Patria, mai 1920 (Anul 2, nr. 94-115)

1920-05-01 / nr. 94

Sâmbătă 1 Main ISttJ DIRECTOR: ION AGAERICaSANC sbdao­ îa m AnMimm'f&ATIA CLUJ, 8tg. RICINA MApT 0 ANUNȚURI DUPI ' PRIMESTE ADMIOTS SI AGENTIILE DE . s­s iw CITATE mm**­Numarul 1 Coroana AntiI ÎL Nu­măru! 94 PRIM-REDACTOR BADU DRAGNEA ABONAMENTUL 2 PE UN AN 120 LEI — 240 COR PE ‘/a AN 60 LEI —3­20 COR m V* AN 30LEI- 80COR TP? PFOM iKRDAcm îs—*i Vi's UîPOQR&Pi» 18—Sî URBAN AL PARTIDULUI NAȚIONAL ROMÂN In proiectul de rezoluţiun­e votat de congresul Partidului Naţional Alba-lulia în ziua de 24 Aprilie, părăsesc puterea, numai pentru respec­­ta­­­tarea cu devotament şi convingere, a s’a­u principilor lor, primit cu unanimitate între altele ca ! Din acest punct de vedere moral Partidul să între în colaborare cu acele­a­şi strict consecvent din care se pune partide democratice cu care se pot­­ Partidul Naţional în rezoluţiunea de la triveşte şi care prezintă cu devotament şi convingere j­tea, consecvenţa şi perseverenţa în acele principii. Comitetul electoral al partidului pe baza acestei rezoluţiuni a hotărît ca, să sprijine cu suprema sa energie Partidul naţionalist-democrat­­ de sub şefia dnui M. Iorga şi Partidul ţă­rănesc de sub şefia dlui Ion Mihalache. La rândul lor­ cele, două­ partide vor sprijini Partidul Naţional în lupta electorală contra guvernului Averescu. Partidul Naţional în rezoluţia amintită a adăugat că va sprijini pe lângă cele două partide, partidele opoziţionale, care sunt partidele naţionale din pro­vinciile alipite­ Basarabia şi Bucovina. Acesta este adevărul, care în presa lungar­e­ de la putere, de către partidele vechi, decât să cedeze cu ceva, fie în chestia agrară, fie în chestia rezolvării problemei orăşeneşti. Aceeaşi dovadă a moralităţei politice au făcut şi basa­­rabenii ca şi bucovinenii, când au ur-­­­mat calea pe care întrase Federaţia, în ajunul disolvării parlamentului. In aceeaşi măsură în care a fost stânjenit Partidul Naţional de dl ge­neral Aven­seu, în îndeplinirea pro­gramului său, expus de dl Vaida în ____ , parlament, în aceeaşi măsură au fost ungurească din localita­te a fost dena­­j stânjenite şi aceste partide, de acelaşi turat în sensul ca s’ar fi produs p­e guvern, în realizarea principiilor lor şi ruptură între partidele democratice şi­­ traducerea ’ lor în lege. Pe lângă motiv Partidul Naţional, n­­­vele fie afinitate morală şi de sinceră Colaborarea cu Federaţia naţional-­­ democraţie, care apropie partidele din socială şi cu partidele democratice din­­ Federaţie de Partidul Naţional, cola­­cele două provincii alipite, a fost do-­­­borarea dintre ele este condiţionată şi rită de congres, care prin aclamaţiile­­ de politica dlui general Averescu, care adresate lor de congresişti, poporul­­ astăzi este adversarul lor comun, dintre Partidul dela noi, adunat la Alba-Iulia, prin | Dar colaborarea delegaţii lui împuterniciţi, s’a declarat Naţional şi Federaţie, mai are un sub- o pe faţă şi prin aclamaţie directă pentru f strat sufletesc, care tronează de­asupra­­ această politică. Comitetul executiv a tuturor considerentelor politice. Atâta­­ când a luat această­­ rezoluţiune nu a­i vreme cât în fruntea acestei formaţii avut decât să se supună voinţei una- . politice din vechiul Regat, se află per­­nime­a poporului. De aceea, pentru­­ sonalitatea dlui N. Iorga, uşor se va stabilirea adevărului: nu comitetul exe-­ţ înţelege, când se va reaminti de câtă cutiv, cu dela sine putere, a hotărît ci autoritate morală se bucură d-sa la colaborarea cu Federaţia, ci, în urma­­ noi, în toate straturile societăţei, că desbateriîor congresului şi după ’felul­­ colaborarea cu domnul Iorga în ale­­cum s’au manifestat delegaţii în nenu-­­ geri era în asentimentul poporului dela mărate ori, comitetul executiv s’a­u noi, în acel asentiment politic şi cul­­supus congresului. I tural, în care d sa a pătruns de două-Dar colaborarea cu Federaţia era * zeci de ani încoace, justificată şi motivată şi de cauze anti- ! Iată pentru ce Partidul Naţional m­oare congresului. Ţinând seamă de­­ a întrat în colaborare electorală cu pe­­partidele cari o compun, să ştie, că înn-­­ deraţia democraţiei Naţionale, preună cu ele, Partidul Naţional a for-­­ mat majoritatea parlamentară, în parla-­­ mentul trecut şi tot împreună cu de, au dat naştere guvernului parlamentar de sub preşidenţia dlui Alexandru Vaida-Voevod. Activitatea parlamentară a Partidului Naţional s-a confundat cu activitatea parlamentară a partidelor d ■­­mocrgtice din vechiul Regat şi cele două provincii alipite în aşa fel, încât legile cedate ca şi guvernarea de 4 luni a guvernului Vaida, au fost posibile nu­mai cu colaborarea aceasta. Aşa­dar, colaborarea electorală de astăzi, a fost premearsa de­­ colaborarea parlamentară a blocului, a cărui activitate este destul de cunoscută tuturora. Este însă un alt motiv al colabo­rării electorale, care a stat de­o­potrivă și la colaborarea parlamentară, ca și la colaborarea electorală, este motivul, pe care-l aminteşte rezoluţia d­e la Congres, când zice, că partidul va colabora „cu astfel de partide democratice, ale căror principii politice sunt în concordanţă cu programul Partidului Naţional Ro­mân, al căror plan de muncă şi mod de a lucra, corespund vederilor parti­dului şi şi intereselor ţării şi a căror conducere oferă garanţii suficiente, că reprezintă cu­­devotament şi convingere acele principii.“ Aşa­dar este motivul moral, care stă la baza acestei cola­borări. Partidul Naţional este un partid de principii, pe care nu le poate abandona de la o zi la alta, de dragul guvernării şi el nu se poate înfrăţi decât cu acele ! Românii de dincoace de Carpaţi am fost şi suntem un popor de muncitori. Până la revoluţia de la 1348 am făcut parte din clasa robită de stăpânii pământului, având foarte puţini intelectuali,­­ feţe bi­sericeşti mai ales — care n’au cunoscut biciul stăpânului. Dela revoluţie încoace am trăit cu toţii din munca braţelor noa­stre sau pe urma carierelor libere. Două categorii de oameni am avut In sinul nea­mului nostru: plugarii dela sate şi o prea ne­însemnată pătură de muncitori intelectuali. Nici unii nici alţii n’am trăit din rente, ci din munca noastră. Pe lângă clasa plugarilor s a ridicat In deceniile din » în ceea ce priveşte programul­­ congres, partidele din Federaţie au fă- ; urmă clasa meseriaşilor şi a industriaşilor au garanţiile suficiente că re­­­cut cu prisosinţă dovadă de sincerita- i rom^n!­. ^ar Şi R®e§tia au rămas aproape * * * - ! cu toţii în rândul muncitorilor, nepu­, , tându-se ridica la situaţia de mari capita­principiile­lor democratice, când, în Hști, cari să poată avea interese potriv­­camerele trecute au preferat să fie ad­­­nice clasei muncitorești. federa fia Serbâtoarea Munci! Astfel că azi putem afirma fără nici o teamă de-a putea fi desminţiţi, ci In imensa lui majoritate poporul român de dincoace de Carpaţi, e un popor da mun­citori, cari nu poate fi potrivnic aspira­ţiilor juste ale clasei muncitoreşti. In acest Inţăles salutăm din toată inima ziua de Întâi Mai, ziua de praznic a Muncii. Partidul Naţional Român, ca unul ce pleacă din păturile largi ale poporului nos­tru, a fost totdeauna apărătorul principiu­lui că munca e sfântă, şi că ori­care mem­bru al naţiunii trebuie să producă real pentru a avea dreptul de a se bucura de bunurile vieţii. Programul larg democratic al partidului nostru, activitatea lui în par­lament, arată limpede drumul pe care par­tidul va merge şi în viitor. Putem afirma, că lăsând la o parte postulatul socializării şi al dictaturii prole­tariatului, toate celelalte principii pragma­tice aie muncitorimei sunt îmbrăţişate şi de partidul nostru. Susţinând că sub muncă nu poate fi Inţăleasă numai munca cu braţele, ci şi munca intelectuală, fără de care munca brachială nu poate prospera, şi fiind de convingerea că muncitorii sunt toţi aceia cari produc real în vieaţă, noi, fără a pu­tea admite lupta de clasă, cu atât mai pu­ţin dictatura proletariatului — cum nu pu­tem admite nici un fel de dictatură, măr­turisim necesitatea de­ a armonisa intere­sele tuturor claselor muncitoare ale popo­rului nostru, şi vom lupta mereu pentru realizarea tuturor cererilor juste ale munci­torimei române. In acest Inţăles prăznuim şi noi ziua de întâi Maiu. Susţinând ordinea In stat, pe căii»­legale şi constituţionale, cu forţa, cu numărul ce-i­ representăm vom aduce triumful adevăratei democraţii In ţara noa­stră, triumful principiului care spune: I nime nu mai poate trăi din exploatarea I muncii altora, ci fiecare membru al na- I­ţiunei trebuie să şi dea munca sa, In margi­­­­nele aptitudinilor sale, spre binele ţării întregi. Di N. Iorga despre hotărîriie Cogresului dela Alba-lulia­ ­— ¿£??? „Nttemul Româneac“ — In oraşul de care sa leagă marea a­­mintir’­ a cuceririi lui Mihai Viteazul, a triumfătorului său alaiu şi a celor câteva luni petrecute de dânsul în cetatea care a răsunat de vaietul armelor noastre, a două oară Partidul Naţional din Ardeal a ţinut o mare întrunire populară pentru procla­marea libertăţii poporului românesc. Cea dintâii, în Decemvrie 1918, a dat milioanelor de Români de peste munţi vieaţa de sine stătătoare după care de vea­curi însetoşau în arşiţa robiei. Ea îi-a re­stituit după o mie da ani, prin minunea dreptăţii nebiruite, moşia ostenelilor lor. Neuitată clipă, care ar ajunge ca să asi­gure un loc de frunte în analele neamului nostru acelora cari ni-au dat-o. Dar atâta nu era de-ajuns. A libe­r un popor înseamnă datoria de a-l ţinea liber. Şi aceia cari au stat în lanţuri faţă de străin, pot fi prinşi mai lesne în lan­ţurile, supţiri, meşteşugite, a tiranilor ieşiţi din însăşi rândurile lor ca să domine ei aşa cum până ieri au dominat aceia.* Stăpânirea care a fost desfiinţată avea un caracter naţional netăgăduit. Dar mai presus chiar de acest caracter al ei, ea însemna o apăsare socială. Apăsarea celui care munceşte de pă­răsitul cu pretenţii nobiliare, de ciocoiul îmbrăcat în piele de mănuşă şi cu cai înaintaşi la căruţă, ca şi de părăsitul a­­venturii p­olitice şi de nu mai puţin pri­mejdiosul părăsit al unei administraţii ex­ploatatoare. In formă naţional-românească rus­­partide, care cu jertfa de a nu-şi tra-­­ trele categoriile au reapărut, cu acelaşi duce în lege, principiile democratice,­­ sistem de fabricare a cercurilor electorale, de teroare a jandarmilor, de compromitere a armatei, de prigonire a pressei, de con­­rupţia şi violenţă. Numele dlor Averescu, Argetoianu şi Goga sunt In această pri­vinţă un adevărat program, In care tiră­­nia se uneşte cu captarea prin ban şi cu ispitele aventurii politice. Dnii Maniu, Vaida, Popovici şi prie­tenii lor au avut curajul să denunţe a­­ceastă cutezătoare antreprisă şi să se ali­pească nouă, în lupta contra ei, luptă care, de mult, se duce In­­vechiul Regat, con­tra politicianismului cinic ca şi contra ce­lui camuflat. Ţara li va mulţămi pentru aceasta. Şi data aceasta, trecutul a vorbit tai­nic oamenilor presantului, căci, dacă Alba­­lulia este a lui Mihai biruitorul, ea este şi a celor trei ţărani, cari aici şi-au dat vieaţa pentru desrobirea robului român al pământului: Horea, Cloşca şi Crişan Şi in brazda udată cu sângele lor sămânţa demagogiei—stârpeşte. De la biroul Partidului Rugăm stăruitor pe toţi candidaţii partidului nostru şi pe preşedenţii ju­deţelor să trimită pe cineva, care să ducă 1000—2000 broşuri şi volante în fiecare circumscripţie, pentru a se împărţi la adunări poporale. Noi nu avem mijloace de a le distribui. In general rugăm pe aderenții partidului sa dea pe la noi (str. Regina Maria 11) când trec prin Cluj. Bucovina se orientează după dl Vaida Am avut prilejul să vorbim cu un fost deputat bucovinean, care a avut tot­deauna o atitudine precisă în politica bu­covineană. Sosit la Cluj, dsa a binevoit a ne da aceste lămuriri cu privire la situaţia din Bucovina. In Bucovina sunt 17 circumscrip­ţii, din care 3 sunt ale oraşului Cer­năuţi, care votează cu liste. Partidul Democrat al Unirii (Iancu Nistor) pune candidaţi în 14 circumscripţii, între cari se găsesc numele dlor dr Vasile Marcu, dr Iancu Nistor, dr Aurel Mo­­rariu, Vasile Ungurean, Gheorghe Băn­­cescu, Amfilochie Bura, Iorga Toma, Filaret Doboş, Vasile Liţu. Candidările definitive se fac de către organizaţiile judeţene, cu apro­barea comitetului executiv central. Par­tidul Democrat al Unirii nu opune candidaţi la doi ruteni, unui german,­­oraşul Cernăuţi, candidat încă necu­noscut, căci şeful evreilor dr Streincher candidează la Senat). Asemenea se va ceda un mandat la Senat Polonilor, probabil dr Koiatkovsky, care a fost ales şi în rândul trecut. Partidul Naţional Român şi dlui Flondor va pune candidaţi în aproape toate circumscripţiile, însă în afară de un mandat sau două nu are sorţi de iz­bândă. Gruparea de la ziarul săptămânal .Ţărănimea“. (Traian Brăilean, actual secretar general la instrucţie, inginer Muntencu şi alţii) a fuzionat fără con­t­m­diţii cu partidul dlui general Averescu, are o atitudine cam ostilă faţă de Par­tidul dlui Flond­or. In câteva circum­scripţii va pune candidaţi şi această grupare, dar singur dl Mitencu poate avea speranţe. Alâgatorii din întreaga Bucovină shlar şi col straiul, (ovreii şi nemţii iau organi­z­ţii foarte bine închegate) se orientează după dl dl Alexandru Vaida, In a cărui politică sincer şi adevărat democrată au încredere desăvârşită. Trecutul politic şi succesele co­­vârşitoare ale dlui Vaida, în poliica externă, şi luptele politice de sub egida dlui Vaida, pentru reorgan.za­­®a şi conso­ld­area ţârii întregi, cu deosebire reforma agrară, legile fi­nanciare, administrative şi ale refa­cerii, precum şi lege a ji^darmeriel, tuM ©per® neperitoare al® pusm­u­­lui prezidat de dl dr Va lda. Târsnul bucovinean es şi lumos orăşenească, este bine educat politiceşte, cunoaşte şi apreciază munca fostului guvern Vaida şi dessprobâ cu toată tăria şi 'ndigwgrea gestul­ dezastruos In ur­mările sale sie generalului Averescu, care a zădărnicit înfăptuirea celor Rmi­cjfiica reforme şi legi pentru fericirea şi binele patriei întregite, «reslănţuiad nesocotit vrajba între freţi. Dl Sulin Itianiu reales Preşedintele Partidului La congresul de la Alba-Iulia dl Iuliu Maniu a fost reales preşedintele Partidului Naţional, cu unanimitatea voturilor prin care se exprimau cele 22 de judeţe de la noi De prisos orice comentar asupra autorităţei morale pe care dsa o are nu numai asupra membrilor partidului, dar mai ales asupra celoralalte provincii din România, acum când Partidul Naţional îşi întinde organizarea şi dincolo, de Carpaţi, după ce şi-a proclamat universalitatea po­litică la Alba-Iulia. De la proclamarea Culiei dl Iuliu Maniu a venit să adaoge, în concertul po­liticei româneşti, un nou capitol politic şi să desfăşura o nouă activitate: dintr’un conducător al unei politice de apărare etnică In contra Ungurilor, d-sa s’a trans­format întriun conducător al politicei de integrare naţională. Adoptarea sa, realizată cu atâta uşu­rinţă, de la politica Ardealului,la politica României întregi, — în vreme ce alţi frun­taşi pontici din vechiul Regat, nu au putut să se ridice dein politica României­ mici la politica României­ mari, — este un titlul de superiori­tate creiatoare, pe care ţara l-a simţit cu prisosinţă, când a aclamat în dsa un om nou. In impetuoasa, transformare în care a întrat neamul nostru, oame­ni mari po­­litici, nu se mai disting şi nu se mai va­­liditează după cantitatea de aderenţi sau după lungimea carierei politice; ei după­­cum pot şi după cât pot să se ţină de marşul grăbit al societăţei româneşti, spre căutarea unei forme politice definitive. Şi când lumea dela noi a văzut că unul din fii Transilvaniei, a putut trece cu atâta uşurinţă dela problemele Statului ungar rachiu la problemele unui nou stat român, a înţeles că In­ul Iuliu Maniu se întrunesc toate acele elemente care preiazâ o personalitate politică. Cu o modalitate care caracterizează pe omul politic, după cum dl Iuliu Maniu a trecut dela problemele Ardealului la problemele României mari, dela o politică negativă la o politică positivă, tot aşa dsa a trecut de la problemele României­ mari, la problemele politice care agită marele state europene. Este în gândirea şi în fapta d-lui Iuliu Maniu un suflu european, un duh de civilizaţie, toate problemele noastre politice, aşa cum le înfăţişează dsa, se încorpo­rează marei idei a democraţiei apusene: toate sunt străbătute de curentul renovator pe care l-a lăsat războiul, dar pe para omul politic trebuie să-l disciplineze şi să-l canalizeze de pe drumul distrugerei, pe calea creaţiei. Când la Alba-Iulia dl Iuliu Maniu a fost reales preşedintele Partidului Na­ţional, poporul de la nei a ales pe cel mai reprezentativ dintre oamenii noştri politici şi din zilele noastre. Tratativele polono-ucrainiene Tratativele de înţelegere între poloni şi ucrainieni s’au reluat activ cu următoa­rele baze puse de poloni. T­olonia recunoaşte independenţa re­­publicei naţionale ucr­dniene; socoteşte in­existent guvernul sovietist al lui Rakowski, care este un uzurpator. Polonia se obligă a da Ucrainiei te­ritoriul dintre Nistru, Sbrucz, Sztur, Horyn şi Nipru ; teritoriul vechiului Regat polon de la 1772, din mintea împărţirei rămâne Poloniei. Polonia se obligă să evacueze Ucraina ocupată militar. Ucraina se obligă să ocupe efectiv teritoriile evacuate. Ucraina să obligă să facă Poloniei concesii economice, în special liberul tran­zit prin Odesa. Ucraina se obligă a accepta ca să participe efectiv în cabinetul ucrainian doui miniștri poloni, unul al afacerilor polonez și altul de resort. Ziarele ucrainiene consideră aceste condiţiuni ca umilitoare, apelând la spri­jinul Aliaţior. Clauzele speciale economice impun Ucrainiei cumpărarea produselor principale, cari formează şi exportul nostru, numai de la poloni. Ucraina cere ajutorul grabnic al no­stru, arătând pericolul iminent al recu­noaștere­­ republicai sovietelor. Germania cere evacuarea oraşelor ocupate! Lyon. —• Guvernul­ german va, trimite lui Millerand o notă, cerând evacuarea de către trupele franceze a Frankfurtului şi a celorlalte oraşe din zona ocupată, zona neutră fiind eva­cuată de trupele germane, conform ce­­rerei Franţei, efectivele aflate acolo ne mai depășind maximul tolerat.

Next