Patria, iunie 1919 (Anul 1, nr. 85-107)

1919-06-04 / nr. 87

hm. E Urban Jarnik în Sibiiu Manifestaţia dela Asociafiune — Conferenţa dlui Jlertwig -Jarnik — Vijelioase manifestaţiuni de simpatie pentră Cehoslovaci Sibiiu, 3 Iunie.­­ Abia eri Îs amiazi s’a lăţit vestea, că f & sosit la Sibiiu dl Urban Jarnik, cunos­cutul savant filoromân, profesor universi-’ tar în Praga, şi că va ţinea o conferinţă, de seară în sala festivă dela Muzeul Aso-. ciaţiunii. Sala a fost ticsită de lume­a a­­leasă din Sibiiu. Vedem în râmiurile cele­­ dintâiu ps­d­nii şefi de Resorted V. Bra-. nisce, Suciu, Lazar, Boila, apoi pe dl An-­ dreiu Bârsean, membru al Academiei şi] preşedintele Astrei, generalul Domăş-­­ nia,nu, d-nii secretari generali O. Ghibu, ] A. Lupu?, Onid or, Russu, pe dl Tielăanu,] directorul revistei »Luceafărul«, dl Iao-­­pescu-Grecul, fost deputat bucovinean,­­ dl Casaiu Maniu, publicist­, dl loan Dragu,­ redactorul Monitorului Transilvaniei şi.­­»Iţii. I Dl A. Bârseanu arată prin câteva cu-1 Tinte activitatea rodnică al d lui profesor iUrban Jarnik, pe terenul înfrăţirii popoa-r ; relor române-ceho-slovace. Cuvintele d-luil i Bârseanu au fost acoperite cu vii aplauze, l ’ Apariţia d-lui profesor Urban Jarnik,­ a fost viu salutată din partea tuturor. De­ câte ori vorbitorul amintea numele popo­l­atului sâu şi legătura ce este între Ceho-I Slovacia şi România, sitia întreagă izbuc­­­nea în furtunoase ăplause. | A urmat conferenţa instructivă şi inte­resantă a dlui Hertwig Jarnik, care a făcut istoria raporturilor culturale-politice între Ceho­slovaci şi Români. Conferenţiarul a fost viu aplaudat. Publi­ul a rămas adânc­­ impresionat de această manifestaţie, şi -­­ fost plăcut surprins, cum aceşti doi savanţi , străini, tatăl şi fiul, vorbesc o limbă ele­ji­gantă, neaoşă românească şi ne cunosc atât­­de bine, cum mulţi dintre ai noştri nu-şi cunosc istoria şi neamul lor propriu. Sl­il uitat Beoţia organizării Vi—VII a da» urată» toarale în unoştiinţiri: Ca esfiiaisl Hevvieiului O/g VI-Vii, Bir. IV Nr. 10181/1919 **«3 10343/1919 eu itîtţ «oceatisti până la finea Ionel Maii­a a atudanţii nn««vişi la aureniiie de ci*ss a Vii a şi a ViII-a a sso» «iov nsiedd, ras pariiva slavii eursului al lV-ita de p*e parandie. Crnfi'im «nai *n«uncsfii»iăii a Csn aii; uiesi Dirigent, Rezsitel da Colta es sei vor tsmin­a ic.«c aeastea eu?ami toata la fin»* Baiu a. a. Cuecidiii« aprobata au Or diaik crnun­­tie se vor sasaidera dasi sa prelungite pâii is fi ait es tfcari or vursurL teridmt după reînainaraa BBSEurilor ae vor sas­ cs*nL toţi a­udanţii şi alsvb «ari aaâ sub a«»at«a prevedeţi la «esaa­riia de reamfere a losalitîţii for da inii geuitat», dela aari vor fi trimişi la esrpu­­kils de trupă aărora aparţi'n. Planara student (slav) va prez siria un «tastat oficial d«ia dl«eriiunea raspestive; sasli prin sare «a va ai ăia aiua terminării auriului ui re la Laavantat. Asert ordin II primase toata ««râurii» da re «rut»)«, «ari U vor pa Lisa imediat la toata teil« losale« a 1 «'?& f Spre a delliura eventuale dubii ce s­er ivi la interpretarea ordinului de chemare la armă a ofiţerilor şi amploiaţilor militari Nr. 1295/1919 Pres. se face cunoscut, că sub »învăţătorii« smintiţi în pet »3« a suscitatului ordin, se înţelege numai aceia, cari posed gradul de ofiţer şi stegar, iar nu şi cei cu grade inferioare, sau, fără grad. Inva - torii cari cad sub aceste preve­­vederi se vor prezenta toţi îa 2 Iunie a. c deji şi aceia cari conform O­rdinului Servi­ciului da Organizare Bir. IV. Nr. 10148/19­9 sau în baza altor ordine speciale au fost concediaţi până la fin­a anului sooialtia Acest ordin îl prim­esc toata cercurile de recrutare, cari o vor publica imediat și în foile locale. Pentru Șef General de brigadă Dob­oșmanu. Tribuna libera ReVLor la pubiisate sau titlu­ ia taUWl­iri norieu da ieri de dl i St 04a pătimim din parti« a­ lui I U, So riuu o­enit.ba»tu din «are sttîr«*» urmă­­toar ii* «Le: »Es im­­ sui aeusat p mtri­­pe «a e luare:», «i peutta «m­asat de a fi sil vit p­­­au aasebri In 1916 os»tia ro C3^iiMe«Ori vuiți să î.lesieze A­­diaieit Qom um, d bei, «« aseistă «âtsfeț,« că ae euhtihfei« m ziarai nes »re. nu pu­­ie» Au in tuireg m» «iiieperea » Li Bee. tu «sMAst'htăil mnaiJperntpr«. • le Iliial isslaifi­ iii iiitt In legătură cu anunțul, reiedior ia cur« Suriie pentru pregătirea profesorilor, publi­cat în Gazeta Oficială din 10 Ma­i a. o. Nr. 28 din 19­­­9 aducem la cunoştința ce­lor interesați uimitoarele: 1. Curarile nu se vor ţinea la Blaj, ci îa Cluj pa lâagâ Universitatea de acolo, care In urma deneg­a jurământului de fidelitate a profesori­or a fost preluată de statul ro­mân şi care cu inel­derile şi corecţiunile li ne oferă toate înlesnirile plasării şi insta­­nirei. In consecinţă, cei admişi sunt invitaţi să se prezinte in 14 lume a o, la 8 oare , dimineaţa in biroul directorului cursurilor cu sediul 1* Universitate, un­d* în baza »daite-­ rei vor reprimi adnexeie petiţiunilor, ae vor­ grupa în specialităţi şi li se vor da toate îndrumările trebuineioase. Dr Branisce Şeful Resortului, Telegrame, Interacţii din Dsgevia« Leibach, 2 Iunie ^ Ştiri sosita din Budapesta la Berlin a­, nunţi că Bela Kun a ordonat, ca toţi atre-j­inii din Budapesta, care fuseseră intimaţi, în Rtkospalota să fia mutaţi la lagărul d«­ intimată dela Cseglad, (Ag. Daci»), | Ktmn Bel« ee va ritwg», Viena, 2 Iunia. | Kun Bela a declarat unui redactor al­ ziarului »United Press«, că urmând Indem-­ nul Antantei guvarnul comunist din Bid*- î pasta ests dispus să sa retragă Kun Belat s’a convins, că situaţia din Rusia aste dis­parată şi câ puterea Germaniei a fost cu desăvârşire înfrântă. ji Uaversul germen ce retrage? Paris, 2 luni». Ştiri vonita din Barlin prin Londra a­­nunţă, că guvernul german s’a ocupat în­­triun recent consiliu de miniştri cu situă­­ţiunea militară a Rusiei, Dupfica s’a luat in cercetare şi situaţia Ungariti analizân­­du-sa cu acast prilej situaţia mondială, gu­vernul a luat hotărirea, să demisioneza. Cu deosebire doreşte să demisionez* primul mi­nistru Scheidemann care a declarat şi zia­riştilor că nu mai poate rămâne 1» condu-. care* treburilor statului. (Ag. Dacia), : Atitsâinea lei Pi.d*»» wsW, Praga, 2 Iunie.­­ Ia chestiunea frontierelor poloneze Paderewski a declarat că trebuie aplicat principiul lui Wilson; locuitorii înşişi tre­buie si decidă. Conform cu acest prin­­cipiu s’a hotărît expediţia contra Vilnei pentru a goni garda roşie. Acum opera , militară este terminată. Lituania şi Ru-­ hania sunt libere, ele pot decide. Vehimenta presei Heileu«,­­ Paris, 1 Iunie.­­ Ziarele italiene declară că Italia să se opue unei confederaţiuni dunărene. Zia­rul Gazetta de Veneci» zice că Italia să se­­ opuie politicei Dunărene şi baltice a lui Clemenceau care ar încercui Italia din l' Orient. Tribuna scrie că germanii au fost calomniați cu »peticele de hârtie«, dacă aliații nu vor respecta tratatele lui Italia. Dmitl* a dk«S­winift I ceiii. Praga, 2 Iunie. I Raţia roipUtru de finanţa şi Stran­faki| ministru da pomarț caho slovac tu dma io­l n&t Ambii fac parte din partidul naţionali democrat din care Lee parte Kraznac. Bumresd, 3 Iunie. I Dr.m'ne ă s’a procelit ia c­ieg^esus ««tor » ,n vemtftsîi d-n Btssa-'iogb. Ac îwwuair, di profkor Atnnasia 21 «oieri, M M, viadesia 20 voturi Iar dl D. Caieja 10 voturi, Răt-hae «a di csiniaUc «i Cultelor ba d*sfcrtífieze noul nvotor. | Balgsiii «»ui» sirittesie ca | Buittflsia. Banatul la Rege. D ziarul „Ba­natula ce publică memoriul Bănăţenilor înmânat M. S. la Bichiş Ceaba. Ţinem să smintim cu această ocazie adevăratul răs­puns al Regelui, că va face pentru Banat cot ce doreşte o inimă de Român şi tot ce stă în putinţă unui Rege. La sfârşit a adisu­­gat: *Atât vă pot spune acum: Sângele- apă nu se face » Pe peronul gurei au fost­­ şi reprezentanţii comunei Cenatul-Sârbssc,'] din Torontal. , ( i­c te -i ■ ' s" I Buiunșii, 3 Ivu’e. | I» pisse bulgară diu »i»5 drn» o vres** n^iete pasa attl«oî» tu ».sre s «eettB* o »(ropi*ie to&iSno bu!«arâ *fc coisoseăuiu se gMseaîa lâ^ură pe Bn­­garia de » s* «idiv» în eon«» fiomâzi­c Uu p.rtea *âr*ia a avut apr­­in și *«*•»•­­.nts» fi.io«ae. Apropiere» româno* polon A. Cerrâi.ti 3 Im ie. T«regr*noa din V*»sevi* anunță *ă r*lpratent»rtul guvernului polon » fest prim i 'n »ufi»ntă d» r*gela Fardinand in dre» tul aîrra rog*ie »’a de*)a». t pa.t.iac pentru tUâata «uri** «u Po­loala. Examenul de capacitate al ad- j vocaţilor şi magistraţilor. Sesiunea I-* pentru examenul da capacitate al magistra­ţilor şi al advocaţilor se deschide în 15 şi, va ţinea până în 30 Iunie a. o Cererea de­­ admitere la exaerne.i va fi adresată panit la­ 15 Iunie/­a. o către Comisianea de examî­­­nare pentru magistraţi şi advocaţi în Cluj­­ (Curtea de apel, Cluj). La cerere se vor alătura toate docu­­­seentele, prin cari candidatul va dovedi con-­ diţiunile prescrise în Decretul Nr. X. şi în­­ ordonanţele referitoare la acest examen. Examenul «o va ţinea la Curte» de Apoi în Cluj La cherihnea stampilări coroa­nelor. In legătură cu stampilarea biletelor băncii Austro Ungare, ordonată de Consiliul Dirigent, unele ziare aduc ştirea, că coroa­­nele stampilate vor fi egale în valoare ton Leii. Faţă cu aceasta ştire, suntem autorizaţi îdin loc competent a declara, că scopul­­stampilării este pur şi simplu să constate suma coroanelor din circulaţiune. Faţă de coroanele stampilate atei­ul nu a luat nici un angajament. Valoarea lor se va stabili după cursul dintre lei şi coroane, curs, care de prezent este 1 leu egal 2 coroane. Ziarele sunt rugate să reproducă acest comunicat. a 1 Domnul Ion Tămpănaru, foiri »«­­dario» ilustiv hl zia.ru.ui »K*n*g«*r«» Ro­rake«.« cu mai f««e £«zt« din K­ L«j).a a* edii ii*;,a 1Românii din Cluj pentru între• t girea neamului. Primim din partea Ro­­­­mânilor din Cluj un apel în care se Invită lumea românească, ca să sînt pretutindeni adunări poporale, în care să se ceară Bă­natul întreg, Crişana întreagă şi drepturi şi pentru Românii ce ar mai românea în afară de hotarele noui ale ţirii. In aceeaş vreme se propune constituirea unei ligi numită: „Frăţia de cruce pentru desrobirea fraţi­lor subjugaţi*. Apelul este semnat de d-ni Ioan Cernea, Petru Fenegan şi Coriolan Suatu. S , 8 ! Fidanţârl. Dr. Camil Negrea, şef de secție ]& Consiliul Dirigent ron­ân s’n logo­dit cu d scara Jolla Zsivan de Melencze. ‘ ’V y*­1 .­­ Maninfestaţii pentru Banat au avut loc la Iaşi, la Ploieşti, la Piatra Neamţ, la Con­stanţa, la Vaslui, Brsila, şi în alte centre, cerându-se ca aceasta provincie să revie în întregime României.­ Ziarele franceze înştiinţează că la Lon­dra di Taphe Ionescu s'a căsătorit cu dna . Nadina Oimazu.­­ * Ziarul grec „Etaos“ din Bucureşti publică un lung articol în care susţine cu căldură drepturile Românilor asupra Banatului. I . a­­­riarul „Lanterne“ reproduce un inter­view al dlai Mâ­zescu din Viitorul privitor la chestiunea cadulatrrului Doistoiei, zicând­­ ci tratatul din 1916 garantează integritatea teritorului român, s* Dr. X*. Mobescu, boli interne şi de­­copii, ord. 2­4 în Reispergasse Nr. 5. O distincţie binemeritată. Aflăm cu multă plăcere, că D-na Aurelia Pip­ogiu, văduva marelui luptător naţionalist­Pom­­■piiiu Pipoşiu, care a fost prim redactor­­la „Tribunau din Sibiiu şi director la „Gazda Bucovinei* din Cernăuţiu ani «-a, delungaţi — a fost decorată de M. S Be­­j­gina cu g»Crunca Regina Maria« cl­­­jj D-na Aurelia Pipoşiu, originară din Cluj, este bine cunoscută în Transilvania şi casa dânsei a fost în tmpul neutrali­tăţii României un o­ldi cămin pentru aproape toţi refugiaţii Transilvăneni, cari îşi aduc cu drag aminte de zilele petre­cute aici Odată cu invazia germană în Mun-­ tenia, D-na Pipoşiu, care trimisese trei­­ feciori sub drapel, s’a refugiat în Moldova şi a lupt conducerea Orfelinatului din Piatra Neamţ Un an şi mai bine a ser-­­ vit cu set şi devotament acest institut, ri-1 dicânău­l la un mod de nudlei şi stor­ j când admiraţia tuturora Pentru aceste] merite i s’a conferit acum distincţia bine-! meritată, pentru care o felie tâm şi noi I C Bpreo­ id­«. — Appolio fu 3 4 luni® „Banda Neagră“ în 4 fees». R LichtspielhaUe vn 3—4 la&îe »Carafa' Goală« eU*-E»fc d^tectivâ it. 4 «ete jBj,pjp»*s».».m­îi­e s« ice»p în »tief® a# lysru I* 8 orv și jutni'at* ins ta Bnmi­­n«»i și eăibăritsi le 7 și 9 eve eesve. i Memoriile isi Beihm nn Holweg. Fostul ea«a^iair Bethasann H*»we r s * yU- bdsat mseaorilo sut', titlul da «Reflîstiuații asupra rfsbovnlii» Bitthnnns Heiwesf a. [naepat Hin 19? 9 al g» «trie m«»BO«k pe «ara aav­ma îs­.? pnbdeai Ia «apBolul din­tâi Bethtfiasn H , weg tvstesvă «riza ea®-] ;*»:ă prin in *%« Bosn­ei și HtrjpgovL] \ nei ia A®e p ro Ungevie, arătin'i să sl ]vase*« împărat:::! WJhfem a fă^at tot s« ț»« stat in psfcnți­e» »I se evit* un «on ; )flkt. Ia ei CeDva vobtște d«-? spre i e de Fi*sts eu Uhsh­iUE^a Mirosului subliniind «S to«-1 m*i setete greutăţi au înm­utâţit sapor­­­iutile #i*«e Geme»!« şi A*gia. Restul; avipitaielor tiratsauă rtikdine* puiin­ ă a! Ge^anlai k 1914. Utasul capitol] ui|fei eaotkei« senitu «eri G^mvuîe s'a simțit cbl'g*i% ă țieasă ds parisa Au­striei tn «o fostul ai su Sârbi*. Fostul Krans»?*» Gifrbiie^te In keboiâta te na Gsrssavis eete. vinovată is feb^eni­ea fRibokriui el S.tsik și mat «t»v hi »ui miifirira de sX'.eine sm S^siamrfi Ag. Daria) | ■ , • ■ - r-te f Lj Brig­'ad R sosit o ftastrialRsnealiati if« 12 p­raor.se, 4 tramresi, 4 engkai, 4 ametieini. Gomkia s« v» intbiesa de sfa sva «omomka gl ag*feutiun'a ei vaia.*.epe Urmări pe­rim pro^edar«» »tacului m­ai­­(«tfite »arinri. 9 . .. . . Domnii Fa»f«a«;gJ’, Drogutui din Ar­deal , B.,i«o*in*, Bai­kba și Baiat sunt 'nioiwri*- »ă găaeSe touts me'ileacaatero nea*eare tii ori ee prepari« eosiaati«« La&-*es» 1« Dros'uari» iîwrtfil Regele llie Ziâi-fiisaeu str. Ataicffisiei 8, B^eur«țfd. :­Li-; gi dința tuturor esi isopilor din regat im Jtur­ărât naivta tutoror biserici Ier Rtitofchefafe, a’a aku un skdkat tare va ave» se »«premiat* b sirisa unita până ea kiu st va a » ga un patriarh. Din «crea doamnă is Inaiedsvs eă anunță ii se fae »ra.uri Intre guvernul ■trb și un «on«cr­in am^rican testro a »epa*« tatie ferate Agenta se deobfig«; «OKlra «on*a*iURei de 50 ani de a «d fi-j a« eănie f«i*te ai» ba m doi aai eu linie dubia »isivnul sei mei nedan. a l Trenurile Ia (Lua Si »dune Ia «u portița paoramiul pwblie «ă «a însele ks» da­­ tunic a. a. sas, pna în «foram»* jtie urmă.orraie fee nuri de «aridă între j ! Bibim și Orna. Ti.Nr 84(8 p)e»să din S blu la ora 8 20 a .sa. ; * « 84D5 « « « « « S C0 p im. Pentru «seeriea freuuii sunt v«I»-i;k bietei* de »««instate și bit atele t»r*f©sar Deoă «ineva voiește ««ăbriori kOa a • și înapoi «u tr«nu; d» psra.ana set* în-, ;datorat «-șl «««»'« bite» valabil pe disk»* î ta Oitfcsa** feă 31- 40 (bila* de e*î?»o») dao8.re«a bilet» d de- ?it*W»t| gi lulea*!« j .tvtrra'ui pentru Uta sto persoane naa.mti valabile. S ' I Pref««fc 1 Âr&dumi Dr. Y. rjasi Lajos} s’e dat Oi ml iw. Paries-ui niger al A a-f flami, I* Va ja« Lejea, s’«t dat .dituisia si *e pregăteș'-» «ft jpărâeeaseâ «rrSiri Co*| nvțioaniU Si prime*« eu «Kărb­iwn« asea-i «s4 ?-:effUti*e, «5»«?. ncanitsi pr*i «t u’a ■ avut prilej să «pere ns­­i mult d««gt o ju*f • »H au iui*r«-cele politie« ale nea-1 mu.ui ate n­ome­n i avareul an legai «i eil l-j vra^ea a« mul«» năifejd iram ree de «el sare plea«* si pe car* ea pe «uiti •itii 11 tide «am pâwi&0­ l a««:» ae na el barat din robie s’a revenit eri&v.ua»fciui fr*U «ttpâ--!. Information! * * ««841 « « « « « 402 « c « NJ2 Rase­­te la c c «12­40 « ; c « 8406 « « « « v 337 « f « « 8416 « « « « « 8­09 « • PITBI. i Iunie 1919 Mkkkral «h» fioaute »Irb­ii g 'sapl' ral â«Ja sifsti («intru 8 1/Sw.iilosr... î­ansi toite .»IifiiiUi pfîitftaye îs Baleni:? 1'stts esti «9 afli IftaS, S»br*sSa­int* si «fi«»*. Aliații &u âât Basbisi 5~ 10 psoasnti *pa* teak. I . ms I $ fam. IneureStu?! In com­ercînl Ungaro- Sâr«. — Administrația orașului sju­­­t«uă de Gom-'nadsmaatul fiansiz­­­a pua ; în legătură «u apaistatsa pa r -- ii târ* . besask din B. nat gi proenră t»s mm« -o ajulni, eitarite astiaoîe sl-nentese. Tot !aeaastă anaistat« a’a aisgstat ac^m aâteva ;8ă pigmâni să lierez* d.n bogSft­e Bma* i tu^ui româna»« 45 varban a «u l­ini pe«* tru populația d n Ar^d. Prsțul l­inii, în­­ nuaâă de o jawâtatr aaition s’a plătit an* siuipativ. O parte d n sseata Vîgrane — N­ U KUKsir — au și fost espedate și i bubuiau să sasassaă îa Arad înainte an v^e-o sees sile. ggbb­aMadu se îatpmjnrS'nle prin fep­­ț­ iul to t»ap»le roBsrne «n oaop*t A» dai, Bârbii au intraa as*rin r»vo»iâad totodată prii­« ang»j»m«nt de-a Lista pa viitor aii* : ««ent« asa atk »rtisok angolai ^rzd. Primansl uagor Dr. Bá­kány a plerat Simbtts transă la T­ aat-joara 4â să is ter­vi­e în ehei?)a 3««aa­ a I ELtimm pt mi mmesv^ dl sxtrepritsâersa­­­fa si sre* dame HERMES era sedi :?!!» Sibiiu «ste fiuScrizati aft aduse auaimturi si mdsEăa a­m publieats ta .•sisuraS PairtQ sl si tws&KMi Uondb soveait» îkîâîom8 ateabilîi» Ide «diiuittstraia* stittssi.uî am Nam&r censor»! de Dr. Set. «d­M Seraenisa.­­ Mp linf Aino 1» cunoştinţă un. ansi clienţi, că ca 1 Aprilie 1919 am prada* cancelaria mea ad­vocaţiună din Alba Iul,4 D­ar advocaţi Di. Mu­­rza si Di. irâ Djftuj. CsnceUria a răiaaa tot îo localul vechiu. • Vă rog că in căuşele mie. încredinţate *ă vă ad­e;aţî saunamiţîlor Domni. [288] 2—3 Dr. Ioa n­ POP, prefect Să aduc» la cunoştiap onoratului public că Vagoanele nepu»^ pentru încercarea mărfurilor de mare si su­pă iuţeală trebue cerute numai dela '«.iute* in tare ae va încărca, marfa — to . Co-odată *se vor depune la graţie scrisorrii d trăsura relative la transporturiie de ÎkL­ocare. Sa ai serviciului comercial: Haiallitz*, [2271­2-8 Director.­­ farmacist endiplomat, care v-o odă bine limba românăj germană și meghia, ,i. de caracter solid­al om de încredere —* &e primește imediat Oferte 1* VI© t® 2» Ü®#1®, farmacia* (• auwregen). ne?] &­G A­­trisa. Aduc la cunoştinţă onoratului public, că mi am dichis cancelaria avocaţială în Cluj, piaţa Regele Matte Nr. 22, etg. I. [821] Cu deosebitâ stimă 2—3 Dr. Cornel Petrovicii, »Avocat in Cluj. Se caută d® rgenţă bucătăreasă seriotisă şi fără Bărbat şi copii la f­milie distinsă in oraș moldovean. Lesfa bună. Adresa ia adm. mărului. [220] 3—8 | ' Ü iii ü %& Ultima ara Ia chestia Banatului Paris', 2 Iunie. — Dl Ionel Brdi­c&u a avut ieri o convorbire mai &pgă particulari in domnii Luyd Giorgi și Ciemenceau discutând chestiunea Rondului 6’a insis­at cu deosebire asupra Torontalului. Asupra rtmUatuim acestei convorbiri n’a transpirat nimic. Belgrad, 2 Iu e — T ^nul ăn p«r tost­e p­e-ai Ieri «lepă prânz dio Belgrad ia Niş, a deraiat ia siaţîuc©». Palanca. Suat 45 da morţi gi 22 de răniţi. Viena, 2 Iuoîe. — Sem to­rui r­e sta* Dr Otto Ba?,el a declarat ia co Sfi­tul ar t*­’t i$îte « e krî că * prim t dtl* preşedit teie Re»per o teie­­î- 11 m» tu (otidțurile de «ăi etnife pe *arî Analii le Irxspnu Austriel. Con­form ai­ertora gemenii d­e Cebo« ov»d» vor fi 6*.ti acestui stat, iar Buco­vina în granițele el Istorice va fi alipită Rcsauri.d. derai&re in Serbia Condiţiile impuse Austriei mton, mmm­mm

Next