Patria, ianuarie 1920 (Anul 2, nr. 1-20)
1920-01-03 / nr. 2
Sâmbătă 3 ian. 19 MMWdsaBwaatwitmiifeiiKyaMMmMimjJHHEB DIRECTOR: ION A GÁRB lr REDACŢIA Rf CLUJ, ST\.r O*' PRL AGEN &$*} - f\ -I --.7 ^ A * 1 • ^^®nu Numărul 80 filer! * TIA ŞI BUCUREŞTI ORGAN AL PARTIDULUI NAȚIONAL ROMÂN Anus II, Numarul 2 PRIM-REDACTOR: RADU DRAGNEA ABONAMENTUL, PE UN AN 90 LEI — 180 COR. PE Vi AN 45 LEI — 90 COR. PE Vi AN 23 LEI — 45 COR. TTT 0TT n'N.T / REDACȚIA 13—31 I tataUri UMI TIPOGRAFIA 13-33 tld sugess politic Cn deosebită stăruinţă vrednică de o cauză mai importanţi, s’a cerut, din partea unor deputaţi desfiinţarea imediată a Consiliului Dirigent din Transilvania , o stăruinţă explicabilă, dar superfluii şi In multe privinţe nedreaptă. ExpH dieS, presupunem, c%. porneşte dir. i dorinţa smrere da « arcaiera procesai de mii fi cere «i consolidare a Romă niei întregite. S'-pprfluS, fiindcă acest Consiliu Dirigent n’a pierdut niciodată din vedetfe faptul, că adunarea naţională din Alba Iulia şi Maiestate» Sa Regel» Ferdinand i a încredinţat conducauia serviciilor publice din Tranailvania cu termeni . Limitat, numai până la Întrunirea Constituantei. El nu va lipsi deci asiote indiactul proprcc spre a se disolva, trecând la nefiinţă sau transfomnându s© potrivit cu hiterecele bine pricepute ale unei administraţiuni europeneşti. Şi, în sfârşit, este nedreaptă stăruinţa aceasta, fiindcă In motivarea ei se câşneşte să eeoarte In relief numai părţile cele mai întanecoaes din activitatea Conaliului Dirigent, acoperind sdl» vălul tăcerii meritele reale »ie acest® corporation! politice ardelene. Cine cunoaşte soarea adruncinată şi desrtribalarea cumplită, în care a fost aruncată Transilvania prin revoluţia din toamna anului 1918, şi poate să facă în mod obiectiv o aseminare Intre stările de atunci şi cele de acum, va trebui să Înţeleagă, că munca celor ce au avut îndrăzneala să ia asupra lor conducerea şi răspundere*,, n a fost nic decum .uşoară. Şi rezultatele acestei munci de un an de sile pinat tatamit» privinţe destul de apreciabil*. Ori, dacă ar fi cineva dispus a face asemfenere tetra stările dela noi şi Intre cele din Slovocimet sau dintre Croaţi şi Sârbi, iară* s'ar putes convinge, că deşi greutăţile erau mai numeroase şi piedsciîe puse In ca* lea unităţii noastre nationale cu mult mai meri. tntn» ram Italain -ohtinittc nn mint info. naţionalâ-piitică şi să năbuşeaaoî cu totul veleităţile ntonomiste. Este'*« succes politic incontestabil; cei grabnici flori In Consiliul Dirigent și zăbftvnici «i recunoaşte vra-un merit, are bine ai fhâ seamă da el, oricât de negativ *r fi .la «pcretiţfe. luând în cumpăd-ft draptui judecăţi de o part«tot răul, pq care 11 vor fi săvârşit unii, d1 alta tot binele, pe care 1 au înepliait alţii dintra membrii Consiliului Dirigent,, Bopotin, că, faţă de inevitabilele nemulţumiri trecătore vă tragă mai mult în cumpănă binele înfăptuit şi la deosebi netăgăduitul suceei politic, pe care sperăm, că 11 va şti valorii ca în plan măsură guvernul central, caii nu rămână în deşert frumoasele fâgăduinţi şi numeroasele speranţe, legate de echivietos lui. Căci, — după cuvintele Scripturii — ,noi, potrivit făgăduinţei, aşteptăm cer nou şi pământ nou, la care looueşt© dreptatea. I Luput. Letopiseţi ^Bi^gSg^!i5®BiS^äl^SßSi5Si®SSS!iffiöS3i!243S®£®JGSfiÄ t Dl Mîurio* Dorm»j a foale* director »1 Academici franceze şi Dl Francois da Curei, eaapeîar. * Aviatorul franc«* Esdi Lecointe daţi ne recordul vitezei. El » putut să parcurgă 807 ki.lo»îterl înt’o oră. La Şcoala de poduri şi şosele din Bucure *ti dl N. Iorga a ținut o conferință tratând despre Fed ami fi sosity un triontal neatru. ta: Parit, 9S — .»am* sprijin şi pe *it» mulţi «lsrnscta. Gomptea pe România. Am avut dificultăţi cn România. A fost susţinuta împotriva noastră la presă. D a nefericire e ceartă s Încurajă să rezista asupra Unor chestiuni, despre oare est© greu să vorbei 3 »oi, dar pentru a căror rezolvire e* trebuia să ne acorde întreaga «a încredere E» i sfârșit prin a ne acorda această încredere. România a a cooptat textele amendts de mol. Acum suntem de perfect acord Aplauzs). Am ‘credința nu numai că vom range ^de aspri, dar că vom merge mâni în mână. (Vii aplauze) * nemulţumiri lăuntrice şi despre curente, cari nu par a fi tocmai favorable unei închegă depline a legăturilor de unitate politică şi fetească între cei desrobiţi şi între desrobitorii lor. Zadarnică e orice ’n«restre de a schimb» dintr’o zi intr alta, o stare Învechită de h erori. Nici o revoluţi« din lume n’a fost I stare «4 înmormânteze cu desâvârşire traci tul Căci »cesta, — oricât ds grea »r fi pi vara păcatelor, care-1 ap*«â, — ar* tnd?ră nicul obietiu de a nu sa lă*a asasinat. Ri măţiţele lui supravîeţueea oricărei încerci de * la mortifl.». Şi, conştient s»n incontrint, organismele sociale se resimt ds rUnirea lor şi după ce doritorii •himbfril repezi şi ai salturilor momentane sunt adâi convinşi, că el© şi-au dat obştescul sfârşit. E un *d®văr aproape banal confirmt pria o serie întreagă de experienţe ale isl nai politice, că la orie© transformare a viţii da a tot trebui« să se ţină totdeauna seacă de moştenirea trecutului, de puterea tradiţie, de această forţă inconştienta, capabilă d»» aştern© numeroase piedici în calea tuturor inserturilor de transformare şi înnoire. De acest adevăr s’a ţinut, — Sindoi « trebuit să se ţină seamă cu prilejul adunării naţional© de la Alba-Iulia. Scurta alconomie provizorie şi instituirea Consiliului Dirigent a fost o măsuri da prevedere şi înţelepciune politică, o verigi absolut necesară ba suae«simţea lucrărilor menite a pregăti miei spre închegarea deplină a unitaţii naţionale politice. Să ne închipuim, un moment, că acessă verigă ar fi lipsit. La 2 Decemvrie 1918 ar fi trebuit să urmeze numai decât şi, pantre Transilvania aeselaş sistem administrativ, sub al cării regim au aflau fraţii din vechiui Regat. Bate mai mult decât sigur, că sistemul acesta ar fi produs şi in Transilvania aceleaşi nemulţumiri, pe cari la-am auzit strimbiţEte n da zi, cu strigăte adeseori Innoratoars, de oea mai mare parte a prasei din vechiul Regat. S’ar fi precins deci o etare de spirit, foarte puţin favorabilă tendinţelor de unificare]a y plină. Curentul de autonom’e teritorială ar | câștigat teren, putând sâ^primejduiascâ'U moment dat eÎSdirea, ale cărsi temelii puseseră îa Alba-Iulia. De acest pericol ne-a solpat Of Dirigent prin faptul, că a luat asupodiul pentm tost» greșelele, Imprecni mod fatal ou o admfniztraţinn©, o«reeapa acivitate* In vârtejul unor râstd revoluţiou&ro Npmnîţtoirî s’au ivit multe, şi cu motiv şi fără. Dar toţi cei ne mulţumiţi se mângăiau cu nădejdea, că lucrurile salvor achimb» spre bin» ladată c© vom fi toţi laolaltă sub o singură cârmuire naţională. Această nădejde a fost In stare s?. j prâvilire dsa un puternic avânt tendinței de unitate * diul de : Dl Vaida la Paris Primul ministru Alexandru Taida- Voivod pleacă Luni la Paris, în vederea tratativelor noni cu Aliaţii. Sont mari speranţe ai ce va rectifica frontiera din apropierea liniei ferate Arad-Oradea-mare-Sitmar, In fatorul nostre. Cronica teatrală clujană Pe scena TeatruluiNaţional din localitate, Mături de lucrării© clasice ale literaturii noastre dramatice, prind un loc atât de potrivit şi aduc un folos educativ şi cultural foarte preţios operile dramatice, cu teză, din literaturile ethine. Spre deosebire de traducerii« şi localizările reprezentate anterior, care nu prea strălaptea prin valoare etică deosebită, afişul a fost ţinut la seara de 30 Decemvrie a. c. de Brânduşa lui Bneux. Alegerea, spre reprezentare, a acestei piese cu vădită tendinţă social-educativă, a fost prea nimerită, căci în actualiîe svârcolii de pronunţat maternista şi d© adânci tulburări «da moralei gen arai omenească, din timpurii© de faţă, lecţiunile frumoase d© eduoaţinn©, sunt date şi de pe scenă, nu numai dela catedră-Brierix la lucrarea sa a voit sâ dovedească : ei smulgerea unui suflet din mediul prielnic îa care a început a se închega, constitue o primejdie care poate aduce denaturarea acelui suflet desrădacinat. Și, stanei zc5parsa acelui suflet, de nu se poate gisi decât tot în menade a fost smuls, s adevăr — Brândușa — dra MarioatD. Ghinca, după ce petrece o parte destule îndelungată a copilăriei sale sburd*In, la cârciuma tataiui său Roussot — di Si eseu-Papa — și a mamei sale — dna Fallo — este trimisă de părinţi, Sn urma siâriţei consilierului QsUaux — dl N. Dimih — I» şcoli înaintate, nada se înprietenei cu dra GaLîoux — dra T- Holda. După stadii frumoase, şi după obţinere cu succes a certificatului de institutoar tânăra dra Rousaet, care nu vrea să i se ridică Bîandnss, se reîntoarce, până la obţirea locului său de inadjatoare, la casa perilor slinici, la monotonia vieţii săteştii în preajma părinţilor râmaşi simpli, dar tindrii de distincţia Bicei lor, Brânduşi se zimţe «tingheră,fetrăină şi notatei ». Ea se închide la lunea visurilor sale de urire nobiliară. De aci se naşte ocufiletai între tată Şi flă. ( Din ciocnirea acestor două votaţi care reposntau două mentaităţi deosebite era fati să decurgă, respingerea lor. Brânduşa părăseşte căminul părinţilor. Dar, după un an de crâncene suferinţe fizice şi umiliri morale, dupăc© a trecut prin tărie treptele mizeriei sociale. Brânduşa susţinută la calvarul ei numai de mândria cinstii, se reîntoarce acasă şi redevine gingaşa Brânduşe din copilărie rstatrând prin căsătoria cu Auguste Maridon — dl A. Aihmasssen — în mediul din care o smulsese o năzuinţă dăunătoare. Reprezentarea Brânduşă a pus în lumină atâteva talente făgăduitoare da frumoase nădejdi. Dra Marinam D. Ghenea a ştiut să redea o Brânduşe firească în toată complexitatea sufletului ei. D-sa a dovedit un temperament remarcabil şi o iscusinţă deosebităt, pentru redarea stărilor sufleteşti diametral opuse. Uşoarele dibuiri la schiţarea personagiului, la timpul actului I şi lipsa de gradaţiune la redarea revoltei pasionate, cu prilejul ciocnirii dintre Brânduşa şi tatal ei, nu au întunecat însuşirile alese ale talentumi său care s'a manifestat întreg şi putarnic, în soana de o duioşie emoţionantă, a revederii părinţilor. D-sa este un talent care se va afirma în văpaia rampei. Dna FaMero a constituit o altă" revelaţie. Gama întreagă a sentimentelor de mamă duioasă şi iubitoare, a fost redată cu o naturaleţă completă. Nimic silit, nimic da prisos afară da câteva retincenţe de memorie. Dl Stănesc-Papu a făcut din Rousaet o creaţiune vrednică de sine. Ca toate mijloace sufleteşti a fost la nota justă şi a utilizat tot La adresa de felicitare trimisă din partea dini Sextil Puşcariu, rector al Universităţii din Cluj, cu ocazia alegerii de membru al Institutului de Franţa, dl. Nicolae Iorga a răspuns: *In ziua când aflu că Universitatea franceză din Strasbourg m-a proclamat doctor de onoare, primesc de la Universitatea românească a Clujului cuvinte care arată cum îşi corespund de la sine sentimentele naţiunilor liberate. Vă mulţumesc tuturor. N. Iorga*, ceaşca putea utiliza temperamental unui artist încercat. Totuşi, este inexplicabilă nota comică pe care o socotim rău placată la staţiile în cari trebuiau lăsate să se releveze momentele dramatice. D. A. Alhamasescu la Auguste Morillon, avut o foarte reuşită întrupare a sufletului simplist şi bun, al flăcăului naiv şi timid. II aşteptam în ceea ce suntem siguri că talentul său ne poate da. D. N. Neamţul stond la bătrânul Morillon a păstrat nota firească a rolului şi a utilizat humorul sănătos al unui bătrân vesel şi şiret. Dl N. Dimitriu, a reprezentat cu distincţie pe bătrânul Calloux, scoţând in evidenţa cu caracter demn şi bun D. I. Dordea a fost bine şi natural în Bonenfant; masca lăsa însă de dorit. D-rele Holda, N. Valentin, dnii Oluăru, Stănian şi Ambrosie, s’au achitat conştincioe de roluri. Ia genera!, aşa cum a fost reprezentaţia Brânduşa, constitue un succes. .. acest Preț ţinem să arâtăm direcţiunii teatrului cu începerea spectacolului la orele 7 p. m. est© un inconvenient care nea fost semnalat la dese rânduri de publicul românesc care nu este deprins a merge la spectacole la ţicşaria oră deoarece aproape toate categoriile sociale au ocupaţiuni pană la orele 7. Spectator: «SHBS Brânduşa, piesă în 3 acts, dBrianx, în traducere de Emil Galeanu Artistice Noul Mitropolit primat al României In rtima zi a anului 1919, tahinindu-se Marale Colegiu electoral pentru alegerea Mitropolitului Primat al României, biserica ortodoxă română s’a primit pe şeful ei suprem în persoane I P. S. Dr Miron Elie Cristea, episcopul de până acum al Caransebeșului. Votul marelui Cologiu «duca o înaltă cinste birrfed priod tromâno din Ardeal, eberc'ixu Îs ceatuM Y?,tâ digiiitate biaericească pe unul din arh «roii săi, şi totodată ,ţârănimd.»mânu dir. s. nil căreia s’a ridicat acest prrn*!, aşa de bqg. t îazesstrat da Dumnezeu. Spital nou de «ocratic şi naţional birnostic pe toate ternei© vieţii noastre publice, şi aci ne pune la oslo mai btme nădejdii în hularnicele Semne de democratizare ce se ivesc în vierţa românească. In vini»ee însă Ardealul e cinstit de noii de ffiii noştri mai mari, responsabilitatea noasli, creşte mereu, noi ştim ce îndatoriri neapasă din &. csat înaltă atenţiune, şi luând li scamă enomele grenî&ţi ale vieţii do szi pe toate terenele, dssi şi pe cel bisericoao, m multe ori simţim prea grea povara răsptdarii. De «rar în marginea paterilor noastre vom face ital. Desigur I. P. 8. noul Mitropolit prim si României, nu e omul care 8& se sperie 9 greutăţi când e vorba de realizarea apăderi. De ungur oi va munci, cu toate călitjra unei depline b&rbăţii, pentru regenerori bisericii şi a vieţii religios*«. Dar a mai puţin adevărat este că !n ajutorul s! trebuia să vină toţi factorii bisericii fi ai •‘.□lui, pentru ca să poată duce la ban sfârşit o măreaţă pe care o începe spre binele patai, a poporului, şi spre mărirea lui Dmr.neu. Avu* alegerii acesteia, dar at&t de mare în sănătate, vom reveni la loc de frunte. -i-s.. ni« d» szi "Ϋlir«tte pentru foarte multe familii. Dră(Uaisle arii'oare umpleau »irbi'.oril# cu atita faimos tru mica lume a copiilor, ari aunt enorm de tmpe, «i dac» nu » ori»v* bogat e cu neputință 1» ridice cu atâta fericire •» altAda« din prât'e plin* pentru a-și taaoninS, de aerhltori, pe Ierflixiile ziarului frsnses «unt din nenorocire pr©dev6rate, nu numai pentru Franţa. gioiul pe de-o partea, specula pa de altă parte, ţimţ* tuturor de-a munci cât mai puţin şi a cât» cât mai mult, contribui la crearea unor *bufleteşti de oare ae vor realmţi adânc chiar şineraţiile viitoare, fie oprim la un singur rezultat a factorilor d«*i su»: zdrobirea bucuriilor de aerbâtori a micilflipilsri. Nu e decât întunecarea unui colţ dar coborât pe pământ, uciderea poeziei nevinov tii care se îmbrăca copilăria ,durile de copii, cari visând la traista lui Morăciun îşi vedeau dimineaţa realizate dorinţele,gdurile de copii veseli, luminoşi, crezători înte şi încredinţaţi în triumful lui, se schimb*l la copii fără vise, fără dorinţi, fără luminător, pentru frageda lor vrântă neînplinirea unuia, e zdrobitoare pentru credinţă, copilaşii cari aşteaptă şi petrea întunecaţi serbate, vor fi odată factorii vieţii, de aspră, de neîndurată, de întunecată va fi fţa acelora, cari din copilăria lor au aduc o rază de lumină sau de bucurie! ARISTARC * COMP Efemeridele zilei Socialiştii antinaţionali! Situaţia în Bulgaria — Greva generală. Agitaţiile ofiţerilor. O probabilă lovitură de stat. — In urma înăsprirei stării de asediu, decretată ca o consecinţă a atentatului neisbntit împotriva prefectului de poliţie din Sofia, întreagă muncitorimea bulgară, dela fsbrici, ateliere da stat şi particulare, collerate, tramvai», din funcţiunile publice şi particulare, au declarat greva generală. Toată activitatea administrativă, industrială şî comercială a ţării a Încetat cu desăvârşire. La aceasta mişcare de protestară s’a asociat şi societatea profesională a magistraţilor şi profesorilor. Actualmente în Bulgaria nu mai funcţionează decât poliţia şi justiţia militară. * Ingrijorarea cea mai mare a guvernului este, că mişcarea grevistă este însufleţită îndeosebi de contingentul enom de ofiţeri licenţiaţi din armată. * Pentru preîntâmpinarea unei accentuări a mişcării, care ar putea lua foarte lesne un caracter revoluţionar ministrul de răsboi Stambulinski, care în acelaş timp este şi şef al guvernului, a ordonat mobilizarea tuturor muncitorilor In timp de 24 ore, sub pedeapsă capitală. Deasemenea a militarizat toata uzinele, depozitele, căile ferate, poşta şi telegraful, a închis spectacolele şi a oprit circulaţia după orele li. * Paralel cu aceste măsuri de represiune , au luat şi o serie de dispoziţiuni pentru satisfacerea doleanţelor greviştilor. Pentru liniştirea îndeosebi a ofiţerimii răsvrătite consiliul de miniştrii, care ţine şedinţe permanente a hotărît să fi să avanseze leafa cu toate adausurile ei pe trei ani înainte. ... ... mvnit raţa tie pâne persoană, scârâuilogramul pentru In numărul i1 a ancariam cum c’a votat Unirea de Corpurile legiuitoare in şedinţa de Marţi, atât la Cameră cât şi la Senat. Ceea ca s’a petrecut în şedinţa de Miercuri a Găinarei a fost un adevărat atentat la sentimentul naţional a întregului popor românesc. Deputatul spo’rtîist Cristese a a cetit o declaraţie a partidului său în care se spune că socialiştii din România-msus, ca fracţiune a internaţionalei socialiste, nu adarează la votarea Unirii provinciilor româneşti cu patriamamî. Am comentat o declaraţie anterioară a partidului socialist facut tot la Cameră, în care sa spunea că votarea Unirii la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia, n’a fost legală, infâcându-se prin plebiscit, şi arătam Stonei că partidul sociali şi din România e unealta oarbă a internaţionalei, şi că, numai la porunca acesteia, s’a trimis reprezentanţii în Constituanta României. Mai anuntam ca, prin declaraţia făcută atunci, s’a deschis o prăpătie între ei şi întreg neamul românesc. Prin dclaraţia făcută ieri aceasta prăpastie a’a adâncit şi mai mult, şi nu găsim cuvinte să ne ridicăm în deajuns împotriva inconştienţii acestor oameni cari se ridică cu atâta stupiditate împotriva unităţii noastre politice. In vreme ce socialiştii din Balgia au rupt legăturile cu internaţionala, în vreme ce curentul naţionalist e stăpânitor azi la majoritatea socialiştilor francezi, în vreme ce socialiştii germani munce*« cu două ceasuri mai mult la zi pentru plata datoriile de răsboi ala ţării lor, — când «paiaîiştii cei mai înaintaţi *» leagă de ei de pământul ţării lor şi de neamul lor — socialiştii români vin să atace cel mai mare act din vieaţa neamului din care fac parte. Inconştienţa lor a ajuns la punctul de a fi o crimă împotriva naţiuni. Şi după cum binele a spre dl A. C. Cuza, ei au arătat că sunt nu internaţionali, ci antinaţionali. Camera întreagă a rămas revotată de atâta incoştienţă, de o aşa de urâţă sfidare a sentimentului tuturor. Şi tot aşa de revoltat a rămas poporul românesc întreg. Dar îi asigurăm pe cei ce lucreesăm UOWUi ț/MVAâtK' BOU neamul, — ©tu vor fi «Ii mi o ați din «mul popormai ©arsab»a Asum încep» să-și trăit» 3i viața lui naţională. Cronica politică Pentru ziarul ,Viitorul“, că p* platforma tr*nv*eioT din Buanr»jti muncitorii au cântat Internaţional*, tot dl Vaida este d» vină. * Ucala ziar» ar fi informat© că ze încearcă 0 apropriere tatra ţărănişti şi socialişti- Aproprierea ar face-o, din partea celor dintăiu, dl Paul Bujor, Preredinţel© Senatului, iar din partea seîorialţi, dl Zamfir Arbore, senator, sari amândoi au fost socialişti. * ,Ng*ml Românesc.“ caracterizând vechiul sistem politic, scria : .Ceiace nu putem lăuda, susţinea şi admitea numai sistemul. Sistemul de a te folosi de Stat pentru politica ta, de politica ta pentru interesele tale particidare. Politica în care Statul jertfește pentru partid și individ, iar nu indirid și partidul pentru Stat. I sa vorbeşte de eventuala lovitură un stat, prin dizolvarea parlamentului şi arestarea în masă a celor 47 de deputaţi comunişti, cari sunt autorii morali ai mişcării greviste. Probabil, că guvernul căruia-i lipseşte încrederea în massele populaţiunei, va renunţa la aceasta idee. D. N. Iorga — doctor de onoare al Universtaţii din Strasbourg