Patria, aprilie 1920 (Anul 2, nr. 71-92)

1920-04-01 / nr. 71

1 Aprilie 1010i Oamenii politici despre disolvarea Parlamentului Marghilomen reg*etă disptvsraa — .Guvernul a Imret bina In politică ex­terna“ declară Tech» lenesen — Parlamentul n'a fost binevoitor, crede al Negresei! — A­­doua lovitură d« stat‘ spune Or Luan — Mihalach» speră Imprâstierea echivocului - k Brét­unu ezită Englezii cer represalii contra Ungariei Fiindcă Nr 92 »1 Gazetei Oficiale a Cens. Dirigent s’a distribuit în judeţul nostru numai în 14 Martie a o­rin care cauză concurs­­ pentm întregirea posturilor de funcţionari administrativi în judeţul Bistriţa NSsSud nu a putut fi publicat aşa ca. eventual să ajun­ga la cunoş tiinţă tu­turor celor interesaţi, prin aceasta din nou publi® con­curs pentru următoarele posturi: Un asesor la sedria orfanală, doi pretori, trei rrrcinami Hftm­,. niat'atîvi la admimi-trafia ju-leţean*­i mi­g .cr. iar la prefe-tura judeţului H ».ri'a N^arud. Reflectanţii iţi vor înainta cererile instruite In regulă cu acte de cvalificaţie (art. I. din 3883) şi documentele Înşirate în § 28 al „Normelor da salarizare etc* »tabilite de Ocnailml Dirigent pentru funcţionarii die stat. Documentele de cva- Iificaţie pot fi presentate fi numai In copie lega­lizată. Retribuţiun­le împreunate cu aceste posturi sunt conform normelor în vigoare. Cererile vor fi înaintate prefectului judeţul­ui Bistriţa-Nâsăud di­rect sau întrucât concurentul e funcţionar de stat municipal sau comunal prin şeful serviciului sau ţinând în tot cazul cont de dispoziţiile ordinului circular Nr. 17684 din 21 Octomvrie 1919 a resor­tului afacerilor interne în termen de 30 zile so­cotite dela apariţia concursului prezent la .Ga­zeta Oficială“ a C. D. Bistriţa, la 20 Martie 1920. Prefect: 335—1—8 Dr. Vasele Pahone. Nr. 718/1920. 881 l-l CONCURS S­ etorie prin aceasta coasara pentru ocuparea postu­ri de media primar la isoţia internă a spitalului judeţen din Arad. Material bogat pentru lotriri ştienţifise. Doritor­i da a ocupa acest post sunt rigaţi aşi înainta cererile adjusts,te ca do­­cumentele necesare la aabaer sa direcţione până cd mult 15 Aprilie 1920 populaţiei iugoslave Z­arul „Dacia” din Bucureşti pu­blică părerile fruntaşilor politici asupra dizolvarei Parlamentului pe cari ni­ le transm­te corespondentul nostru special din Bucureşti pentru a informa cât mai temeinic publicul din Ardeal. Ol AL Mîrghiloman Regret d'zoUarra pint U3ă am «oo'it *ă actuale!« Cam re pcteai fare o,.eră cdlă- Ma oritatea n a arat o d re ţiune şi a nimai pradi­­m,icliiunile% R suta ul a fost o ten­­tat­vi de lofit iri de stat si Coroana de ears nu vo a as tini team!­a feat ri it* să con­stituia sirgu ul givern os re sires potibil In C­­ aseea. Ma o i a ca nu si a dat eeamt oa a'at fl calificat mai b as ‘n opinia p’ bi­ol, aj tâod guvernul si dea leg le cele mai ar­ge te si a prev ert si pa­tdeza tână la dti- Efu­l marc eat. Dupi pem eis o latdi pentru România că a sir b“trt fnrlura aui’o? dn a mi cn ființa şi fo ma fi da slat inlatta, tot asemenea *r fi fost ajra landa ei dacă prima C«iser& ejită d n safir* gul aniversai s’ar fi aritat d­atul de cuminte, că­­ aer?ni, Ce cn oricine la gamn, $.. fie inugiaeaco­­nunţeuiel poporului. I DI Tzcha Ionosen Ultima oră — Serviciul Agenţiei telegrafic Damian — Noul cabinet german Bituaţia este esess pa oare o derem*­nessa­­ -gioa vncrorilor. Damtrals alese ea abțîre­ea partidelor opoaitiei, nu aveau aata­­tăiate s guverna la Împrejurări aşi de grele. Guvernai ept dia­seele majoritiț’, d­eivar «& r.a oore*pnnd#a nevoilor României. Re­­canon« că in politea externi V*ida a Sner«t bine, o£si a fiăewS totmai eoatrarol de a* famm Bratlaua-S itt devignr șl In politioe externă gra­­sei, la pasival feetelei govern, dar In linie general« a lucrat bine. In politic» ictamă foetal govern nu reneiae să des niei impre­cis nnei Inii da condoită unitară și d­ipă un plm bodrit, nici imsrees rari o»pscit»ti de cmnaft. PWcep că lina lolslâ de experiența celor mai mult’ din membrii­­foitului crave­n e s o mare piedică patru dânsa), dtr t»r* na pates *ă i alr j««câ drept emu de tx?e riențA,. fă’ă p g bi. A am h ttHres s trecat dels «ferele o» manilor politii Îs voința xnas­­eeior electors­e. P. P. Megulescu Csra sânt motivele disolvirii psilv mentalei ? — Necesităţi — pe sere toata lumea le cunoaşte, a impas chemarea anat alt gu­vern s.nm două stpUnâni. Acert nou gu­vern era diepae si laerese eu parlamentai aisO'Vet si i a ei eapatat prin declaraţia mi­nisterială ut'.tă da Averesna, na seart pro­gram de reforme pentru rettul cesionai ex hraodmre- PaUsieotal insi a'a iritat mint mai puţin binevoitor de â. g.v*rrai, care a­dera* M S R g«lai duel rar«« Corpurilor Ia­­ginitorrs. — Cm vedstlj situația de după di­­sfurt? — O vid ca toi ti Ur isba posibilă. Iu paria met» se fi cea ea­­ drept mei* igomot, dar agomotul senate ta ne veite sib si an eredem •& vem avea o tâmpenie eleatorală sg Lti. Agbaiir­i din parlament etan paţiai nes« roşi şi se vor pierdi ea sigurii; tâ ia mu» alegitorii'or onminţi. — Ca rânlciiiâ electorali vedeţi? 1 — Va ir. bai neapărat un evitam de a far« din con alegerile dupăireihgieientorals deo-I sebbe Am fi dont sa supunem parlamenlalii disoivst legea eleekraU onitica p» care o I prrghiiatm şi am şi tnaotat la decUraţia I guvernatei nostra. Dorinţe nosetră lost, din (titiimire, nu a’a pttat rcslis». Vom fi an fel ai I I ti *â reeu gam la sn dso el leg«. Ia principiu •ai h.Mrit aâ redacem cota de repi« i uitare, In narginie ordinai pab.iite, cars­­rebate r«­­gmos teipectatâ şi pe care suntem hitiriţi ea o spirt m pa toslft energia. Drepturile pe­­»â­e­teşti se vor pate» exercita in cea mai desâvârşită libertate şi partide con ne fa sem chiar na paaoi de onoare aâ arătăm ţârei cam trebuie si te fsai alegerile intr'o ţară loiv.lisatâ. Or N. Lupu Disolvarea parlamentului este a­­doua lovitură de stat după acea dată prin înlocuirea fostului guvern. O lo- Ivituri, cum nu şi găseşte pereche in­­anab­ide istoriei statelor constituţionale, lin alegeri vom lupta cu cea mai mare­­îndâijire contra oricărui obstacol, vom­­duce lupta în contra oligarhiei întru­­pată prin guvernul Aver­escu și suntem siguri, că vom învinge. Din punctul de vedere al relstiu­­nilor noastre cu concertul statelor eu­ropene, lovitura de stat dată, este o altă crimă, care nu se putea închipui­­în nici una din vechile monarhii auto­rii«. T. Mihatechi» Chiar în primăvara aceasta se va sparge echivocul. Va a­­părea la alegeri pe-o parte de­mocraţia tânără şi sinceră, de cealaltă parte vechile partide oligarhice a­ căror prizonier o şi Averescu. Şase parlamentari ţărănişti din Ardeal au intrat în partidul nostru. Fuzionarea cu întregul lor partid se va lua în urma in­­formafilor pe care n­e va a­­duce comisia care va partid­pa la congresul ţărănesc data 30 Martie, la Sibiu, unde am trimis-o în special pentru aceasta. Bine­înţeles, legăturile cu partidul naţional nu le-am rupt. Dl­­. C. Brâtianu Ezitând spune că e mulţumit şi recomande partizanelor evitarea oricărei înăspriri în raporturile cu membrii U­­gei Poporului, în tot cursul campaniei electorale care va începe. Ciu. — Serviciul Agenţiei telegrafice Damian — Noui atacuri ale bolșevicilor Varșovia. —B.ftmdi au dfaeat din nou ea n­ol«t ț * pe frontul din WotAiwa fa tnbuir find tancuri și multă uritktri* grea. Atamnle cu f st rcsj.i'm î \ mare parte cu baioneta tatuând inamicului piordm grd«. Schimbare de guvern în Turcia Constantinopole. — Cabinetul $*b Pașa a demisionat. Domad Ferii a fost însărcinat cu formarea noniui ca­­lttui. Lyon. — La tarsm din Vc^-y, ia paaetaDtaam! Docafjp."« de 0% 0©n, aăwi^do­m grădina a'a o «nti§ de metal,­­jîi­rrinvând 1500 da pie** de »pz îa vai,oaia de 67.500 franci Ta^actnl a efmpaa din ptea en «tigl* îsi Lidovi« *J XIV im si probabil au foat iegrop*ti aici da­nsa emigrat. hfoul minister turc a eşuat OoMtwUmop' l, — Incur­sorta Sm» Damod F ti i Pasa ic a forma nmd mi­nister a eşuat. Succesele democraţilor in Bulgaria 8 fia. — Aiefljor l* g«n«ral* ds­­evrg in im­igin si d«p)mnA libaitat». Democraţi­ata obţinut până acum Ju­­m&iat» d n ntendat«. Protejarea oraşului Bytum Lmira — Cona ud­ «npram a de«a trimiterea da v,.ea de răabd­a pealta prota­­jarta oraşulu l Bd­am. Ancheta ,,Ugel Naţiunilor" în Husia Wathi ngion. — 8 «natal » prim't pro­­ponere.» Coo«handl „Ligii Nnţianilor“, da a gn&ad pa foatoi eonani ame i«ftu la NI js iO », Hjadiiu pa mcmirn ta eam alutua de aneheU^ cart ti fi tam’să la Ramna. SpOrtivs. Coaducerea Federaţiei Sportive Romane din Ardeal, Banat, Cri­şan­a şi Marmaţia ia dramai bau de propagandă aport râ a t/nat mai multa conferinţe da*pra educaţia fis.aa şi indemnitatea Federaţiei Sportive Române, a cârui trafiat a fost, că a'au constituit şi raorgaciaat cinci Cluburi Sportive Române anume: în Oradea-Mire, Arad, Timişoara, Lugoj şi Caraaaebeş iar îa S Janis M.co a’a cad* formarea Crubalui sportiv Român, a cărui co­ostinire ne va face în 30 Martie, a. c. Toate aaeate Cioburi a fand îndemnate de a şi incepe imediat activitatea lor. Accen­tuăm ca deosebit&­­plăcere, că aproape în toate craaste Cioban au intrat doamnele şi d-şoarele române, cât şi ofiţerii garaiacanalor reapective, dovedid prin aceia o faimă oarpă şi multi pricepere pentru adevăratele interesa a educaţiei fizice a poporului româi, la zilele viitoare conducerea Federaţiei Sportive Române va ţinea o serie da confe­­rinţa de aceiaş­i ţară şi in alte oraşe. Atragem atenţiunea atutror Cioburilor Sportive Române aderente la revista .Viaţa sportivă* din Bamtreşti strada Ma’or Ea*?, oare »dnae info.msvd despre toeta mişcările sportive din ţară şi ia trăi;i«tata. Dam roca nâadâ» «bapărtia wastat rsriata­Bei lin. — Nml cabinet germen etic ofroaps cu toiul contiHan­. Von Hswel, a fost numit subsecretar de stei al afacerior strâmt. Negocierile dintre comunişti şi muncitori in Germania Lymn — In. bu­h­.nl Ruh*, »r»iss*a negrei** intre comunişti şi organ-stafide mmr citcre$& Londra. — Delegaţii englezi la Conferinţa pacei au protes­tat contra evenimentelor ce se petrec în Ungaria de Vest şi pretind represalii imediate contra Ungariei. de­numirea unei comlatuni chat* — en­ Belgrad. — Adunarea naţională & ntim.t o comisî­une care să anche­teze nemulţum rile populaţiei ale teri­­tor­iilor de curănd alipite, pedepsind cu mare asprime pe ofiţerii şi funcţionarii cari au provocat aceste nemulţum­ri. Italienii au ocupat Scutari Belgrad.­­ Se afirmă ocu­parea oraşului Scutari, de către italieni. Agenţia „Ştefani" a­­nunţa că ocuparea s’ar fi făcut in­ conformitate cu deciziunile Conferinţei de pase. Trupele japoneze râmân în Siberia Lmnira. — Guvernul japonez* a declarat că trupele japoneze râmăni în S­barla pănă după repatrierea cehilor şi restabilirea ordinei. Liga naţiunilor Berna. — Japonu* s'a ixprimat oficial dorinţa ca Uerm«zu& ţi Acsira să fi« Invi­tate aaanânat de a adera la Liga naţioa­l?. Ia Itălia şi Anglia un semn*aa*ă »«d­aaşi vederi Ba cred» phitr­ol­ui Rusia va fi în­norând atrasă la Boaietatea ntţmailor. Un monument pentru Marna Washington. —• S­olsrii americani au organisat o subsoluţia naţicală la toate Sutele*Unita pentra ndicarva la M­aux, a unui raonaman­t «omamoritv ai vi to^ei d»l» M«raa. T.tbuia a'uft' și 250 ca m i da dolari prin subsjrințîa. Mmsmentul «»itta opera ssuiptorului F.tderkck Mac Monios. Elveţia în Societatea Naţiunilor Lyon. — La B­rna sa ținti utrunirei doVgi^nior Ligii e.vttians a tir^uior Pr.n 814 v otori eoot a 9 iuirunirta a votat pen­tru intram E.vaţiei in Bometalea Nftţiatu.or. Conferinţa dela San-Remo Lyon. — Este aproape hot&rît că viitoarea confernţă a celor 3 prim mi­niştri aliaţi sa aibă loc la: Sm Rs^o, pila 20 Aprilie- Consiliul se va ocupa cu aprobarea definitivă a proe­tului tra­tatului de pace cu Turcia, care va fi par­if­at la Sm Remo. Insă semnătura părţilor contractante va avea io, la Paris, Franţa dă 21 miliarde pentru repararea f­otei comerciale Lj.n — Com stane*­ssuatomla a ma­rinei ta uuraait sub priselecţia lui Gaston Donmergae. AjcsU a a«opitbt delegaţia Ca­merei studi.a o a eonstr^ictis tior da vapoare. A.oaeta delegate a ins «tat ca Comisianea Bi des un» fatorabil proalalii dd li»ge, auto xiaâal oheitadeie de 20 miniarc de 80 milioane pentru r«coas»rair«rt şi ditfisoiai’ea fiotei comerciaie. Da.egaţii mai arată că problema cu­bandei pentru sar&tra şi incituLrile nfe­­talorgice de care depinde^ sate o «ondiţie primordiala. Situaţia financiară din Franţa Paris. —­ Miakti al de finanţe, d. Mar­sh»!, a făcut canosant comisiei financiare, si­tuaţia t'.asoroiji şi m jluaedle de Intrebuin­­ţare la ea­sal «n sius 1910, spre a face neviilor. A făcut darea de seamt asupra con­versaţiilor armate de tmftad ia Londia ti aa?‘rdarila financiare si eso. o ako iaterren­to intre cele do­i ţări. In rect mat m ni«trol a dealarst că arm­aţia fiasad­irâ se prts nta aitnaimei­te la coaditiaai satufi ătosre si va fi oa total ameliorare in lona lobe. â»»awi Mtwos»» ii­ A. VAlftiM»««** mtugk* restiffi Dela* prefectura județu’ui Bistrița.N’vSud Nr. 345 -1920 pref. CONCURS Direcțiune spitalului jude fan din Arad. Mr. 476—1919. EDICT în nmia petiţiunei înaintate din partea re­­clamanţilor Irini Dumitru, Rebresn Rodurica năs­cută Irini şi Sânseorsan Mariuca născută Irini, locuitori în Rebrişiora reprezentaţi prin Dr. Jar­da Ioan advocat în Năsăud după ce din datele şi do­cumentele alăturate să poate constata în verosimil îndreptăţirea reclamanţilor, ordonează punerea în curgere a procedurei pentru declararea de mort a lui Irimie Leon a lui Iacob fost locuitor în co­muna Rebrişiora şi conform afirmaţiunilor lui To­­dorie loan şi Irim­ George locuitori în Rebrişiora decedat la 16 Aprilie 1916 In localitatea Daruit* lingă Chiev în Rusia, iar pentru apărarea intere­­selor celui afirmativ decedat (dispărut) denumeşte de curator pe advocatul Dr. loan Lazar din Bi­striţa, totodată conform g-lul 736 din articlul da lege 1 din 1911 se ordonă afişarea acestui edict de publicați* 1* locul destinat spre acest scop pănă la espirarea termin­ului de publicare, In urma ordonă inmanuarea acestui edict la mină recla­mantului cu deobligământul, ca să di­spună despre publicarea acestui edict de 3 (trei) ori in Gazeta Oficială a Consiliului D­rgent Romin, precum şi câtă una dată In jurnalul .Patria* din Cluj. Bistriţa, U 2 Decemvrie 1919. Telegrame l O comoară la Vrîgny Nemulţumirile Rogn­a, m. p., 874—1—1 judecător la tribunal. Nr. 718/1920. CONCURS Sa publică prin aceasta concurs pentru ocuparea postului de medic-primar la secţia ch­rurgicală a spitalului judeţan din Arad. Acest spital ofere prin abundentul său material de bolnavi terenul cel mai larg în sfera chirurgiei. Numai medici-chirurgi specializaţi la perfecţiune pot veni în consideraţie, cari sunt rugaţi a-şi înainta cererile lor la adresa sub­­sc­isei direcţiuni până cel mult 15 Aprilie 1920. Direcţiunea spitalului £81­1—1 judeţan din Arad. CONCURS La Facultatea de Madio­nă din Cluj, secţia serviciului an­i-rabie al catedrei de Patalogie ge­nerală, sunt vacante următoarele posturi: Un asistent . . . 868 Lei lunar. , Un preparator ..78, . Un contabil . . . 778 „ , Doi laboranţi . . 269 . „ Doi supraveghetori .. 125 Lei, casă şi masă. Patru oameni de serviciu retribu­iţi de câte 75 Lei la lună, casă şi masă in Institut. Doritorii de a ocupa acestea posturi să-şi Înainteze cerer­­e la Secretariatul Facultăţii de Medicină până la ÎS Aprilie a. c. Cluj, la 27 Martie 1920. 373—188 Dr. Haţiegan, decan. Tipografia Naţională CLUJ, str. Regina Maria Nr. 4 FURNIZEAZĂ IMPRIMATE OFICIALE ŞI ALTE TIPĂRITURI, EXECUTATE ARTIS­TIC ŞI CU PREŢURI MODERATE. PATRIA Pagran S. CONCURS Se publică concurs, pentru un post de asistent technic pe lângă clinica stoma­­tologică a Facult­e­i de Med­eină din Cluj. Doritorii de a ocupa acest post, săşi înainteze cererile Secretariatului Facultăţii până la 15 Aprilie a. c. Cluj, la 26 Martie 1920. 170-1-8 Dr. Haţiegan, decan. REGIMENTULUI 31 ARTILERIE vinde la licitaţie publică în ziua de 20 Aprilie 1920, în curtea Re­gimentului 31 Artilerie Fellegvár cinci cai de reformă — ora 1O a. m. 375­ 1—1 Comandantul Reg. 31 Art. La Asilul de copii al statului din Timişoara (Bana ) sunt vacante 6 posturi de îngrijitoare de copii ca eleve, cari simt salarizate con­form normelor emisa da Consiliul Diligent pe lângă întreaga proviziune (cvartir, lu­minat, încălzit, vipt şi spălat). Pot competa românce au purtare morală bună, şi cu inimă către băieţi. Petiţiunile scrisa cu mâna propria sunt a se adresa .Asitului de copii al statului Timişoara”, unde si pot lua ţi condiţiunile de primire. 880—1—8 Nr. 4704/1920 M. Concurs Direcţia Centrală C. F. R Cluj din motive neprevăzute amână înfiinţarea cur­surilor de telegraf, mişcare şi comerţ (care era să se înceapă la 1 Aprilie în Cluj, Arad şi Braşov) cursurile se vor începe la 1 Maiu a. c. La cursul superior se admit numai acei petiţionari cari pot prezenta testimo­niul de maturitate sau alt atestat echiva­lent cu acesta, iar la cursurile inferioare cel puţin 4 oi medii. . Reflectanţii în etate de 18—34 ani sănătoşi şi vornici cari vorbesc şi scriu perfect româneşte, să înainteze până la 1 Maiu petiţiile scrise cu mână proprie şi timbrate (1 leu) la Direcţiunea Centrali C. F. R. Serviciul de mişcare Clu­j, alătu­rând următoarele documente: a) Extras de botez. b) Atestat şcolar. , c) Certificat de moralitate. In curs numai acei petiţionari pot fi primiţi, cari se obligă, ca după terminarea cursului vor rămânea cel puţin 5 an d­in ser­viciul căilor ferate române. Elevii vor primi pe timpul cursului următoarele diurne: Cei din cursul superior vor primi 15 lei, iar cei din cursurile inferioare 10 lei. Aptitudinea corporală a tuturor petiţiona­rilor este a se constata din partea servi­ciului medical QF.R in cât priveşti serviciul militar, vom aplica § 119 din instrucţia de personal După ieşirea din curs elevii vor fi repartizaţi pe timp de 8 luni prin staţiuni la serviciul de mişcare, pentru a face practică. După expirarea acestui timp, vor fi supuşi examenului de independenţă în serviciul de mişcare şi în urma acestuia­­ vor fi numiţi ca funcţionari conform in­strucţiei personalului. 847­2- 4 Direcţiunea Centrală C­F.R. RFC I AMF cu preţuri mo­­n­o-ULWmC, derate se pri­mesc la administ­riarului PATRIA. Resortul de Industrie serţia chimică caută pentru imediată angajare un fucţionar bun corespondent de limba româ­nă, cunoscând şi limba ma­ghiară eventual germană şi o dactilografă bună cunoscând limba română, maghiară, eventual germană. Salarizarea va fi conform normelor ap. 862­robate de Consiliul Dirigent. 8-8

Next