Patria, mai 1920 (Anul 2, nr. 94-115)
1920-05-01 / nr. 94
Sâmbătă 1 Main ISttJ DIRECTOR: ION AGAERICaSANC sbdao îa m AnMimm'f&ATIA CLUJ, 8tg. RICINA MApT 0 ANUNȚURI DUPI ' PRIMESTE ADMIOTS SI AGENTIILE DE . ss iw CITATE mm**Numarul 1 Coroana AntiI ÎL Număru! 94 PRIM-REDACTOR BADU DRAGNEA ABONAMENTUL 2 PE UN AN 120 LEI — 240 COR PE ‘/a AN 60 LEI —320 COR m V* AN 30LEI- 80COR TP? PFOM iKRDAcm îs—*i Vi's UîPOQR&Pi» 18—Sî URBAN AL PARTIDULUI NAȚIONAL ROMÂN In proiectul de rezoluţiune votat de congresul Partidului Naţional Alba-lulia în ziua de 24 Aprilie, părăsesc puterea, numai pentru respectatarea cu devotament şi convingere, a s’au principilor lor, primit cu unanimitate între altele ca ! Din acest punct de vedere moral Partidul să între în colaborare cu aceleaşi strict consecvent din care se pune partide democratice cu care se pot Partidul Naţional în rezoluţiunea de la triveşte şi care prezintă cu devotament şi convingere jtea, consecvenţa şi perseverenţa în acele principii. Comitetul electoral al partidului pe baza acestei rezoluţiuni a hotărît ca, să sprijine cu suprema sa energie Partidul naţionalist-democrat de sub şefia dnui M. Iorga şi Partidul ţărănesc de sub şefia dlui Ion Mihalache. La rândul lor cele, două partide vor sprijini Partidul Naţional în lupta electorală contra guvernului Averescu. Partidul Naţional în rezoluţia amintită a adăugat că va sprijini pe lângă cele două partide, partidele opoziţionale, care sunt partidele naţionale din provinciile alipite Basarabia şi Bucovina. Acesta este adevărul, care în presa lungare de la putere, de către partidele vechi, decât să cedeze cu ceva, fie în chestia agrară, fie în chestia rezolvării problemei orăşeneşti. Aceeaşi dovadă a moralităţei politice au făcut şi basarabenii ca şi bucovinenii, când au ur-mat calea pe care întrase Federaţia, în ajunul disolvării parlamentului. In aceeaşi măsură în care a fost stânjenit Partidul Naţional de dl general Avenseu, în îndeplinirea programului său, expus de dl Vaida în ____ , parlament, în aceeaşi măsură au fost ungurească din localitate a fost denaj stânjenite şi aceste partide, de acelaşi turat în sensul ca s’ar fi produs pe guvern, în realizarea principiilor lor şi ruptură între partidele democratice şi traducerea ’ lor în lege. Pe lângă motiv Partidul Naţional, nvele fie afinitate morală şi de sinceră Colaborarea cu Federaţia naţional- democraţie, care apropie partidele din socială şi cu partidele democratice din Federaţie de Partidul Naţional, colacele două provincii alipite, a fost do-borarea dintre ele este condiţionată şi rită de congres, care prin aclamaţiile de politica dlui general Averescu, care adresate lor de congresişti, poporul astăzi este adversarul lor comun, dintre Partidul dela noi, adunat la Alba-Iulia, prin | Dar colaborarea delegaţii lui împuterniciţi, s’a declarat Naţional şi Federaţie, mai are un sub- o pe faţă şi prin aclamaţie directă pentru f strat sufletesc, care tronează deasupra această politică. Comitetul executiv a tuturor considerentelor politice. Atâta când a luat această rezoluţiune nu ai vreme cât în fruntea acestei formaţii avut decât să se supună voinţei una- . politice din vechiul Regat, se află pernimea poporului. De aceea, pentru sonalitatea dlui N. Iorga, uşor se va stabilirea adevărului: nu comitetul exe-ţ înţelege, când se va reaminti de câtă cutiv, cu dela sine putere, a hotărît ci autoritate morală se bucură d-sa la colaborarea cu Federaţia, ci, în urma noi, în toate straturile societăţei, că desbateriîor congresului şi după ’felul colaborarea cu domnul Iorga în alecum s’au manifestat delegaţii în nenu- geri era în asentimentul poporului dela mărate ori, comitetul executiv s’au noi, în acel asentiment politic şi culsupus congresului. I tural, în care d sa a pătruns de două-Dar colaborarea cu Federaţia era * zeci de ani încoace, justificată şi motivată şi de cauze anti- ! Iată pentru ce Partidul Naţional moare congresului. Ţinând seamă de a întrat în colaborare electorală cu pepartidele cari o compun, să ştie, că înn- deraţia democraţiei Naţionale, preună cu ele, Partidul Naţional a for- mat majoritatea parlamentară, în parla- mentul trecut şi tot împreună cu de, au dat naştere guvernului parlamentar de sub preşidenţia dlui Alexandru Vaida-Voevod. Activitatea parlamentară a Partidului Naţional s-a confundat cu activitatea parlamentară a partidelor d ■mocrgtice din vechiul Regat şi cele două provincii alipite în aşa fel, încât legile cedate ca şi guvernarea de 4 luni a guvernului Vaida, au fost posibile numai cu colaborarea aceasta. Aşadar, colaborarea electorală de astăzi, a fost premearsa de colaborarea parlamentară a blocului, a cărui activitate este destul de cunoscută tuturora. Este însă un alt motiv al colaborării electorale, care a stat deopotrivă și la colaborarea parlamentară, ca și la colaborarea electorală, este motivul, pe care-l aminteşte rezoluţia de la Congres, când zice, că partidul va colabora „cu astfel de partide democratice, ale căror principii politice sunt în concordanţă cu programul Partidului Naţional Român, al căror plan de muncă şi mod de a lucra, corespund vederilor partidului şi şi intereselor ţării şi a căror conducere oferă garanţii suficiente, că reprezintă cudevotament şi convingere acele principii.“ Aşadar este motivul moral, care stă la baza acestei colaborări. Partidul Naţional este un partid de principii, pe care nu le poate abandona de la o zi la alta, de dragul guvernării şi el nu se poate înfrăţi decât cu acele ! Românii de dincoace de Carpaţi am fost şi suntem un popor de muncitori. Până la revoluţia de la 1348 am făcut parte din clasa robită de stăpânii pământului, având foarte puţini intelectuali, feţe bisericeşti mai ales — care n’au cunoscut biciul stăpânului. Dela revoluţie încoace am trăit cu toţii din munca braţelor noastre sau pe urma carierelor libere. Două categorii de oameni am avut In sinul neamului nostru: plugarii dela sate şi o prea neînsemnată pătură de muncitori intelectuali. Nici unii nici alţii n’am trăit din rente, ci din munca noastră. Pe lângă clasa plugarilor s a ridicat In deceniile din » în ceea ce priveşte programul congres, partidele din Federaţie au fă- ; urmă clasa meseriaşilor şi a industriaşilor au garanţiile suficiente că recut cu prisosinţă dovadă de sincerita- i rom^n!. ^ar Şi R®e§tia au rămas aproape * * * - ! cu toţii în rândul muncitorilor, nepu, , tându-se ridica la situaţia de mari capitaprincipiilelor democratice, când, în Hști, cari să poată avea interese potrivcamerele trecute au preferat să fie adnice clasei muncitorești. federa fia Serbâtoarea Munci! Astfel că azi putem afirma fără nici o teamă de-a putea fi desminţiţi, ci In imensa lui majoritate poporul român de dincoace de Carpaţi, e un popor da muncitori, cari nu poate fi potrivnic aspiraţiilor juste ale clasei muncitoreşti. In acest Inţăles salutăm din toată inima ziua de Întâi Mai, ziua de praznic a Muncii. Partidul Naţional Român, ca unul ce pleacă din păturile largi ale poporului nostru, a fost totdeauna apărătorul principiului că munca e sfântă, şi că oricare membru al naţiunii trebuie să producă real pentru a avea dreptul de a se bucura de bunurile vieţii. Programul larg democratic al partidului nostru, activitatea lui în parlament, arată limpede drumul pe care partidul va merge şi în viitor. Putem afirma, că lăsând la o parte postulatul socializării şi al dictaturii proletariatului, toate celelalte principii pragmatice aie muncitorimei sunt îmbrăţişate şi de partidul nostru. Susţinând că sub muncă nu poate fi Inţăleasă numai munca cu braţele, ci şi munca intelectuală, fără de care munca brachială nu poate prospera, şi fiind de convingerea că muncitorii sunt toţi aceia cari produc real în vieaţă, noi, fără a putea admite lupta de clasă, cu atât mai puţin dictatura proletariatului — cum nu putem admite nici un fel de dictatură, mărturisim necesitatea de a armonisa interesele tuturor claselor muncitoare ale poporului nostru, şi vom lupta mereu pentru realizarea tuturor cererilor juste ale muncitorimei române. In acest Inţăles prăznuim şi noi ziua de întâi Maiu. Susţinând ordinea In stat, pe căii»legale şi constituţionale, cu forţa, cu numărul ce-i representăm vom aduce triumful adevăratei democraţii In ţara noastră, triumful principiului care spune: I nime nu mai poate trăi din exploatarea I muncii altora, ci fiecare membru al na- Iţiunei trebuie să şi dea munca sa, In marginele aptitudinilor sale, spre binele ţării întregi. Di N. Iorga despre hotărîriie Cogresului dela Alba-lulia — ¿£??? „Nttemul Româneac“ — In oraşul de care sa leagă marea amintir’ a cuceririi lui Mihai Viteazul, a triumfătorului său alaiu şi a celor câteva luni petrecute de dânsul în cetatea care a răsunat de vaietul armelor noastre, a două oară Partidul Naţional din Ardeal a ţinut o mare întrunire populară pentru proclamarea libertăţii poporului românesc. Cea dintâii, în Decemvrie 1918, a dat milioanelor de Români de peste munţi vieaţa de sine stătătoare după care de veacuri însetoşau în arşiţa robiei. Ea îi-a restituit după o mie da ani, prin minunea dreptăţii nebiruite, moşia ostenelilor lor. Neuitată clipă, care ar ajunge ca să asigure un loc de frunte în analele neamului nostru acelora cari ni-au dat-o. Dar atâta nu era de-ajuns. A liber un popor înseamnă datoria de a-l ţinea liber. Şi aceia cari au stat în lanţuri faţă de străin, pot fi prinşi mai lesne în lanţurile, supţiri, meşteşugite, a tiranilor ieşiţi din însăşi rândurile lor ca să domine ei aşa cum până ieri au dominat aceia.* Stăpânirea care a fost desfiinţată avea un caracter naţional netăgăduit. Dar mai presus chiar de acest caracter al ei, ea însemna o apăsare socială. Apăsarea celui care munceşte de părăsitul cu pretenţii nobiliare, de ciocoiul îmbrăcat în piele de mănuşă şi cu cai înaintaşi la căruţă, ca şi de părăsitul aventurii politice şi de nu mai puţin primejdiosul părăsit al unei administraţii exploatatoare. In formă naţional-românească ruspartide, care cu jertfa de a nu-şi tra- trele categoriile au reapărut, cu acelaşi duce în lege, principiile democratice, sistem de fabricare a cercurilor electorale, de teroare a jandarmilor, de compromitere a armatei, de prigonire a pressei, de conrupţia şi violenţă. Numele dlor Averescu, Argetoianu şi Goga sunt In această privinţă un adevărat program, In care tirănia se uneşte cu captarea prin ban şi cu ispitele aventurii politice. Dnii Maniu, Vaida, Popovici şi prietenii lor au avut curajul să denunţe această cutezătoare antreprisă şi să se alipească nouă, în lupta contra ei, luptă care, de mult, se duce Invechiul Regat, contra politicianismului cinic ca şi contra celui camuflat. Ţara li va mulţămi pentru aceasta. Şi data aceasta, trecutul a vorbit tainic oamenilor presantului, căci, dacă Albalulia este a lui Mihai biruitorul, ea este şi a celor trei ţărani, cari aici şi-au dat vieaţa pentru desrobirea robului român al pământului: Horea, Cloşca şi Crişan Şi in brazda udată cu sângele lor sămânţa demagogiei—stârpeşte. De la biroul Partidului Rugăm stăruitor pe toţi candidaţii partidului nostru şi pe preşedenţii judeţelor să trimită pe cineva, care să ducă 1000—2000 broşuri şi volante în fiecare circumscripţie, pentru a se împărţi la adunări poporale. Noi nu avem mijloace de a le distribui. In general rugăm pe aderenții partidului sa dea pe la noi (str. Regina Maria 11) când trec prin Cluj. Bucovina se orientează după dl Vaida Am avut prilejul să vorbim cu un fost deputat bucovinean, care a avut totdeauna o atitudine precisă în politica bucovineană. Sosit la Cluj, dsa a binevoit a ne da aceste lămuriri cu privire la situaţia din Bucovina. In Bucovina sunt 17 circumscripţii, din care 3 sunt ale oraşului Cernăuţi, care votează cu liste. Partidul Democrat al Unirii (Iancu Nistor) pune candidaţi în 14 circumscripţii, între cari se găsesc numele dlor dr Vasile Marcu, dr Iancu Nistor, dr Aurel Morariu, Vasile Ungurean, Gheorghe Băncescu, Amfilochie Bura, Iorga Toma, Filaret Doboş, Vasile Liţu. Candidările definitive se fac de către organizaţiile judeţene, cu aprobarea comitetului executiv central. Partidul Democrat al Unirii nu opune candidaţi la doi ruteni, unui german,oraşul Cernăuţi, candidat încă necunoscut, căci şeful evreilor dr Streincher candidează la Senat). Asemenea se va ceda un mandat la Senat Polonilor, probabil dr Koiatkovsky, care a fost ales şi în rândul trecut. Partidul Naţional Român şi dlui Flondor va pune candidaţi în aproape toate circumscripţiile, însă în afară de un mandat sau două nu are sorţi de izbândă. Gruparea de la ziarul săptămânal .Ţărănimea“. (Traian Brăilean, actual secretar general la instrucţie, inginer Muntencu şi alţii) a fuzionat fără contmdiţii cu partidul dlui general Averescu, are o atitudine cam ostilă faţă de Partidul dlui Flondor. In câteva circumscripţii va pune candidaţi şi această grupare, dar singur dl Mitencu poate avea speranţe. Alâgatorii din întreaga Bucovină shlar şi col straiul, (ovreii şi nemţii iau organizţii foarte bine închegate) se orientează după dl dl Alexandru Vaida, In a cărui politică sincer şi adevărat democrată au încredere desăvârşită. Trecutul politic şi succesele covârşitoare ale dlui Vaida, în poliica externă, şi luptele politice de sub egida dlui Vaida, pentru reorgan.za®a şi consoldarea ţârii întregi, cu deosebire reforma agrară, legile financiare, administrative şi ale refacerii, precum şi lege a ji^darmeriel, tuM ©per® neperitoare al® pusmului prezidat de dl dr Va lda. Târsnul bucovinean es şi lumos orăşenească, este bine educat politiceşte, cunoaşte şi apreciază munca fostului guvern Vaida şi dessprobâ cu toată tăria şi 'ndigwgrea gestul dezastruos In urmările sale sie generalului Averescu, care a zădărnicit înfăptuirea celor Rmicjfiica reforme şi legi pentru fericirea şi binele patriei întregite, «reslănţuiad nesocotit vrajba între freţi. Dl Sulin Itianiu reales Preşedintele Partidului La congresul de la Alba-Iulia dl Iuliu Maniu a fost reales preşedintele Partidului Naţional, cu unanimitatea voturilor prin care se exprimau cele 22 de judeţe de la noi De prisos orice comentar asupra autorităţei morale pe care dsa o are nu numai asupra membrilor partidului, dar mai ales asupra celoralalte provincii din România, acum când Partidul Naţional îşi întinde organizarea şi dincolo, de Carpaţi, după ce şi-a proclamat universalitatea politică la Alba-Iulia. De la proclamarea Culiei dl Iuliu Maniu a venit să adaoge, în concertul politicei româneşti, un nou capitol politic şi să desfăşura o nouă activitate: dintr’un conducător al unei politice de apărare etnică In contra Ungurilor, d-sa s’a transformat întriun conducător al politicei de integrare naţională. Adoptarea sa, realizată cu atâta uşurinţă, de la politica Ardealului,la politica României întregi, — în vreme ce alţi fruntaşi pontici din vechiul Regat, nu au putut să se ridice dein politica României mici la politica României mari, — este un titlul de superioritate creiatoare, pe care ţara l-a simţit cu prisosinţă, când a aclamat în dsa un om nou. In impetuoasa, transformare în care a întrat neamul nostru, oameni mari politici, nu se mai disting şi nu se mai validitează după cantitatea de aderenţi sau după lungimea carierei politice; ei dupăcum pot şi după cât pot să se ţină de marşul grăbit al societăţei româneşti, spre căutarea unei forme politice definitive. Şi când lumea dela noi a văzut că unul din fii Transilvaniei, a putut trece cu atâta uşurinţă dela problemele Statului ungar rachiu la problemele unui nou stat român, a înţeles că Inul Iuliu Maniu se întrunesc toate acele elemente care preiazâ o personalitate politică. Cu o modalitate care caracterizează pe omul politic, după cum dl Iuliu Maniu a trecut dela problemele Ardealului la problemele României mari, dela o politică negativă la o politică positivă, tot aşa dsa a trecut de la problemele României mari, la problemele politice care agită marele state europene. Este în gândirea şi în fapta d-lui Iuliu Maniu un suflu european, un duh de civilizaţie, toate problemele noastre politice, aşa cum le înfăţişează dsa, se încorporează marei idei a democraţiei apusene: toate sunt străbătute de curentul renovator pe care l-a lăsat războiul, dar pe para omul politic trebuie să-l disciplineze şi să-l canalizeze de pe drumul distrugerei, pe calea creaţiei. Când la Alba-Iulia dl Iuliu Maniu a fost reales preşedintele Partidului Naţional, poporul de la nei a ales pe cel mai reprezentativ dintre oamenii noştri politici şi din zilele noastre. Tratativele polono-ucrainiene Tratativele de înţelegere între poloni şi ucrainieni s’au reluat activ cu următoarele baze puse de poloni. Tolonia recunoaşte independenţa republicei naţionale ucrdniene; socoteşte inexistent guvernul sovietist al lui Rakowski, care este un uzurpator. Polonia se obligă a da Ucrainiei teritoriul dintre Nistru, Sbrucz, Sztur, Horyn şi Nipru ; teritoriul vechiului Regat polon de la 1772, din mintea împărţirei rămâne Poloniei. Polonia se obligă să evacueze Ucraina ocupată militar. Ucraina se obligă să ocupe efectiv teritoriile evacuate. Ucraina să obligă să facă Poloniei concesii economice, în special liberul tranzit prin Odesa. Ucraina se obligă a accepta ca să participe efectiv în cabinetul ucrainian doui miniștri poloni, unul al afacerilor polonez și altul de resort. Ziarele ucrainiene consideră aceste condiţiuni ca umilitoare, apelând la sprijinul Aliaţior. Clauzele speciale economice impun Ucrainiei cumpărarea produselor principale, cari formează şi exportul nostru, numai de la poloni. Ucraina cere ajutorul grabnic al nostru, arătând pericolul iminent al recunoaștere republicai sovietelor. Germania cere evacuarea oraşelor ocupate! Lyon. —• Guvernul german va, trimite lui Millerand o notă, cerând evacuarea de către trupele franceze a Frankfurtului şi a celorlalte oraşe din zona ocupată, zona neutră fiind evacuată de trupele germane, conform cererei Franţei, efectivele aflate acolo ne mai depășind maximul tolerat.