtu din n$u ț)‘-«a»n macsitoar« a țăriior - europtre s hot&r&t ek iaca grevg gene I rea s-»u sasi bee sss vep»oc sarbamreso i la s««a de I Hai«, » fiecSrui a-a Lts»«d • »sesta »tt i in *i*® aa mar« iaio*?e»iwt j E « sri de- eiUi.ee(Hv g» «pre yio aeord^i îsireaiia efoau mvnettoare Pii» d prevenit, fitieve Rospotar îsi ia pre««afiv»iiie isleria a)un Sys« « pretniim viaa aftaretS aarteitoiT» rare na e la eaieud«?. 0 si de comedia gi Ber*l, •d^oprat’' la' avat/a aiiei* na tnbara pe înțelept Donctottetsstia a^enwia gl co« «i4 «3aea«ra 5 l«i I Maia e«t» spreape bofe«i»ifl E ps j »imirate ^eaeia, elei ce î,Aa:A gî ce petrece în timpul ei. Obceraiii, *A a«&aiS5 aerb&toare ana-’ al& na i totesi saua'l, orice »’«» face. Ea mai aa«*ia duti a-a gM« ori d’.n sapt*.' Câii e&sd 1 Md® Hiade insr’o Da*in®sS, ec ko* funda «a repjs3ttsaîni normal.: l i sina ate&a o» esiets. nu 1 Maia politiasrosial, ci xm 1 Mda primivaratea 1 s«nsast» e«Up«a ea gi coarde si re lase ea gi teatrele Ei au e intraasigeati alei r. d «»1. cari na posts fi El e «nss-j Maal silit bÎ fie oportunist. 1 M»iaan*uU; mai esn se cade decât ce crede In g» narai. Că«i c* ar fi o grevă gi neralS prelan- gîtă? 0 rein to creare la omenirea prunitiv*, an pas de ariaș Lapot, ipra un Ina pot nepus de dspârsat de noi și pe sare' ou grea nil însh puififi, cât departe o, t P/a«ti«a stiaali en$ ormăto «rea: In vreme ce and se o*» pi de cuta e munaă, paîă- alalt se pe'spre dr o alta și fiecare om be-? neficiaxa de maona a zece «*p 1 put n în’ «rmt el însăși fine o men cit care pro- j fiiă la seca Ia ziua în atare Iarna va zio*: ? »£â na mai uim o«, nevoile vor ra- j mânea aaeleaei, gi fiecare va fi altit * f**® | munca a zece, fir care va fi MUrt sa facă sase veiserii. Fi valearu! posibil? Da» cerni? P’imii noştri strămoşi aga făceau; mimai că, dupâ toate aparente e, trăiau rSu şi n’avafcU da loc vresne sâ râsaui« în odihnă şi să vissz« pe ihtba verde. Ştiţi, osre a fost primul gând al lui Hobinsam t&nd »’a deşteptat în inaula-î partie? Sant signs s* » zis: »U te, domnule, e grevă general*!“ A nu mei găti pe nimeni ca că tej f ajute cu condiţie «a să-l ajuţi, se nu mei te , grevă generală. A fi singur silit să asafaci cele zece nevoi ale tale şi pWn urm*r« a fi ailit aă Lei se se meserii, e, , prin definiţie ex*otâ, greva generală Această grevă ar face deci din noi nigta Rnibinsoni, nişte insulii izolaţi sL guraniei ,. ,în inauieie noastre. Din un »le puncte de vedere e plăcut, fiindoi e gorioc: agti un rege; ram«ni, nu-ţi porni se*'te fi n meni nu te atinghs-ț regte. Robinson a ennociat sentimentul j secata ti la expimat D&r revemul me-’ daliei este prea aspra. E o atotputernicie, prea greu de purtat. G*eva generală ti seva care, ar.b pretextul de a nu fa e ni-1 mis, te va f*ea să muncești ca zece vite de povară. E o trândăvie prea ocupată. | In tisa în sare acest nou sietem a?;' fi pus In practică, fiecare ar zise: »Ah!,1 dasă sgi avea măcar atât» odihnă ea nnji ziua când munceam! Îmi par» asum să atunci când munceam nu făceam nimic« j lată limpede: diviziunea mancei, ©•' ! manea redusă pentru fiecare la minimum |a ceea ce poate 6. Greva generală nu va putra fi niciodată an mijloc eficace da progres . 1 M*i nigtea pe vremuri idei surâzătoare. Azi e, ca şi vremea, vănturos şi paai puţin primăvăratec în asprimea lui. Fantasio. 1 ~0!*V»4**** • - ^ ,. v ‘ ' , înaintarea spre Tisa COMUNICAT OFICIAL dla 20 Aprilie 1019. . Frontul de JEst: Nimic nou Frontul de Vest: înaintarea trupelor noastre continuă pe tot frontul. Inamicul, primind iatării, rezistă cu îndârjire în regiunea mlăștinoasă la Est de Szolnok în lungul canalului Hirtobágy-Csatorna. In seara de 284 captele noastre de coloană au ajuns pe linia Munkács—Gwp, malul stâng al Tisei până în apropiere de Tokaj, Balmazújvás, Canalul Hotobágy Csatomn* (vest Püspökladány, vest Gyoma, vest Ciorna (Szarvas - Orosházi). Lupte destul de serioase la Beregszász și Hortobágy Csitorna-Trofee: 463 prisonieri, 7 tunuri, 2 obuziere de 100 mm., 26 mitraliere, 1250 arma, 250 baionete şi mari cantităţi de materiale şi muniţiuni. Pierderi: Morţi: Locot. Tiviu Dumitru, S.Vocot. Daăoc şi 21 soldaţi. Răniţi: Maior Baseli Ştefan, Căpitan Biianu, Locot. Coposcu, Sablopo, Cruiingraat și Ciochia și 37 sodați. Marele Cartier Gemral. Sărbătoarea muncii Munca e sfântă şi nrmţeşte pe om. Dictonul »era et labors«, roagă te şi munceşte, e la definitiv, deprmarea mei pe care trebue să o primărească omul aici pe pământ. întrebuinţarea raţională a forţelor sufleteşti şi trupeşti e ab gura cale pe care mergând n’ai trăit zadarnic în viaţă, nu ai fost «a balast pentru societate, şi n’ai fost o buturugă in cale sau o boală molipsitoare. De multe ori e acelaşi lucru a te ruga sau a muncii. Dacă prin rugăciune ce Înţelegem elevarea suflstească din care cresc forţele noastre intorieste, ea este o condiţia indisnen^a-f bili pentru a putea muncii. Nu munceşte nime dacă nu are un ideal I în viaţă Şi acest Idaai nu se poate J avea fă o o « legaţie a sufltului. In schimb muncind cinstit şi cu tragere de febră, da cele ma! multeori, nu faci altceva decât să te rogi, p ntrncă contribui ca munca ta 1* armonizarea vieţii. Insă toate areite consideraţii sunt adevărate mimai în cazul c& d munca cinstită e cinstit răsplătită, când nu e esploatată de nime, ested e considerată după adevărul ce-l cuprinde: c ă e factorul cel mai puternic al vieţii, omeneşti, şi astfel nu poate fi nicio-j dată degradată ci lăustă să-şi valorifice liber toată puterea «a edificatoare. Munca, şi cea intelectuală şi cea fizică, în ă n’a ajuns să fie considerată şi apreciată după forţa uriaşă ce ne fi*prezintă la diferitele epoci ale Istoriei s’au aflat totdeauna tovarăşii omeneşti cari au cercat să espioateze munca, cercând să scoată din ea un maximum de câştig pentru ele, şi un trai amărât, o soartă jalnică pentru muncitori. Da aceea s’a simţit totdeauna necesitatea ca muncitorii de orice categorie să-şi strângă rândurile, şi prin solidaritatea dintre ei, sâ silească pe cei ce nu vor să înţeleagă o dreaptă aranjare între muncitor, şi patron, să-şi schimbe mentalitatea şi atitudinea. .Trebue să mărturisim că în privinţa aceasta au fost mai solidari muncitorii cu braţele decât cei cu ere,, erai Cel întâi, prin resistenţa ce au opus-o tendinţelor capitaliste, au ajuns să-şi realizeze unele dintre dreptele lor dorinţe, deşi sunt departe încă şi ei de biruinţă \ V f • V , : «•.*.» subl.4 ■—«t ... rr«* . . .V..-- • a . ’'.'St: Cei mai extremişti dintre şefii muncitori mici, de^nădăjduiad că vor mai putea ajunge la un rezultat favorabil prin mijloacele întrebuinţa te până acum, s’au lăsat să cadă într’o pra pastie din care munca şi muncitorii nu vor profita nimic. Bolşevîămii lor nu e o cre...ţ e ci o distrugere. Din prilejul zLel pe 1 Mia, noi mărturîsim creiiaţa că toate popoarele sănătoase, vrednice de viitor, vor face să trio«« feze Sa e e acssâ dreptatea muncii şi a muncitorilor de orice categoria. Şi sceat triumf nu va urma da asotfaraa muncitorilor dio toată Icmia, după lozinca »prolutad uniţi-vâ«, ci din mentalitatea nouă stăpânitoare azi în lume, că fiecare popor îa ce*surile grele nu se poate bizui decât pe a ne însuşi, după cum s’a vtzit In războiul încheiat ieri şi In greutăţile prin care mal trec popoarele azi. Şl d*că «zi simte fiecare adevărul ci orice fiu al vesmuiui, fiu care munceşte şi în csaz de nevoie, luptă, —e o piatră de temelie pentru poporul întreg, din care face parte, nu mai poate dăinui nedreptatea in răsplătirea tuturor după munca ce-o indepDnesc. In special la noî Rossâdl, — nudrsttatea aceasta a şi început sa se prăbuşească Rtformat agrară şi dectoralâ, în toate provind. Io României mari vor aduca dreptatea meritată pentru pătura smirnă a muncitorului român, pentru plugarul nostru. Dar sunt In pregătire si toata legile prin care va triumfa dreptatea ceiorlalţi muncitori români, de orice categorie. Noi surt*ra cu totii ce! mal convinşi democraţi, şi prin mjloacu legale vom face să biruie dreptatea muncii. Peste potecile ce le-ar mai putea pune In cale cutare clasă, vom trece cu uşurinţă. Pentru că imensa majoritate Care va legifera Ii Româ* n*a m?r« va reprezenta pSturie largi ale poporului nostru, case toate sunt păturile Iui muncitoare. A. Administraţia ziarului „Patria“ caută un bun încassator, care totodată să adune şi abonamente şi inserţii pentru ziar. Reflectanţii să fie oameni pricepuţi, cu spirit comercial şi să prezinte garanţii serioase. Condiţiile de angajare favorabile. Informaţii la Administraţia ziarului Sibiiu, Str. Cisnodiei 23.