Patria, iunie 1919 (Anul 1, nr. 85-107)
1919-06-04 / nr. 87
hm. E Urban Jarnik în Sibiiu Manifestaţia dela Asociafiune — Conferenţa dlui Jlertwig -Jarnik — Vijelioase manifestaţiuni de simpatie pentră Cehoslovaci Sibiiu, 3 Iunie. Abia eri Îs amiazi s’a lăţit vestea, că f & sosit la Sibiiu dl Urban Jarnik, cunoscutul savant filoromân, profesor universi-’ tar în Praga, şi că va ţinea o conferinţă, de seară în sala festivă dela Muzeul Aso-. ciaţiunii. Sala a fost ticsită de lumea aleasă din Sibiiu. Vedem în râmiurile cele dintâiu psdnii şefi de Resorted V. Bra-. nisce, Suciu, Lazar, Boila, apoi pe dl An- dreiu Bârsean, membru al Academiei şi] preşedintele Astrei, generalul Domăş- nia,nu, d-nii secretari generali O. Ghibu, ] A. Lupu?, Onid or, Russu, pe dl Tielăanu,] directorul revistei »Luceafărul«, dl Iao-pescu-Grecul, fost deputat bucovinean, dl Casaiu Maniu, publicist, dl loan Dragu, redactorul Monitorului Transilvaniei şi.»Iţii. I Dl A. Bârseanu arată prin câteva cu-1 Tinte activitatea rodnică al d lui profesor iUrban Jarnik, pe terenul înfrăţirii popoa-r ; relor române-ceho-slovace. Cuvintele d-luil i Bârseanu au fost acoperite cu vii aplauze, l ’ Apariţia d-lui profesor Urban Jarnik, a fost viu salutată din partea tuturor. De câte ori vorbitorul amintea numele popolatului sâu şi legătura ce este între Ceho-I Slovacia şi România, sitia întreagă izbucnea în furtunoase ăplause. | A urmat conferenţa instructivă şi interesantă a dlui Hertwig Jarnik, care a făcut istoria raporturilor culturale-politice între Cehoslovaci şi Români. Conferenţiarul a fost viu aplaudat. Publiul a rămas adânc impresionat de această manifestaţie, şi - fost plăcut surprins, cum aceşti doi savanţi , străini, tatăl şi fiul, vorbesc o limbă elejigantă, neaoşă românească şi ne cunosc atâtde bine, cum mulţi dintre ai noştri nu-şi cunosc istoria şi neamul lor propriu. Slil uitat Beoţia organizării Vi—VII a da» urată» toarale în unoştiinţiri: Ca esfiiaisl Hevvieiului O/g VI-Vii, Bir. IV Nr. 10181/1919 **«3 10343/1919 eu itîtţ «oceatisti până la finea Ionel Maiia a atudanţii nn««vişi la aureniiie de ci*ss a Vii a şi a ViII-a a sso» «iov nsiedd, ras pariiva slavii eursului al lV-ita de p*e parandie. Crnfi'im «nai *n«uncsfii»iăii a Csn aii; uiesi Dirigent, Rezsitel da Colta es sei vor tsmina ic.«c aeastea eu?ami toata la fin»* Baiu a. a. Cuecidiii« aprobata au Or diaik crnuntie se vor sasaidera dasi sa prelungite pâii is fi ait es tfcari or vursurL teridmt după reînainaraa BBSEurilor ae vor sas cs*nL toţi audanţii şi alsvb «ari aaâ sub a«»at«a prevedeţi la «esaariia de reamfere a losalitîţii for da inii geuitat», dela aari vor fi trimişi la esrpukils de trupă aărora aparţi'n. Planara student (slav) va prez siria un «tastat oficial d«ia dl«eriiunea raspestive; sasli prin sare «a va ai ăia aiua terminării auriului ui re la Laavantat. Asert ordin II primase toata ««râurii» da re «rut»)«, «ari U vor pa Lisa imediat la toata teil« losale« a 1 «'?& f Spre a delliura eventuale dubii ce ser ivi la interpretarea ordinului de chemare la armă a ofiţerilor şi amploiaţilor militari Nr. 1295/1919 Pres. se face cunoscut, că sub »învăţătorii« smintiţi în pet »3« a suscitatului ordin, se înţelege numai aceia, cari posed gradul de ofiţer şi stegar, iar nu şi cei cu grade inferioare, sau, fără grad. Inva - torii cari cad sub aceste prevevederi se vor prezenta toţi îa 2 Iunie a. c deji şi aceia cari conform Ordinului Serviciului da Organizare Bir. IV. Nr. 10148/199 sau în baza altor ordine speciale au fost concediaţi până la fina anului sooialtia Acest ordin îl primesc toata cercurile de recrutare, cari o vor publica imediat și în foile locale. Pentru Șef General de brigadă Doboșmanu. Tribuna libera ReVLor la pubiisate sau titlu ia taUWliri norieu da ieri de dl i St 04a pătimim din parti« a lui I U, So riuu oenit.ba»tu din «are sttîr«*» următoar ii* «Le: »Es im sui aeusat p mtripe «a e luare:», «i peutta «masat de a fi sil vit pau aasebri In 1916 os»tia ro C3^iiMe«Ori vuiți să î.lesieze Adiaieit Qom um, d bei, «« aseistă «âtsfeț,« că ae euhtihfei« m ziarai nes »re. nu puie» Au in tuireg m» «iiieperea » Li Bee. tu «sMAst'htăil mnaiJperntpr«. • le Iliial isslaifi iii iiitt In legătură cu anunțul, reiedior ia cur« Suriie pentru pregătirea profesorilor, publicat în Gazeta Oficială din 10 Mai a. o. Nr. 28 din 199 aducem la cunoştința celor interesați uimitoarele: 1. Curarile nu se vor ţinea la Blaj, ci îa Cluj pa lâagâ Universitatea de acolo, care In urma denega jurământului de fidelitate a profesorior a fost preluată de statul român şi care cu inelderile şi corecţiunile li ne oferă toate înlesnirile plasării şi instanirei. In consecinţă, cei admişi sunt invitaţi să se prezinte in 14 lume a o, la 8 oare , dimineaţa in biroul directorului cursurilor cu sediul 1* Universitate, und* în baza »daite- rei vor reprimi adnexeie petiţiunilor, ae vor grupa în specialităţi şi li se vor da toate îndrumările trebuineioase. Dr Branisce Şeful Resortului, Telegrame, Interacţii din Dsgevia« Leibach, 2 Iunie ^ Ştiri sosita din Budapesta la Berlin a, nunţi că Bela Kun a ordonat, ca toţi atre-jinii din Budapesta, care fuseseră intimaţi, în Rtkospalota să fia mutaţi la lagărul d« intimată dela Cseglad, (Ag. Daci»), | Ktmn Bel« ee va ritwg», Viena, 2 Iunia. | Kun Bela a declarat unui redactor al ziarului »United Press«, că urmând Indem- nul Antantei guvarnul comunist din Bid*- î pasta ests dispus să sa retragă Kun Belat s’a convins, că situaţia din Rusia aste disparată şi câ puterea Germaniei a fost cu desăvârşire înfrântă. ji Uaversul germen ce retrage? Paris, 2 luni». Ştiri vonita din Barlin prin Londra anunţă, că guvernul german s’a ocupat întriun recent consiliu de miniştri cu situăţiunea militară a Rusiei, Dupfica s’a luat in cercetare şi situaţia Ungariti analizându-sa cu acast prilej situaţia mondială, guvernul a luat hotărirea, să demisioneza. Cu deosebire doreşte să demisionez* primul ministru Scheidemann care a declarat şi ziariştilor că nu mai poate rămâne 1» condu-. care* treburilor statului. (Ag. Dacia), : Atitsâinea lei Pi.d*»» wsW, Praga, 2 Iunie. Ia chestiunea frontierelor poloneze Paderewski a declarat că trebuie aplicat principiul lui Wilson; locuitorii înşişi trebuie si decidă. Conform cu acest principiu s’a hotărît expediţia contra Vilnei pentru a goni garda roşie. Acum opera , militară este terminată. Lituania şi Ru- hania sunt libere, ele pot decide. Vehimenta presei Heileu«, Paris, 1 Iunie. Ziarele italiene declară că Italia să se opue unei confederaţiuni dunărene. Ziarul Gazetta de Veneci» zice că Italia să se opuie politicei Dunărene şi baltice a lui Clemenceau care ar încercui Italia din l' Orient. Tribuna scrie că germanii au fost calomniați cu »peticele de hârtie«, dacă aliații nu vor respecta tratatele lui Italia. Dmitl* a dk«Swinift I ceiii. Praga, 2 Iunie. I Raţia roipUtru de finanţa şi Stranfaki| ministru da pomarț caho slovac tu dma iol n&t Ambii fac parte din partidul naţionali democrat din care Lee parte Kraznac. Bumresd, 3 Iunie. I Dr.m'ne ă s’a procelit ia cieg^esus ««tor » ,n vemtftsîi d-n Btssa-'iogb. Ac îwwuair, di profkor Atnnasia 21 «oieri, M M, viadesia 20 voturi Iar dl D. Caieja 10 voturi, Răt-hae «a di csiniaUc «i Cultelor ba d*sfcrtífieze noul nvotor. | Balgsiii «»ui» sirittesie ca | Buittflsia. Banatul la Rege. D ziarul „Banatula ce publică memoriul Bănăţenilor înmânat M. S. la Bichiş Ceaba. Ţinem să smintim cu această ocazie adevăratul răspuns al Regelui, că va face pentru Banat cot ce doreşte o inimă de Român şi tot ce stă în putinţă unui Rege. La sfârşit a adisugat: *Atât vă pot spune acum: Sângele- apă nu se face » Pe peronul gurei au fost şi reprezentanţii comunei Cenatul-Sârbssc,'] din Torontal. , ( ic te -i ■ ' s" I Buiunșii, 3 Ivu’e. | I» pisse bulgară diu »i»5 drn» o vres** n^iete pasa attl«oî» tu ».sre s «eettB* o »(ropi*ie to&iSno bu!«arâ *fc coisoseăuiu se gMseaîa lâ^ură pe Bngaria de » s* «idiv» în eon«» fiomâzic Uu p.rtea *âr*ia a avut aprin și *«*•»•.nts» fi.io«ae. Apropiere» româno* polon A. Cerrâi.ti 3 Im ie. T«regr*noa din V*»sevi* anunță *ă r*lpratent»rtul guvernului polon » fest prim i 'n »ufi»ntă d» r*gela Fardinand in dre» tul aîrra rog*ie »’a de*)a». t pa.t.iac pentru tUâata «uri** «u Poloala. Examenul de capacitate al ad- j vocaţilor şi magistraţilor. Sesiunea I-* pentru examenul da capacitate al magistraţilor şi al advocaţilor se deschide în 15 şi, va ţinea până în 30 Iunie a. o Cererea de admitere la exaerne.i va fi adresată panit la 15 Iunie/a. o către Comisianea de examînare pentru magistraţi şi advocaţi în Cluj (Curtea de apel, Cluj). La cerere se vor alătura toate docuseentele, prin cari candidatul va dovedi con- diţiunile prescrise în Decretul Nr. X. şi în ordonanţele referitoare la acest examen. Examenul «o va ţinea la Curte» de Apoi în Cluj La cherihnea stampilări coroanelor. In legătură cu stampilarea biletelor băncii Austro Ungare, ordonată de Consiliul Dirigent, unele ziare aduc ştirea, că coroanele stampilate vor fi egale în valoare ton Leii. Faţă cu aceasta ştire, suntem autorizaţi îdin loc competent a declara, că scopulstampilării este pur şi simplu să constate suma coroanelor din circulaţiune. Faţă de coroanele stampilate ateiul nu a luat nici un angajament. Valoarea lor se va stabili după cursul dintre lei şi coroane, curs, care de prezent este 1 leu egal 2 coroane. Ziarele sunt rugate să reproducă acest comunicat. a 1 Domnul Ion Tămpănaru, foiri »«dario» ilustiv hl zia.ru.ui »K*n*g«*r«» Rorake«.« cu mai f««e £«zt« din K L«j).a a* edii ii*;,a 1Românii din Cluj pentru între• t girea neamului. Primim din partea Românilor din Cluj un apel în care se Invită lumea românească, ca să sînt pretutindeni adunări poporale, în care să se ceară Bănatul întreg, Crişana întreagă şi drepturi şi pentru Românii ce ar mai românea în afară de hotarele noui ale ţirii. In aceeaş vreme se propune constituirea unei ligi numită: „Frăţia de cruce pentru desrobirea fraţilor subjugaţi*. Apelul este semnat de d-ni Ioan Cernea, Petru Fenegan şi Coriolan Suatu. S , 8 ! Fidanţârl. Dr. Camil Negrea, şef de secție ]& Consiliul Dirigent ronân s’n logodit cu d scara Jolla Zsivan de Melencze. ‘ ’V y*1 . Maninfestaţii pentru Banat au avut loc la Iaşi, la Ploieşti, la Piatra Neamţ, la Constanţa, la Vaslui, Brsila, şi în alte centre, cerându-se ca aceasta provincie să revie în întregime României. Ziarele franceze înştiinţează că la Londra di Taphe Ionescu s'a căsătorit cu dna . Nadina Oimazu. * Ziarul grec „Etaos“ din Bucureşti publică un lung articol în care susţine cu căldură drepturile Românilor asupra Banatului. I . ariarul „Lanterne“ reproduce un interview al dlai Mâzescu din Viitorul privitor la chestiunea cadulatrrului Doistoiei, zicând ci tratatul din 1916 garantează integritatea teritorului român, s* Dr. X*. Mobescu, boli interne şi decopii, ord. 24 în Reispergasse Nr. 5. O distincţie binemeritată. Aflăm cu multă plăcere, că D-na Aurelia Pipogiu, văduva marelui luptător naţionalistPom■piiiu Pipoşiu, care a fost prim redactorla „Tribunau din Sibiiu şi director la „Gazda Bucovinei* din Cernăuţiu ani «-a, delungaţi — a fost decorată de M. S Bejgina cu g»Crunca Regina Maria« cljj D-na Aurelia Pipoşiu, originară din Cluj, este bine cunoscută în Transilvania şi casa dânsei a fost în tmpul neutralităţii României un oldi cămin pentru aproape toţi refugiaţii Transilvăneni, cari îşi aduc cu drag aminte de zilele petrecute aici Odată cu invazia germană în Mun- tenia, D-na Pipoşiu, care trimisese trei feciori sub drapel, s’a refugiat în Moldova şi a lupt conducerea Orfelinatului din Piatra Neamţ Un an şi mai bine a ser- vit cu set şi devotament acest institut, ri-1 dicânăul la un mod de nudlei şi stor j când admiraţia tuturora Pentru aceste] merite i s’a conferit acum distincţia bine-! meritată, pentru care o felie tâm şi noi I C Bpreo id«. — Appolio fu 3 4 luni® „Banda Neagră“ în 4 fees». R LichtspielhaUe vn 3—4 la&îe »Carafa' Goală« eU*-E»fc d^tectivâ it. 4 «ete jBj,pjp»*s».».mîie s« ice»p în »tief® a# lysru I* 8 orv și jutni'at* ins ta Bnmin«»i și eăibăritsi le 7 și 9 eve eesve. i Memoriile isi Beihm nn Holweg. Fostul ea«a^iair Bethasann H*»we r s * yU- bdsat mseaorilo sut', titlul da «Reflîstiuații asupra rfsbovnlii» Bitthnnns Heiwesf a. [naepat Hin 19? 9 al g» «trie m«»BO«k pe «ara aavma îs.? pnbdeai Ia «apBolul dintâi Bethtfiasn H , weg tvstesvă «riza ea®-] ;*»:ă prin in *%« Bosnei și HtrjpgovL] \ nei ia A®e p ro Ungevie, arătin'i să sl ]vase*« împărat:::! WJhfem a fă^at tot s« ț»« stat in psfcnție» »I se evit* un «on ; )flkt. Ia ei CeDva vobtște d«-? spre i e de Fi*sts eu UhshiUE^a Mirosului subliniind «S to«-1 m*i setete greutăţi au înmutâţit saporiutile #i*«e Geme»!« şi A*gia. Restul; avipitaielor tiratsauă rtikdine* puiin ă a! Ge^anlai k 1914. Utasul capitol] ui|fei eaotkei« senitu «eri G^mvuîe s'a simțit cbl'g*i% ă țieasă ds parisa Austriei tn «o fostul ai su Sârbi*. Fostul Krans»?*» Gifrbiie^te In keboiâta te na Gsrssavis eete. vinovată is feb^eniea fRibokriui el S.tsik și mat «t»v hi »ui miifirira de sX'.eine sm S^siamrfi Ag. Daria) | ■ , • ■ - r-te f Lj Brig'ad R sosit o ftastrialRsnealiati if« 12 praor.se, 4 tramresi, 4 engkai, 4 ametieini. Gomkia s« v» intbiesa de sfa sva «omomka gl ag*feutiun'a ei vaia.*.epe Urmări perim pro^edar«» »tacului mai(«tfite »arinri. 9 . .. . . Domnii Fa»f«a«;gJ’, Drogutui din Ardeal , B.,i«o*in*, Baikba și Baiat sunt 'nioiwri*- »ă găaeSe touts me'ileacaatero nea*eare tii ori ee prepari« eosiaati«« La&-*es» 1« Dros'uari» iîwrtfil Regele llie Ziâi-fiisaeu str. Ataicffisiei 8, B^eur«țfd. :Li-; gi dința tuturor esi isopilor din regat im Jturărât naivta tutoror biserici Ier Rtitofchefafe, a’a aku un skdkat tare va ave» se »«premiat* b sirisa unita până ea kiu st va a » ga un patriarh. Din «crea doamnă is Inaiedsvs eă anunță ii se fae »ra.uri Intre guvernul ■trb și un «on«crin am^rican testro a »epa*« tatie ferate Agenta se deobfig«; «OKlra «on*a*iURei de 50 ani de a «d fi-j a« eănie f«i*te ai» ba m doi aai eu linie dubia »isivnul sei mei nedan. a l Trenurile Ia (Lua Si »dune Ia «u portița paoramiul pwblie «ă «a însele ks» da tunic a. a. sas, pna în «foram»* jtie urmă.orraie fee nuri de «aridă între j ! Bibim și Orna. Ti.Nr 84(8 p)e»să din S blu la ora 8 20 a .sa. ; * « 84D5 « « « « « S C0 p im. Pentru «seeriea freuuii sunt v«I»-i;k bietei* de »««instate și bit atele t»r*f©sar Deoă «ineva voiește ««ăbriori kOa a • și înapoi «u tr«nu; d» psra.ana set* în-, ;datorat «-șl «««»'« bite» valabil pe disk»* î ta Oitfcsa** feă 31- 40 (bila* de e*î?»o») dao8.re«a bilet» d de- ?it*W»t| gi lulea*!« j .tvtrra'ui pentru Uta sto persoane naa.mti valabile. S ' I Pref««fc 1 Âr&dumi Dr. Y. rjasi Lajos} s’e dat Oi ml iw. Paries-ui niger al A a-f flami, I* Va ja« Lejea, s’«t dat .dituisia si *e pregăteș'-» «ft jpărâeeaseâ «rrSiri Co*| nvțioaniU Si prime*« eu «Kărbiwn« asea-i «s4 ?-:effUti*e, «5»«?. ncanitsi pr*i «t u’a ■ avut prilej să «pere nsi mult d««gt o ju*f • »H au iui*r«-cele politie« ale nea-1 mu.ui ate nomen i avareul an legai «i eil l-j vra^ea a« mul«» năifejd iram ree de «el sare plea«* si pe car* ea pe «uiti •itii 11 tide «am pâwi&0 l a««:» ae na el barat din robie s’a revenit eri&v.ua»fciui fr*U «ttpâ--!. Information! * * ««841 « « « « « 402 « c « NJ2 Rasete la c c «1240 « ; c « 8406 « « « « v 337 « f « « 8416 « « « « « 809 « • PITBI. i Iunie 1919 Mkkkral «h» fioaute »Irbii g 'sapl' ral â«Ja sifsti («intru 8 1/Sw.iilosr... îansi toite .»IifiiiUi pfîitftaye îs Baleni:? 1'stts esti «9 afli IftaS, S»br*sSaint* si «fi«»*. Aliații &u âât Basbisi 5~ 10 psoasnti *pa* teak. I . ms I $ fam. IneureStu?! In comercînl Ungaro- Sâr«. — Administrația orașului sjut«uă de Gom-'nadsmaatul fiansiza pua ; în legătură «u apaistatsa pa r -- ii târ* . besask din B. nat gi proenră t»s mm« -o ajulni, eitarite astiaoîe sl-nentese. Tot !aeaastă anaistat« a’a aisgstat ac^m aâteva ;8ă pigmâni să lierez* d.n bogSfte Bma* i tu^ui româna»« 45 varban a «u lini pe«* tru populația d n Ar^d. Prsțul linii, în nuaâă de o jawâtatr aaition s’a plătit an* siuipativ. O parte d n sseata Vîgrane — N U KUKsir — au și fost espedate și i bubuiau să sasassaă îa Arad înainte an v^e-o sees sile. ggbbaMadu se îatpmjnrS'nle prin fepț iul to t»ap»le roBsrne «n oaop*t A» dai, Bârbii au intraa as*rin r»vo»iâad totodată prii« ang»j»m«nt de-a Lista pa viitor aii* : ««ent« asa atk »rtisok angolai ^rzd. Primansl uagor Dr. Bákány a plerat Simbtts transă la T aat-joara 4â să is tervie în ehei?)a 3««aa a I ELtimm pt mi mmesv^ dl sxtrepritsâersafa si sre* dame HERMES era sedi :?!!» Sibiiu «ste fiuScrizati aft aduse auaimturi si mdsEăa am publieats ta .•sisuraS PairtQ sl si tws&KMi Uondb soveait» îkîâîom8 ateabilîi» Ide «diiuittstraia* stittssi.uî am Nam&r censor»! de Dr. Set. «dM Seraenisa. Mp linf Aino 1» cunoştinţă un. ansi clienţi, că ca 1 Aprilie 1919 am prada* cancelaria mea advocaţiună din Alba Iul,4 Dar advocaţi Di. Murza si Di. irâ Djftuj. CsnceUria a răiaaa tot îo localul vechiu. • Vă rog că in căuşele mie. încredinţate *ă vă ade;aţî saunamiţîlor Domni. [288] 2—3 Dr. Ioa n POP, prefect Să aduc» la cunoştiap onoratului public că Vagoanele nepu»^ pentru încercarea mărfurilor de mare si supă iuţeală trebue cerute numai dela '«.iute* in tare ae va încărca, marfa — to . Co-odată *se vor depune la graţie scrisorrii d trăsura relative la transporturiie de ÎkLocare. Sa ai serviciului comercial: Haiallitz*, [22712-8 Director. farmacist endiplomat, care v-o odă bine limba românăj germană și meghia, ,i. de caracter solidal om de încredere —* &e primește imediat Oferte 1* VI© t® 2» Ü®#1®, farmacia* (• auwregen). ne?] &G Atrisa. Aduc la cunoştinţă onoratului public, că mi am dichis cancelaria avocaţială în Cluj, piaţa Regele Matte Nr. 22, etg. I. [821] Cu deosebitâ stimă 2—3 Dr. Cornel Petrovicii, »Avocat in Cluj. Se caută d® rgenţă bucătăreasă seriotisă şi fără Bărbat şi copii la fmilie distinsă in oraș moldovean. Lesfa bună. Adresa ia adm. mărului. [220] 3—8 | ' Ü iii ü %& Ultima ara Ia chestia Banatului Paris', 2 Iunie. — Dl Ionel Brdic&u a avut ieri o convorbire mai &pgă particulari in domnii Luyd Giorgi și Ciemenceau discutând chestiunea Rondului 6’a insisat cu deosebire asupra Torontalului. Asupra rtmUatuim acestei convorbiri n’a transpirat nimic. Belgrad, 2 Iu e — T ^nul ăn p«r toste pe-ai Ieri «lepă prânz dio Belgrad ia Niş, a deraiat ia siaţîuc©». Palanca. Suat 45 da morţi gi 22 de răniţi. Viena, 2 Iuoîe. — Sem torui re sta* Dr Otto Ba?,el a declarat ia co Sfitul ar t*’t i$îte « e krî că * prim t dtl* preşedit teie Re»per o teieî- 11 m» tu (otidțurile de «ăi etnife pe *arî Analii le Irxspnu Austriel. Conform aiertora gemenii de Cebo« ov»d» vor fi 6*.ti acestui stat, iar Bucovina în granițele el Istorice va fi alipită Rcsauri.d. derai&re in Serbia Condiţiile impuse Austriei mton, mmmmm