Patria, mai 1919 (Anul 1, nr. 63-83)
1919-05-01 / nr. 63
a. p«& « n HI HM mMKUMBnKW »JT Xi-Ui» 1 Ştiri financiare ^ I Retragerea bancnotelor. G*zi tete din Vlen» periu că bancnotei© di 200 cor, gi 21 sor. dinte® ©ari, foarte suulie su fort tetelfisat© vor fi re-| tea,® dsn «tiraula sune îa timpul cel mais s*ert. Aceste oa egom d« bancnote Ceh - Slav»«!» și Iugoslavia nici n’au foat aimise te si^mpiter© gi tot 5??do «at fi în Austria germană supt schimbate «u. citate, «â pe teritorul Austriei da!? odinioară ©î© m gâceSd numai într’o mă-i sura foşti® reiasă :n Ungaria însă maii cbviU în.-ă și astăzi în ciraulație. B»»teit&taâ grodipnaris bamenof tel«r îa Austria grotană. Terminal ptmtru pr* z intr.rsa bancnotelor pentru a fi achibate au banknote stampilate a expirat precursa sa stie lai 39 Mame Oficiile de schimb aveau dreptul, is prezentarea unor sume mai mari, să Sch reibe numai o part© din banc-ti rip e, iar pentru r®rt să d«i» bonuri (chiri tant»), ea-i trebaisc© achitate la 14 #*l©jl după expir».r*a temtinului da stamp tere Deo«au«i:ktă esi© cu nepoţii ţă a aven un teblou pred© * supra mumelor ce rezult^ ! din bonon sume vor fi *das» însă la ștampilare. Precum suntem informați 1 te 29 M -■ti® sista îa ©teeuteție 4625 mi-|e Hard© do bansüot© austro germane, teatifr» ; * eafka s’a ridiest până la 31 Marti© • la 4.687 miliard«. Pe urma retragerii,. treata » a bonurilor, «mukţiunea bancnotelor austro-germane va «regi© gi mai ta re. O parte întregitoare a discuteţiunii d© bancnote o formează şi notele d© una ;-------------------------------------------------------- Un act de dreptate Sinodul arhidieceaan a săvârşit un act de dreptate, când, cu unanimitate, au rugat pe 11. Sa vicarial s arhiepigeopegii Dr. Ilarion Puşcăria să revină la inaltul post din care l-a delăturat nenorocitul Mangrat I Sa o cea mai respectabilă figură a bisericii ortodoxe române, contemporan şi împreună muncitor cu fâgarele Şagana, suftet elevat şi vecinu--i tină?, care nu numai că ai fost la curent cu tot c® s’a petrecut ta de e iile din urma în întregul românism, dar a fost însuş’ un muncitor neobosit pe terenul cultual şi bisericesc, ţi imul din, fare cei mai luminaţi povăţuitorilnr toate chestiile de obşte ale Romă- nilor de dincolce de Carfaţi. Nu n putea ca sjungând la Sibiiu cel ce-şi renegase toate cr’ dinţele să poată solari împreună muncitor pe Arhimandritul Puş-caria, care nu şi- a părăsit nici om din convingerile cala în lunga şi rodnica sa visstă. Ne bucurim, că Sinodul Arhi- die esan »ţinut de întâia sa datorie, ca să-i dea părintelui vicar* satisfacţia cuvenită. $ j Corespodență din Iași mdversitAțel itțftaa — Waționalia»*«» BBiveesitifeS di»!CSistJ — noagveiRi »tadențesc dels Cîa — ItmdențH iM««irabsid eev Ba lapte la ltalia Prfea reveniife» Răsfirahiei și a Bacoviliei Ia vemhes MoMovl a lui Ștefa* cel M*r® și p«'in Unirea Ardealului cu Patrfis sataral;, Issii păreați atâta timp, arte în plia progrss Msrl tranaformări se «nun- 4* și sețiuni nou* frapează deja ©nervii distins©. peatru prosperase© Moldovei U- stii® şi a laşi*«® istorie. te afară de srtivitete* Asociaţiei feministe, a Frăţiei Moldovei şi a Asosia|iei Profesorilor despre ear© v’as scria tn corespondenţa troeata ei asupra «irora vom msti reveni — o deosebiri impor tanţ* ei Rurală gi naţională prezintă a aooEfea Uaiversitatea noastră Trei probleme agită în special pe profesori şi studenţi: reorganizarea şi în* zfrs’iîasua Utiversităţei penr.«. a putea corespu d© marelui ei număr de studenţi naţionaiinarea Uiiversităţei din Cluj şi eongresul em*s««5te*o ae urmaavă să se ţin la Cluj, e«a după suna fusese enunţat, însă dels reltiaadl eongres ţinut la Galaţi, la timpul tristei noastre neutralităţi. Sa scopul reorganizând învăţărilemului superior ieştii, Asociaţia profesorilor universitari din Iaşi a ţinut mai multe consfătuiri, hotărîndu-s© între altein, invitarea a mai multor profesori tranşezi, pentru a ţine susuri la u**i* lin num©mas»!© estedre vagante la Maiveraitat«» noastră. . . întâmplare» a făcut ca tocmai sauna când numărul studenţilor a «pont enorm «a Basarabeni, Susovineni şi Ardeleni, — corpul profesoral să fie tare descompleatet. In speci» facultatea »juridică« care ar© şi cei mai mulţistudenţi, peste o mi© nu are decât numai patru profesori titulari, cari ţin eursuril® vegaiet gi însă alţi «inşi »*ri sau 1« Bucureşti, tr«i pentru exerciţiul altor faastiuai, ceilalţi doi fiind P'îigi în disponibilitate, pinS la pronunţarea Gnr|»i Ma^ia!© esu Bumrofti. Dl Iulian Tsodorescu ree lorul nostru, •* reuşit ff» obţisă _ toate asigurării© dela Ministerul Inrtraatieu, psa'au sprijinirea Vmvenritttei ingeae, cât gi un fond panira s&uiinul rtudent»®^ 160.000 lei pentru Jue^ferea localsitia bibiiotecei »Centrala* d 100 000 pentru tipărire« lue'ări* Isr profesorilor, ’ t.,v p ■ Intervievai d*t de dl Onieifor Ghibul ziarului »Daei*« asupra modulul în ©•*© se praeUdsasa n^ţiosalizasea Uhivsisifâf»! d n Cluj, iut£îe3ea ză mult aersur'Ie anivereitere dela noi Mulţi doreaţi, sonforenţkri şi dooiori pregătiţi «.nume pentru sari© ?a inklesluală, sent dispuşi să sandi-' deze la «onsursul proeetrt, aşteptând condiţiile sale. Examinarea lucrărilor de cître semi-slum, formate din profesori dai» Iaşi, Cer- Găuţi şi Bucureşti şi de către Ardeal, este o soluţie «ami.abh şi e mai ales dacă tirdealul îşi rezervă dreptei de control efectiv al candidaţilor Printre profesorii titulari o® sau hotării să vie la Cluj est© dl Dr. D Menai-! casssu profesor d© higiena la fssultatea de Medicină. ■ -f?S 3! Noul comitet al centrului stedenţs de, ales înainte de Paşti şi care cuprinde atu-j dinţii din toate provineiik Acddlene şi Moldoveae, a pornit luarăriie convocârai şi organizărei congresului studenţesc den Cluj, ce va avea lo© la 25-30 August. Vor fi invitaţi toţi profesorii universitari din regat şi acei naţionalişti din Cernăuţi şi Cluj, avându-s© în vad®?.? profesorii de origină străini, cari au îocă sentimente româneşti, da sigur nu însă, maghiari ! ' 8’a Invitat şi pe bătrânul savant A ■ D. Xenopol profesor pensionar. Marelui ncvertător şi luptător naţionalist i se datoreşte în bună parte, cultivarea sentimentului patrioţi© fi pregătirea unităţii politic© a tuturor Românilor. Principii© Caro! — student al Universităţi din Busmegii — va lua past® de asemeni la primul aongres »1 îafacgeia tinerimi universitare, Sa im;aţio»e»ză îa vitam tuturor ia- \ telertuaîilor r^puiaţi, pentru n »a d» eon-] gresului, esraoterul unei măreţe manifestaţii naţionale a ettlturei român». a •.#I Studenţii basarabeci din I«şî nu cerut telegrafic Mare'ui Cartier General în-1 rolarea aa ofiţeri voluntari în segim«nt»re ! ce luptă pe »ruis! Nirtmlui, pantra al pSrare® Basarabiei, a statului și n®amţti«i' întreg, împotriva puhoiului bolşsvia ru-j , sere. l)r Iuliut Pasca, | i lipi îmi iafifeii pMinfeai Zarith, 29 ăprif. Zartîledin Viena tmuatii cft stâng» Fripetolin armatabolşevică compusă din 20000 osmani s’a predat Uktirimenîîor. Act ştia an mat 2000 puşti, 35 timisri şi 200 mntraliere. In Galitia m fostc desarmaţi 2000 bolşevici în marş spre Ungaria. Clomcul st fost Inat la 24 Aprilie din minila bolşevicilor. Armatele ranite fineze ameninţă să taie calea ferată Mu?-1 men. Sunt 3000 de volcantari concenfraţi I» Vîîjjck!. Iari vor pomi? spre Petrograd, Armata Ini Colceag a lavrat o victorie strălucită a asupra Bolşevicilor. Ea amenință Viatki. A ocupat poziții 1® 100 km. Est de Samura, găsindu-se la 550 km de la punctul de plecare. FIVBI1 BE*---------mim.............. I m ■■iwiii I I. 5. felin îi ziariiiii Mini Bucureşti, 29 April, M 8. Regiea Mari» a primit în tu-; Idieaţă Sâmbătă seară, îa Platul Oeteo-Î |©£ni, p© s©p*Assa4a«jtti p^easai dmn Busu-i Au fost pSiuBsuţi câte doi tei»©şi ai |fi©»8ral ©lar, îa total peste 60 de per-; Is cana, v Grâţioaea noastră Suverană a stet di?! § vorbă sat ăst da fiți, arătându-I© resu!-i Itetul vuitei Râie îa Paîis și Loaâr*. M. 8. Rîgina a fiiaoteîat asistet »Am fort prteaită în k.. Mansa mesi fea feMsiS răgită, șî em d&aîarat «S aaa va-| |aiî QU pentru©« să i?sfi plâng «I m. să ia ’ Slav gereril© gi aspirațiile paporslai mau i 11 mairat ansunint, nsagtot lososactivo Isi tot ga treb?.© pune?®! In valoare bo ag^tfflsr României. Am vorbit palitidatilor *3E«]«âUî, engtesi gi fraasazi So boigltUfft petrolifere al© României, bsgitit loari fara a 1® înstrăina pot fi giranţi© ipeatea imprumuturi. Tot «a 1© putem e» ii p*trolai și darivstsi® lai; euis»!© ta \ |v«m lastra iso «. M. 8 Rsgirta a SezSaart syoi «3 pff© ji ă?,5itin^814. la Angli» și î» Franța, » fost Ifoarte bin® primifS. La Paris Amsmasii iau Invitat po gîațioasa noastră ^«gfsfe fvîsitssa Statei© Unit© ®nd© Amtsisauiil !So|i îi vor pun® toate la dîsposiție. Fa- J sările din Lume bw vist să aieagă pej Ismwfia noasteă sagiul de'dsiegrtE la son- 'J f gresul d© pase, d» față S© ©eialáU© re i 'gte* nu a priat primi M 8. Rsgin» »! idaslarst apoi să România va asii sa mare! î profit fiel# «onfarteta de pace, gi să tr~j | ipreHsisiani foarte sigsr© că i sa vor Ea-| tateea ©ereril© si ©'ii nu rsgr®.S de a a] fost s.mbaţi'do»:«?a tărsi sale, serând să[La© pue întrebări ! La sfârşitei »sdieoţei, zisriftii au ee-! tirul desfiinţarea meniwrii M. B. Regina »'■ promis că intervin!, pentru in&leire. ! Shilî ÎMI Preiorai Diviziisi I-e Vânători, îia şedinţele dela 9 şi 11 Aprilie a. c , a condamnat pe indivizii mai jos notaţi, după eram formează: 1. Talki, Miklós din Sab-Cetate la 8 luni închisoare, pantrucă a contravenit Ordonanţei Nr. 25 a C. T. T, prin faptul cft a râs-1 pândit ştiri false despre armata Româiaâ. 2 Pikó Vilmos din Sibiu la 1 lună închisoare pentru că a călătorit cu un foi let de liberă circulaţie fals. î------------------------------*------—-----------i iifiipliiia *—P&rerea Iui Albert ThomM — ! Miaistri francez pe i»mp»l războiului, car® ne a «erce'aS în Moldova, — în|te’un timp e(ied armatele românești stor-j Io-iau ultima Ier pisătură de energie, în-, Itru pregătii*» zilelor de azi, — întră ‘ ' alte declaraţii făcute unui ziarist la Pa-' j ris, care e’au publicat în Iab&nda, s, spua eu. I privire îa datoria Aliaţilor faţă d® Ro\ I mânia: — Incep cu declaraţia eă socotesc ; da datoria Aliaţilor eă ajut* repede, imediat România, pentru ca ea sa postă tecs faţă ameninturilor bolgeviştilor Rugi şi Unguri. Am fost în România, îi cunosc marile sforţări şi marile jerte în răsboiu. Nu le mai este îngăduit Aliaţilor să lase România pentru a doua oară în lupţi cu greutăţi de neînvins. Nu sunt dintre aceia cari au crezut să vadă în pacea pe care România a fost silită a’o încheie cu germanii un aut de slăbiciune morală de partea ei. De avea» cred că nu trebue repetată greg*la de a abandona România propriilor ei mijloace, cum s’a făcut când se găsea in faţa for- ţelor german© . Bolşevismul în Ungaria s’a născt într’un moment când ţara trebui» sa Ba tisfasă anumit© rbigaţii externe. Facto-; rul csnirel care ar fi trebuit să aibă răspundtrea dispar© pentru »Ls« locul unui fel de so?iet, de iideraţie, ©are nu mai; • recunoaşt» n ci un fel de obligaţi*; şi fasta si? întâmplă tocmai în momentul; Icftid vaţa naţională este p» cale de a 'ti se restrânge pentru a lătra pasul unei viiţi internaţionale ce n’ar putea exista fără respettarea o«re*căror obligaţii reciproc®. * Concluzia mea nu poate fi decât aceasta: Aliaţii trebue să facă tot posibilul ca să ajut© imediat România. şi două morcang, ©ari &’»a foat supus« stampilSrii. Ie privinţa aceasta suntem avizaţi la o simplă rprscisre fără de a I putea gti precis se sursa se află în ©omiteţiune în Auatrie germană. La finsa lui Decensvrie au fost emis© din categoria aceasta a mai mult de 800 milioana ©croaa®. B. P. 1 Main st ft, 1818. Cronică internă .Bomtoli dels periferii Am cetit eu adoasS emoţiune ştirea , trimisă de corespondentul nostru apastal I trimis în teritorul eliberat acum da vttmza armată română, nu românii dela perl şi farine apusene, sari da abia mai ştiu ro- i mânece, au primit su lacrimi de bucurie jpg soldaţi români. Nu a© poate descrie , entiziasmul de car© sunt cuprinşi, şi, I fiindcă la vine grea al-1 maniieiteae prin i graiul 3s-l stăpânesc mai bina, — «si an, guresa, tsc şi plang de adâncă bucuri®. I Cradesa si până nu vom putea face mai înşine o statistică la acest© extremitiţi ale neamului nostru, nu n© putem fasse nici pe departe o idee despre ns* m.iol reust si acestor fraţi înatrăinaţi. ‘Statisticele ungureşti cu rubrica lor »sare jlimbă o vorbe.it© mai busoro«, desigur !că a trssut iară nisi o greutate peste af»eşti români, clasifidtedu i între unguri . |Da?â ne gândim vă Episcopia de H.jda». jdorog a fost greaţă pentru ungurii gr. leat. ihiar In ao-est© regiuni, n® patesss îa•hipui cine sunt aaei unguri de les^ u- I nit?.. Şi planul lor de-a înfiinţa şi © ©pia-; ©op!« gs. ort arată şi mai evident ©a nu-i măr mare ie români au fort trecuţi în-; jir© unguri, în temeiul rcb.dcai »î© limbă, vorbeşte isssi bucuros«. După ce vom face un recensământ în aseste regiuni ne vom convingă că nua aşa de ungureşti chiar ţinuterile sare tees dincolo de raveadioisiîa noastre. Ne gândim cu adâusă duioşie la fraţii pe sari nu i-am cunoscut niciodată, pe sari aată, i au dsssoperit şi pentru noi, armata română, sari au fost lipsiţi eia to*i tal de or!®© rază a suituri! ro»âni^ti, şi acri totuşi, la ivirea grănicerilor şi vână-« torilor români sunt cuprinşi de cel maii adânc antusiaam. Bceasivântrt $o «ufletul se ni i-a păstrat pi braţul care ia enbarat, adusm- flui lângă tulpina din care au pornit Să grijim Suntem informaţi el odată au respingerea armatei ungureşti, odată cu surparea, pentru moment, a nădejdii revenirii la putere a Ungurilor, diferiţi indivizi cari au făcut până acum servicii îngărzile ungureşti, s&a cari au dsnegat ■până asum să facă servicii statului român, vin să şi le ofere asum nouă. Ofi- I ţari de origine ardeieni, dar nu de naţio- I nalitatea noastră, cari, »fiindcă au fort ibine plătiţi«, eau pantajeS »n’au petut ssăpa până acum«, au rămas în tabăra duşmanilor noştri până în slipa prăbuşi- I r*i lor, au ezi cutezanţa să vLiă eu capul ;3M să-şi îmbie statului sau armatei ro* |aân® serviciile Iov. j Fără sa ne gândim la sinceritatea sfetnicilorc oara e exclusă, ţinem gă a' tragam atenţiune« factorilor comp^t*nţi jj asupra primejdii ce compoartă primirea avestei indivizi fie în sadrele armatei ronâna fie In oficiile pubiies. .Uuli-jon Lidi talion Duminecă seara am avut un festivalmusteai la sala festivală a Asoaiaţiimii.Doi artişti noi, o pianistă ţi un «ânâreţ sau presentat, publicului ales, care am';a lu«s nu desăvârşii© sala festivă, ca prin ierte lor să na hranapu&â în a terei« mai *InaHe şi ii©»!® ala Ecusicsi, îăeândun© ,8â uităm niţel de năcazurile acestei lumi Îşi că gustam din paharul plin de delicii I a EuterpeL Dşoara Lucia Muregianu fiica regretatului şi marelui nostru compozitor Ia cob J ffiuresianu din Blaj pa ca,© nemiloasa , moarte ni-i rgpk© acum 9 ani fără de VJifie, a venit la noi la Sibiiu, ca să n© ț prezinte un buchet eu gust ales c^n pi©* } riesle tatălui să^, d*£in astfel oeasiune »1 5 fraților noștrii din regat să aa deleateze prin adevărate musi«S poporală roîKâusesaă. ;imbrăc ată lu haini mai elasisS, Daoar» Msregiaau a’a produs cu av-1 Omătoarel© comp.sitii de a tatălui sftu.'j BDoin, Cimpoiul, Vc’s-Daneert, N»vsk.k,' f Seherso și cu Rapsod’a română. Dmr.rieste vr'o 2 (Cimpoiul, Shiisc) eant cu; noseuf© ca bucăţi, nmisaie rom. osni au ’fost în repstitî rânduiţi ex»a&tat© la «onjseitete noasîre de preiutinăsnl Biaritate ;©a ceas'unea serbărilor soaske multu-. ini©. Celeldte bucăţi sent mai paţra tu-, noscute Ca toate însă sunt pios» da. (forţă, esri reclamă o desăvârşită tehnici: .musiaală şi talent artişti©, sa să produci; iiuspresia dorită de autorul lor, Uşoara Lucia Sforesianu ea aseaafa- I osasiun« ne-a do’S'odit, os a înţeles pa I deplinatenţiunea Uiului «ăs, a ilustrului eaior, ©xeîutând toate puvstvl© ©u o d»at9*itate adevărat artis^eă şi dovedind o tahnivă desăvârşită Ia pian. Din osie î mai subtile şi alâns.i piaoisimouri, ea şi o furtună «o 00 apropie tot mal tare tre-j cea în cela mii grandioase forţa şi fos- : f tissimo-Uri. Dea cânte cu mult simţământ şi. !măiestrie şi cu o coloratură musicals, cerumal 1« aieVăreţi* artişti o poţi vedea.' Eu o cunosc însă dia trecut şi ştiu, că ■ demult a d»ja pes e b»rkreie diletantismului, devenind ediacs aproape toţi membrii familiei D-tale au fost; s adevărată artistă! , P£c«t Sreă că eu aseartă o cesiune am observat la D Sa un fel da indispocitie, ct-iast’i a impi^decct o de a se arăta și ce , lor ©« nu »n cunoBOUt- o pân’ »»am, a-' ceia os d» fapt eat®. \ P® lângă toate aseste încă a asserat mari sceeele fiind răsplătită cu apia* se furtnnoKS© şi ahamată îa repeţite rânduri la rampă. De^titef chiar şi gazetele germacie din loc însă iau aduc elogiile lor din Meri pritej. Ii dorim dsostei L. Mircşianu s* să s® pe teaţioneze şi mai departe în viitor, deoarece da stifivaraţjti artişti am nevoie. Oa priveşte pa dl Lawian Nicorescu, al doilea artist al esenţei sem maticele, DrSafariş a iât sus impresie bună asupra auditorului. Dansul ,r® un organ voluminos, o voce mlădioasă simpatică, care mai cu samă în registrele de mjloc şi cele de sus ies® mai bine la iveală, şi, ear© îndată 'ţi trudeasă şcoala bună, se o . ar© acest artist ! Cântecele de Schubert încă au plăcut mult, dar armi’e cantate în italieneşte din »Hamlet« da Thomaa. »Balul na aceste d© Vei di, ei »Carm»n« da Bizet au fort ex«autate atât de precis, cu simţ şi pricepere încât auditorul în cea mai mare parte musical a euimpt în lungi şi furtunoase aplause În adresa cântăreţului Dacă dl Nicorescu nu se va îndestuli cu ceia, la ce a ajuns pân’ acum, «i s© va perfecţiona mai depart», va fi profeţesc un viitor strălucit de artist, Lip. V .1 ititudinea ungurilor din ţinuturile eliberate In Oradea-mare, în Sătmar, în Carentâfiafîi, populaţia ungureacaă scăpată de furia bolşcvişîlor a’a arătat mulţumitoare trupelor române. In aceste trei oraşe fana*ţionaîii publici s’au grăbit să-şi ofere sarvieiile lor guvernului român. Atitudinea aceasta, aşa de opusă «o* lai armatei îe ofiaiaaţii unguri din Ardeal, e o surpriză pentru noi, şi credem că teroarea subt «are au trăit a determinat’ îa rândul cel dintâi. La tot sazul ţinuta lui n® bucură fiindcă vedem apreciată cel puţin acţiunea armatei române, care i-a pus şi pe ei şi avutul lor în singuranţă. îitiiafia ii Dwi Demtsiune» gaversoM revt« lativnsh x Fje««, 2d Apria Guverutî! revoluţionar soviet din Budapesta si dimlaionst. Se insrează la formarea unui guvern pur sosjuîist, sub presidenţia lui Kuafi Zsigmood. Kun Bela lateaţioneazi a pleca in decursul acestei săptămâni la Mosc©?». Tratative gelitice. Yima, 29 April, Kunfl Zsigmond, Pogany şi Böhm Vilmos au tratat dri foarte mult timp cu faszt Oizktr, fost ministru al naţionalităţilor, şi Beringky Denes. Se aonfircaă ştirea că contei Karolyi Mihriu se află în Budapesta. Pe frontul nagoro-cehoslovae. Ytma, 29 April. Generalul francez Ha Here car® a vie uitat dimpreună cu mai mulţi ofiţeri de stat major, americani, englezi şi tranzezi frontul trupelor cehoslovace şi and© a urmărit mersul şi înaintarea acestor trupe, a’a reîntors azi la Viena, Lapte sângeroase de strafa la Budapesta. Viena, 29 April. La Budapesta au fost ieri inpţ© da stradă între gardiştii roşii şi trupele refugiate de la front la Budapesta. Poliţia a intervenit in favoarea trupelor refugiate, luptând alăturea de ei contra bandelor roşii. Pe bulevardul losif au fost mai mulţi gardişti roşii omorâţi de oamenii poliţiei Locul din piaţa Kigyo a fost un adevărat lac de sânge omenesc. .