Patria, martie 1920 (Anul 2, nr. 46-70)
1920-03-04 / nr. 47
Sunt două săptămâni de când presa ungurească din Ardeal şi în special cea din Cluj, insinuează în mod nepermis în chestiunea politicei oficialităţii noastre faţă de maghiari. Pentru a pune capăt acestor răuvoitoare săgeţi al căror scop nu vrem să credem că ar putea fi acela de a furniza material şi argumente contelui Apponyi, — nu vom repeta nici hotârîrile sfinte dela Alba-Iulia, nici declaraţiunile oficiale aşa de desaccentuate de cei în drept. Nu le vom repeta fiindcă ele de mult ar fi trebuit sâ pătrundă în opinia publică maghiară, cu atât mai mult cu cât totdeauna au fost întărite cu cea mai largă toleranţă de fapt faţă de ei. Aşadar cu toate că politica guvernului faţă de maghiari este limpede şi bine precizată, ei cer totuşi mereu noui explicaţii, noui asigurări, nouă garanţii. Şi-o fac pe tonul iritat al omului care după ce a adus jertfe pentu o cauză se crede neîndreptâţit. Faţă de acest ton al presei maghiare ne vedem nevoiţi a pune chestiunea la punct, a insista asupra situaţiunei reale, lăsând apoi ungurilor să tragă concluziile şi să mediteze asupra lor. Hotârîrile dela Alba-Iulia precum se ştie, cuprind principiul egalei îndreptăţiri a tuturor cetăţeilor ţării, cari deopotrivă vor purta greutăţile şi se vor bucura de sprijinul Statului. Or, majoritatea maghiarilor din ţinuturile alipite României, ascultând de agitaţiunile unor demagogi, orbiţi, a refuzat să recunoască existenţa României mari în graniţele fixate de Conferinţa de pace şi se consideră şi astăzi duşmani ireductibili ai acestui Stat. Dovadă este că până în ziua de astăzi mai sunt mii de funcţionari unguri cari încă n’au depus jurământul, că tot Ardealul e plin de ziare cari aţâţă la iredentism, şi cari singurei au cfiticii, că aproape nu trece săptămână să nu se descopere un nou complot organizat de ungurii de la Budapesta în Ardeal, cu maghiari de la noi. Şi credem că nu este de prisos Să amintim cu acest prilej că după însăşi mărturisirile unuia din părtaşii celebrului complot de la Oradea-mare, la Marele Cartier general maghiar există o secţiune specială care se caută iieiusiv cu organizarea de bande în Ardeal, în spatele armatei romane, cam la un moment dat să ajute eventuala — de altfel prea problematica — înaintare a armatelor lui Horthy. In fruntea acestei secţiuni stă maiorul de stat major Simenfalvy. Iar din declaraţiunile spionilor Gampe Lajos şi Gáli Zsolt, condamnaţi la moarte tot de Curtea Marţială a Cornului VI, declaraţiuni scrise la mâna lor, reese cu acelaşi Cartier general maghiar are şi o secţiune specială pentru spionagiul din Ardeal, în fruntea căreia se găseşte maiorul Otrubay, pe care spre surprinderea noastră o găsim pe lista experţilor degaţiunei de pace maghiare, cu alte cuvinte informaţiunile aduse de spionii săi din Ardeal şi România, vrea să le utilizeze contra intereselor aşa de juste şi drepte ale Românilor. Or, toate acestea puse în legătură cu evidenta gravitate a maghiarilor ardeleni spre sfânta Budapesta ne dă icoana dispoziţiei sufleteşti şi a mentalităţii speciale maghiare, care nu vrea să se modifice. Deoparte duşmănie, făţişă şi ascunsă, încercări de turburare ba chiar răsturnare a ordinei, iar de alta nevinovate glsuri cari se plâng că »drepturile cetăţenilor nu sunt garantate“. N’am citit însă în nici un ziar urguesc vreun caz precis de »nedreptate“ atu »asuprire“,ci toate se menţin în anul unei generalizări suspecte. Slavă Domnului şi astăzi ungurii se adresează în limba lor tuturor forurilor administrative sau judicare, în limba lor ascultă serviciul divin, şi ungureşte învaţăla şcoală. Din convorbirile avute cu unii fruntaşi ai lor, am reţinut observaţiunea repetate de toţi, că »trebuie să se ţie seama de starea sufletească deosebită a maghiarilor, răniţi în sufletele lor de evenimente.“ Cu alte cuvinte menajamente, consideraţiuni deosebite, sentimente de dreptate supraomenească, pentru ca Siménfalvy şi Otulsy să poată lucra nesupăraţi, pentru ca arsenalea de arme clandestine să se înmulţească, armatele oculte să poată fi organizate. Iată ce voiam sâ punem înaintea ochilor ziariştilor maghiari ca sâ-i trezim din ideologia bolnavă în care, de bună credinţă sau cu intenţiune, par a trăi. Şi nu e greu, credem să tragă consecinţele să aibă puţină răbdare şi să fie mai cuminţi, căci orice săgeţi, cât de otrăvite şi de subţite ar fi, cad fără putere în faţa platoşei Invulnerabile a faptelor reale. ■•a****”ITM"111.... Ungurii noştri ft . Joi 4 Msrti« • ■ .v DIRECTOR s ION AGÂRBICEANU Q. REDACŢIA ŞI ABMINISTILIU STFi REGINĂ Ma ANUNŢURI DUPĂ TARII .*" PRIMEŞTE ADMINISTRAŢIA ŞI AGENŢIILE DE PUBLICITATE ORGAN AL PARTIDULUI NAŢIONAL ROMÂN Ei®ivt. 'WW Mumarui 80 filer! Anul fi, f^ginaryi 47 FROff-REDACTOR s RADU DRAGNIâ ABONAMENTUL! F%» AN SO LEI — ISO COR. PA VI AN £6 LEI — 90 COR. */* AM 9S LII — *3 COR. TELEFON (A £3 Polonia cere Europei să facă pace cu Rusia Un proect d» paca genarală. — Dadlar&taL* minisiiar polonezi. — Comisiile caro lucrez z ît Proeotul de pace cu bolşevicii este autoalauaiie în piins disecţie. Guvernul polonez nu se m~? gândeşte l» un acord polono, bolşevic, ci net ai prepare, în deplin acord cu puterile occ.deotzle, planul unei păci gmez&le eu Rusia. S a s jEs la convingerea e& «rmisîțiul sau paces* separată nu poate avea un caracter darab:l și că se poate «jung*la o rezolvare completă a problema rusa. Aaetstă hoV r;re a fost luată ia trio şedinţă secretâ a comimanei specula care prepară elaborarăa clauzelor viitorului tratat polono-rus. Şf al Statului, generalul P.Isudski, ministrii afacerilor străine, de finanţe şi da interne şi şeful muratei stet-medir au luat patiu la auîstă şedinţă. Minsteni de interne a făcut urm Soarele decoraţii: »Toţi polonezii doresc paces, însă ca un rezoltat al îndeplinire! dorinţelor naţionale. Populiţia este foarte liniştită şi avem timpul necesar pentru a pregăti un traiat solid, conform ratareader Balomei şi Europei " Ministrat de război a declarat: »Distrugerea armatelor lui Koberg şi Denka nu va avea, pentru un moment, nici o infuenţă asupra operaţilor de pe frontul polonez. Nu poate avea idei o importanţi făptui ca boşevicii au armate disponible aproape de Irunţek şi OilSi. Având in vedere greatiţite de transport, aieste trupe nu ar putea fi pe frontul nostru dacât după mai multe luni.“ Com sianea este divisiiă In trei secţiuni: m 1tară, financi&râul politico-teritorii-li. Com siunea miitara va »rea să hotiratol mai latei clause'e armisiţialui pin oare ' trebue ei se hotăra«-jă o linie demaruaţională str ....logică absolut sgură şi uşor de apărat ca efective puţine. Această linie va fi probabil râul Dnipra. Garnisianea financiară va fixa drepturile proporţionate ale Poloniei asupra rezervelor de aur ale vechiului imperiu rus. Faptul că Bash va trece Poloniei o parte din datoria exteră, va face să se recunoască renunţarea la sistemul financiar bolşevist. Gomieionia politică va avea mai multe greutăţi de întâmpinat. Aceste trei comisiuni au şi început să lucreze. Imediat ce proectul de pace va fi terminat, va fi supus Conferinţei de pace, şi după aceia vor însepa tratativele. Aliaţii vor lua măsuri contra atrocităţilor din Ungaria Demersul comisarului americal Budapesa, — la urma nunilor beataiiiiţî şi atroc tâţi săvârşise it Budapesta de ofiţerii mghiari cari au asistent şi pe doi redactori ai sterului sosi aluri Nepradva. Comisarul american prezentă:'da se ia primulministru Heszăr a declarat că Ameri» şi eoilalţi ahţi na admit vomoirsa iiroarei alea în Ungaria şi ea vor lua măsuri !n cotsteinţa iar primul non tirz. Ha&iă a declarat câ a dat ordin pentru urmărirea vinovaţilor cari vor fi pedepsiţi. (Ag.DAhuten.) I Dl Vaida despra situaţia din Ardea! Importăntd dasharaţiuni a!© primului ministru davpre uhsltirii© maghiare Am publicat zilele trecute într’o scurtă telegramă interviewul pe care dl prim-ministru dl Alexandru Vaida l’a accordat marelui ziar londonez „Daily Telegraph". • Primind acum ziarul englez reproducem în întregime acel interview care a fost viu comentat de întreaga presă engleză. Interviewul a apărut sub titlul „Politica României“, minorităţile confesionale şi chestiunea evreiască şi cuprinde următoarele: In Tisosilvinia si bucuri, toate poofosinaile d» absolha libertate. Stet« 1 r.-mâa prii'And p£rţl din Traos lv^nis, precum s: părţi din ve:hsa A ttrse s' provkdii nsgareşti, a impus totoiaU bisericilor assicaşi îndatoriri, rari Ie au avut in vechiul stat Acstro-Ungr. Aşa de «xoap n a vfi.t sfe p. iea subvenţionarea tutuior con leavinilor şi a scalelor. Saşii teteani au accepţii acest rânji rasat. Magharii oftoloi calvinişti şi unitari au respins anesată propunere, preferând să capete ajutoare seanţe dela guvernul maghiar şi chiar dda aiela a lui Bda Khan. Pufura viitoareie relationi bane întră confesiunile maghiara şi români , essnțial, că «.coaie conf«Sinai si na «ă se fo!osetesfiă do organisațiie lor re’ghară centra «copuri politice, cam «a făcut-o până l?Uz!. Statul român na poate tolera, că eub maso» de relgiane ea fie predicată dala amvon vederi politice sab tervve st a*, atei român şi îndreptste pentru integritatea vechii Urg ri. Prin exproprierea aaestor moşii şi prin aloltoirea nonlni. sistam da ţărani-proprietari, aceastâ ne înţelegere a încetat dela eine şi ca ultims bstrictâ intre români şi evrei a cîzut. Ca priveşte drepturile politice şi cetăţeneşti, ce au fost date ovreilor, fără răci o rezervă prin lege» din Mai 1919, care lega guvernul meu o aplică deja, Eats adevSrat că ovreii tot mas au d* Îndeplinit o datorie, da & asimila inteleuthalic*ştii ca peparat coein şi dea indentifica interesele lor ea »cele ale steiului român. Dar bun'voimţă !'obaie Rroiată din ambele pteţi şi sacrificiile trebuie ta fia reciproce. Mai este Idbî o diScietate în croia fapteini, câ ovreii dia România aant împărţii în îr«*i e^mnoitâţi, cea orîoi.X!, cea epsniolă şi cea neo- Icgâ «au sinagogă reformats. In aceste împrejurări organizaţia lor intriun singur corp pol tio trabuie sâ vie dala «vne, şi asta nu este uşor. Până noi am vorbit da ovreii din vechiul Rig, in provinciile noastre îa Basarabia (dela revoluţia înseesai) in Transilvania şi Bucovina ovrfii »’au bucurat înainte de incorporarea la siastol român, de acelaşi drepturi politro etc. ca şi celelalte reţonalitilţi. Da fapt fiind aft sşa inciţi din ei au acoeptat să iuarîze pantra conopţia da atat m'ghter sten bucurat do mai m lta avanteja d cât românii autochiai. Viitorul lor depinde ,n mare parte de la ei, după cum indentifica intai essle lor, cu anile ale siataiei roaiâu. Bunt fericit că pot anunţa, cu acess prunes a şi încep deja. Ovreii din Transilvania, reprezentaţi prin sinod vabiailor stea pronunţ pentru unirea Transilvaniei la România. Ia Basarabia ovreii stea »Ies la Banat şi Cameră şi în multe locuri In adm nlafr ţia provinciate şi municipiaia. Aassie filitptoffie du bunlvoinţă ovreiască luuină recunoaştere şi manrajare şi vor ajaa inpredera peşnita viitor, că 4 fiai na am uitat si observ m că pringd.u ovreii au identificat interesele lor cu aefie ale statului îa care trăiesc au dat cetâţeni şi patrioţi excelenţi. Vreau sa adaug, ori cunoasterea condiţiuniior evreieşti în statale vecine, vor arata ca acolo este vieaţa, proprietatea şi drepturile ovreilor sunt mai puţin asigurate decât în Nikita organizează bande în Muntenegri — O intrrp©far© în Camera italiană — Zătele din Raisa scrie, că deputatul Lessari a ţinut *o Diccera o vorbire contra puliticei munteregrene a guvernului, susţinând, câ guveront din Roma, s pua la dispoziţia regalei Nikita dela 1917 încoace o&te 250 mii iro lunar, ier Franţa şi Anglia ’ până n laba 1919 câte 100 mii de lire. Nic'iodată gavernoî« acesto? două ţări din urmă au sistat subvenţia, Itelia Insă na L-*s~ z'.ri declară, că ragele N k îa a fotosit o imedatâ a subvenţiei. Scrisori parlamentare Partidul şi desfiinţarea Consiliul Dirigent. — Spr© sancţiuni grabnte© —— ImeDitizaraa ceroafelor. — L«*gaa chiriilor, reforma jandarmeriei Hotirtrea pstriidului naţional în chestinmsa diîSfiiiBţsrii Consiliului Dirigent ate adus îa sşa fii, încât discutarea unei alte posibilităţi nmsi rate cu puiinţi. Acest frpt 11 cara eterizează mai limpede arătând sdovarata opinie a partidului nostru: a fost disjuns, na In fruntea protestetei împotriva ceaîraîizr rii, protest trimis de funcţionarii mintetmfim de cătte, gă se pîtească namete diai Dr O. Ghibn. paulruja mai fi dintre alti puţini, a«ni votaseră pentru raenţinerea directoratelor la Cluj, să-şi «chimbe pSrârea, şi să sa dadlare pentru peatr&liaarea la Bisoureşti. « Ia plnicul psrfamsnSst al partidului nateas! rrmân a ejana din tron în discuţie acuzie ridiesie da comisia pentru aarhet*, şi convingerea muturora este, că trebuie aplicate sacotinai grabuie f fă de orijine, care ste dovedit ca ,a abuzat de încredarea, ou care a fost onorat df. terni viaţii pubice din Ardeel. Dl Talia Mania, pre?i iintel pari dulăi a decisrat, că e insufleţit de atest sentiment general si câ Dimina va 3 cruţat in sanaţiunile grabnice, care vor trebui dat®. S’a ho’ărt într'ona din şidiaţele trerut», ca n„ fie proro teţi toţi aceia, cari gran gârd ia mandate de deputaî sau peaator, sânt atiagi de incapabil dale, et se declare in termen de 8 zile pentru mandat sau pentru slujbi cî o deţin, altfel va fî încredinţat biroul camerei si lucrezs în cons’-cinţă, declaîâui oficial incapabilitatea lor. Sunt vistţi în rândul intâi profesorii universitari. In dicţ* da ieri. Miercuri, a Camerei, a foii votat pro jeti’1 pentru imobilr.rea ceresleior la produtstori, detinatori, etc., prosit prezestet dumnarul da iafen« Dr Lau. Cu mini med.fciri proectal a fost votai sia cum a ost redastat da comisia delegaţilor. Imobilizam cerealelor a trebuit admisă pentru a asigura însamânţările de primivară şi hrana populăţiei da pe întreg cuprinsul României mari, şi, în rândul cal dintâi pentru a face imposibil exportA princontrabandă şi a pana cupei speoriaţiunii cu cereale şi leg mînosss. După ce sa vor tree îrteemânţările şi va f1 provr’jită întreaga populaţie a ţării cu hană suficiente, legea preveie că, priatr’- n jurnal a consiliul » d , ministri «a poata rdmite exportai gvsnului dtepoaib, dar numai subî contonul statuiii. In pena itâțilir pe care* la aplică legea e cea mii ODtgză'oare dtetre câîe steu adus pânâ aanm în «ce stă th sîiuna. Sa prevăd p-dopse xAdf, la 10 ani închisoare și 2000il0 ifi ammdi, '••recum și con’isoarea cerealelor sau ret"h zîțrouârs« morilor, brutăriilor etc. Puțirte gîasori «teu ridicat împotriva asprimii acestor pedrpss. Totta lumea % con vi i. si aă spemlaoții cu cereale și contrabai di.iii trebie stârpiţi. Nu a trebuit un ministru de energie dl-ti Lapu , o majoritate parmanenteră democratică, pntru a putea vota o lega Etet da radoală. Suntem convinşi că ministrul de interne va şti să le şi aplice. Sa vor dapune în curând alte două proceta de lege a reformei lai dsrmeriri a chiriilor, predam şi lege» fcgrara. R faima jinfarmexiei ar fi bine să iea da bază »'«sternul mai dssroîtat şi mai occidentat a pirat îa Ardeal, împotriva legii chiriilor — despre care doctorul Lupa a declarat că pentru orase e de ro?ea şi impo taaţâ ca şi frgaa £g'*ră pentru sate — se egtă toți proprietarii de imobile. Dar se vor agita zsdsmie; msjoritiițila democratice o vor vota cu s'garanți. Coresp. Justiţia în urmărirea unei afaceri de zece milioane Suntem informaţi câ Justiţia este în urmărirea unei afaceri mari de necinste. La mijloc ar fi vorba de o mită, pentru obţinerea unui permis, care ar atinge fabuloasa sumă de zece milioane coroane. Marea afacere, care Ie întrece pe toate de câte s’a vorbit şi se vorbeşte, este încă in stadiul juridic al formării dosarului. Când dosarul se va incheia, vom putea reveni cu date mai sigure şi cu toata precisiunea! Deocamdată putem afirma numai atât, ca o firmă comercială din localitate, pentru a obţine permicul de cumpărare a unui mari cantităţi de porumb, a recurs la corupţie. Se ştie că pentru fabricarea spirtoaselor este oprită vânzarea porumbului. Dar firma vrea să lucreze, să câştige şi iarăşi să câştige, indiferent că în Parlamentul României se agită ideea de a se opri, prin măsuri legale, întinderea beţiei la sate, care face ravagii înspăimântătoare, după răsboi. In scopul de a şi procura porumbul necesitat pentru fabricare, firma aceasta ar fi obţinut permisul de cumpărare, în schimbul unei mite de zece milioane coroane. * Autorităţile în drept, aflând de acuza care s’a ivit, a dat in urmărirea justiţiei pe vinovaţi. Dacă organele judiciare vor stabili culpa, vinovaţii vor primi o pedeapsă care sperăm să echivaleze cel puţin cu zece milioane coroane. Nu sim încă cum au decurs lucrurile, nici .i nu putem şti care sunt vinovaţi. Se poate ca justiţia să găsească şi această afacere câ nici o parte nu este culpabilă. Se poate! Avem toată încrederea în justiţie. Dar dacă în adevăr se va stabili vinovăţia, cerem, în numele publicului ia a dia lomî,iosesfia pentru organizarea de ’ nostru cinstit, ca flerul roşu al justiţiei bvaite !n Mmtetwgm. LAsd pnn acţiunes | să ardi adânc, baba care încearcă sâ seastora, ca Inişte» ta ţarâ să fie veşmo tal- « •■ .._, bârfii. Numitul dspufc&t a pretins oprirea | Prinz“ ‘■O-jă şi la noi. Suntem în clipa istorică în care I parlamentarii partidului naţional au început a prinde pe vinovaţi. Justiţia trebuie să le vie în ajutor. Numai aşa, demascând unul după altul, pe vinovaţi, vom da o satisfacţie societăţii, care cu drept este indignată. De un an de zile ne terorizează necinstea. A venit momentul când trebuie să ieşim de sub această terorare. Cuvântarea d lui Lloyd George în onoarea dlui Vaida La bsmhaîul oferit d’un Aî. Wch la Londa, precum an annat&t, primal-miaietru ersgtea a ros.it uroalloru! to&st, caro relief?6zi, Lite nsec state» vreunui roaentrr rolul pa cura persoaali'atea puternică a dini Vaida a știat si și o «s:gi:ra acolo râie astăzi se decide sorta ţării Bostrs. „ Mă bucur mul, că pot saluta în numire guvernului englez şi al meu pe primulministru al Romăniei întregite. Rmânia în trecut nea fost prietenă şi a reprezentat pentru noi un ajutor efectiv şi sperăm că pe acest ajutor vom putea conta şi in viitor. Mă bucur cu atât mai mult, că pot saluta pe dl Vuia care represină o parte din oameni, cari ne au fost foarte scumpi. Ştiu că Do. este unul din conducătorii transilvăneni, care a purtat în parlamentul maghiar o splendidă luptă şi a ştiut să întreţină spiritul eliberării în Transilvania. 11 satu, mi decane ca un representant al libertăţii Transilvănene, care libertate cred că o va şti condu e Şi mai departe. Este o mare diferenţa de a întâlni pe un om personal şi de a avea cu el întrevederi directe, şi intime, decât al întâlni la conferinţa de pace, în parlament, sau câteodată un cabinet. Eu am fost fontt nerăbdător,ca să văd stabilit odată o legătură mai strânsă între noi şi Românie, şi sper câ vom putea conta şi în interes legătua casta intimă, care ne va putea ţi de mare ajutor în ce priveşte Ungaria şi Rusia. Baboiul a adus,cu sine mari schimbări toate ţările trec şi au trecut prin mari ’e schimbări interne, dar sunt convins, că dacă în trecut ar fi fost între persoanele ds importanţă un mai larg shub de veciri, atunci răi boiul nu s’ar fi făcut, de aceea sunt foarte p'ăstei impresionat, câ dl Vaida ne-a făcut onoarea să vis în fara noastră. Ştiu ea are o grea situaţie cu multe deficul-Uiţi, dar îl cunosc că e bine eh,pst şi curajos şi sper, că va avea tot succesul aorii.